KorAP: Find »[drukola/base=ministerial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...168 >

4,188 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542

mele, nu cred că există vreun cuvânt, în oricare limbă - slavă Domnului -, care să poată defini alegerea materialului de către poetul chinez sau japonez. Mă întreb cine ar putea găsi un cuvânt care să definească următorul subiect: un membru al cabinetului ministerial, falnic și pompos, se plimbă prin curtea lui, repetând în gând discursul fulminant pe care l-a rostit în acea dimineață în prezența Împăratului, și calcă, spre regretul lui, pe o schiță scrisă în cerneală, pierdută sau aruncată de cineva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
pe el și nu invers. Un bujor înfoiat nu i se poate arăta decât lui Issa - nu lui Buson, nu lui Shiki, nici măcar lui Bash½. Cu câteva modificări prozaice, aceeași regulă i se aplică și falnicului, pomposului membru al cabinetului ministerial. Acesta nu ar îndrăzni să calce, cu un divin regret uman, peste o schiță, dacă nu ar apărea în scenă, ca să-l observe, marele om de rând, marele păcătos și poet Lao Ti-kao. Miracolul poeziei chineze și japoneze constă în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839

sale oficiale în România. Lucrurile păreau așezate pe o cale normală în relațiile dintre România și Republic Moldova. Dar nu avea să fie așa! La scurt timp după vizită la București a Președintelui Vladimir Voronin, la Strasbourg, la o reuniune ministerială a Consiliului Europei, ministrul justiției de la Chișinău, Morei, s-a lansat într-o salvă de invective la adresa României, acuzând guvernul de la București de tendințe imperialiste, de dorințe anexioniste, de subminare a independenței și suveranității tânărului stat Republica Moldova, folosind formule și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
la O.S.C.E.-Viena, această problemă a fost în atenția mea încă de la izbucnirea conflictului. Eram atunci adjunct al șefului Delegației române la negocierile de la Helsinki la nivel de experți, pentru pregătirea documentelor ce urmau să fie supuse aprobării Consiliului Ministerial C.S.C.E. (24-26 martie 1992) și, ulterior, a Summit-ului C.S.C.E. (9-10 iulie 1992), care au marcat începutul unui proces de reconsiderare a rolului C.S.C.E. în noile condiții geopolitice europene, cu accent pe creșterea preocupării, în cooperare cu N.A.T.O., U.E.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
gravității momentului. După consultări desfășurate în diferite capitale, la Helsinki a fost lansat mecanismul cvadripartit cu participarea Republicii Moldova, României, Federației Ruse și Ucrainei, inițiat și promovat de țara noastră. Lansarea acestuia, ca și întâlnirile care au urmat la nivel înalt, ministerial și de experți, au deschis căi spre reglementarea pașnică, politică a conflictului. În cele ce urmează, voi încerca să prezint principalele cauze care au dus la izbucnirea conflictului în regiunea de est a Republicii Moldova, evoluția și tergiversarea rezolvării politice durabile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
militar rus în Moldova. Forțele pro-sovietice de la Moscova au fost aliații "naturali" ai autorităților transnistrene de la bun început. Faptul că acestea au avut un impact decisiv asupra evoluției evenimentelor în Republica Moldova este indiscutabil 5. Este semnificativ faptul că, în cadrul întâlnirilor ministeriale cvadripartite, printre obiectivele precise urmărite de partea rusă a fost implicarea directă în procesul de negocieri a reprezentanților transnistreni (a fost vehiculată formula "4+1") propunere respinsă de ceilalți participanți (întrucât ar fi fost un act ilegal, care atentează la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Summitul de la Istanbul, Rusia a început implementarea angajamentelor. Conform datelor O.S.C.E., în perioada 2000-2004, forțele armate ale Rusiei au retras și distrus o cantitate uriașă de muniții (aproximativ 22.000 tone) și armament greu din Transnistria. În 2002, Consiliul Ministerial al O.S.C.E. de la Porto a salutat aceste măsuri ("sunt întrunite condițiile necesare") și a prelungit termenul pentru viitoarele retrageri. Din păcate, atitudinea optimistă a O.S.C.E. s-a dovedit a fi prematură. Din 2004, nu au mai avut loc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
implementarea angajamentelor de la Istanbul, cerând în mod repetat eliminarea prezenței militare ruse și înlocuirea "forțelor de menținere a păcii" rusești de către o misiune internațională de observare. Cererile au fost reiterate la Summit-ul OSCE de la Astana din 2010 și Consiliile Ministeriale de la Atena (2009) și Vilnius (2011), însă fără nici un rezultat tangibil. De menționat că oprirea de către Rusia, în 2003, a retragerii forțelor sale a coincis cu insuccesul procesului de reconciliere politică. Guvernul comunist din Chișinău, după victoria în alegerile din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
formațiunilor de cazaci, descurajarea forțelor separatiste. S-a exprimat, totodată, disponibilitatea României de a conlucra cu Republica Moldova, Federația Rusă și Ucraina la soluționarea prin mijloace politice a conflictului. Acest apel a fost materializat, la 20 martie 1992, cu ocazia reuniunii ministeriale a C.S.C.E. de la Helsinki, prin crearea Mecanismului cvadripartit de reglementare a conflictului din Transnistria, compus din Moldova, România, Rusia și Ucraina. Mecanismul și-a început activitatea la 23 martie, printr-o reuniune la nivel de miniștri de externe ai celor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
crearea Mecanismului cvadripartit de reglementare a conflictului din Transnistria, compus din Moldova, România, Rusia și Ucraina. Mecanismul și-a început activitatea la 23 martie, printr-o reuniune la nivel de miniștri de externe ai celor 4 țări, prezenți la Consiliul Ministerial C.S.C.E. de la Helsinki. Reuniunea a fost consacrată coordonării eforturilor îndreptate spre reglementarea conflictului din raioanele de pe malul stâng al Nistrului al Republicii Moldova, convenindu-se modalitățile concrete și structurile de lucru vizând soluționarea pașnică a conflictului. În cadrul reuniunii, ministrul de externe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
ultimative, adresată Guvernului român de către Guvernul sovietic, prin care se cerea cedarea nu numai a Basarabiei, ci și a Bucovinei de Nord, nu a produs nici un efect asupra "diplomatului" sovietic. Nicolae Titulescu, îndepărtat de la conducerea diplomației române, în urma unei remanieri ministeriale în anul 1936, aflat deci în dizgrație și în exil la Cap Martin, probabil că și-a dat seama, pentru prima oară însă, în anul 1940, că a fost înșelat de "prietenii săi" sovietici, care, de altfel, după îndepărtarea sa

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
nivel, în anul 1996, când președintele Emil Constantinescu a anunțat oficial, la Summit-ul O.S.C.E. de la Lisabona (2-3 decembrie 1996), "intenția" României de a-și asuma Președinția în exercițiu a Organizației în anul 2001. * În anul 1997, la Consiliul Ministerial al O.S.C.E. de la Copenhaga, ministrul de externe al României a reînnoit "oferta", solicitând sprijinul statelor membre pentru asumarea Președinției. * În anul 1998, la Consiliul Ministerial al Organizației de la Oslo, ministrul de externe a făcut cunoscută "angajarea fermă" a României

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
asuma Președinția în exercițiu a Organizației în anul 2001. * În anul 1997, la Consiliul Ministerial al O.S.C.E. de la Copenhaga, ministrul de externe al României a reînnoit "oferta", solicitând sprijinul statelor membre pentru asumarea Președinției. * În anul 1998, la Consiliul Ministerial al Organizației de la Oslo, ministrul de externe a făcut cunoscută "angajarea fermă" a României de a prelua Președinția. Din acel moment, oferta de asumare a Președinției O.S.C.E. a devenit un punct prioritar pe agenda politicii externe românești. 1. A

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
nici o discuție nu lipseau temele curente, proprii procesului de securitate și cooperare. Una dintre preocupările majore o constituiau dificultățile pe care le prezenta realizarea consensului în cadrul Organizației. Fapt adeverit la sfârșitul anului precedent asumării Președinției române, când, la reuniunea Consiliului Ministerial de la Viena, din decembrie 2000, nu fusese posibilă adoptarea prin consens a Declarației finale a O.S.C.E., document care se adopta în mod curent la fiecare din reuniunile ministeriale ale Organizației. Semnal grav pentru orice for internațional, indicând incapacitatea de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
la sfârșitul anului precedent asumării Președinției române, când, la reuniunea Consiliului Ministerial de la Viena, din decembrie 2000, nu fusese posibilă adoptarea prin consens a Declarației finale a O.S.C.E., document care se adopta în mod curent la fiecare din reuniunile ministeriale ale Organizației. Semnal grav pentru orice for internațional, indicând incapacitatea de acțiune (lipsa consensului s-a datorat refuzului Federației Ruse de a se asocia documentului, datorită referirilor la evenimentele din Cecenia). Era un avertisment și pentru România, că, în calitate de președinte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Odată cu aceasta, începând cu anul 2000, România intra în Troika de conducere a O.S.C.E., ca "viitor" președinte. Anul 2000 a fost anul în care Președinția în exercițiu austriacă s-a confruntat cu impasul care se profila vizând adoptarea Declarației ministeriale a Organizației urmare situațiilor conflictuale care cuprindeau o bună parte a regiunii, văzută diferit de statele membre și care nu promiteau să se încheie prea curând. În anul următor, când România a preluat Președinția, s-a adeverit atenționarea pe care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
la bun sfârșit mandatul la conducerea O.S.C.E., prin creșterea rolului acestei instituții în regiune" (Igor Ivanov, ministrul de externe al Federației Ruse). IV 1. Președinția în exercițiu a O.S.C.E. a început pentru România în condiții precare: * ultimul Consiliu Ministerial al O.S.C.E., așa cum se prefigura, nu fusese în măsură să realizeze consensul pentru adoptarea unui document care să jaloneze activitățile viitoare ale Organizației; * O.S.C.E. era chemată să supravegheze, concomitent, un număr mult prea mare de zone confruntate cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
Federației Ruse ne transmitea semnale cu privire la ceea ce dorea să vadă întâmplându-se în O.S.C.E. sub bagheta românească. În luna iunie, primeam printr-un emisar special de la Moscova mai multe sugestii privind modul în care să fie organizate lucrările Consiliului Ministerial, care urma să aibă loc la București, în decembrie, la încheierea mandatului, cum să fie structurată discutarea problemelor politice și cum să fie adoptate deciziile, ce să cuprindă declarațiile publice în numele O.S.C.E. ("numai poziții consensuale") ș.a. Se exprima dorința

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
larg evantai de forme și activități, anul 2001 a cunoscut și o puternică lansare a capitalei României ca centru de consultări, întâlniri și dezbateri. O listă incompletă a activităților O.S.C.E. găzduite la București în timpul Președinției române cuprinde, pe lângă Consiliul Ministerial al Organizației de la sfârșitul mandatului României, cel puțin alte zece întâlniri sau reuniuni importante, vizând unele situații de conflict (Osetia de Sud și Nagorno-Karabah), Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (conferința regională), dezbateri pe teme de bună administrare ("buna

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
exercitată de România a cuprins și alte domenii, în afară de "problemele regionale", dintre care multe aflate tradițional în atenția Organizației. 1. Pe loc prioritar s-a aflat Reforma O.S.C.E., întărirea rolului și a capacității de acțiune a Organizației. După Consiliul Ministerial de la Viena devenise vizibil faptul că O.S.C.E. se confrunta cu o criză internă care îi afectează imaginea și potențialul de acțiune. Identificarea pașilor de urmat pentru refacerea încrederii în O.S.C.E. se contura de aceea ca o necesitate, un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
un document de lucru prezentat de România și alte propuneri din partea statelor membre. Propunerile vizau, îndeosebi, operațiunile în teren, rolul acestora în alerta timpurie, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și reconstrucția post-conflict, urmărind așa cum subliniau concluziile dezbaterilor prezentate în final Consiliului Ministerial "folosirea mai eficientă a mijloacelor și mecanismelor O.S.C.E. pentru a face față amenințărilor și provocărilor la adresa securității și stabilității în regiunea O.S.C.E.". Grupul de lucru și-a continuat activitatea și după încheierea mandatului României, până în 2004, când a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
structuri compatibile, dezvoltarea unor standarde comune de recrutare și pregătire a personalului, lărgirea consultărilor la nivelul conducerilor organizațiilor și al reprezentanțelor acestora în teren, precum și identificarea unor noi arii concrete de cooperare și stabilire a mecanismelor de interacțiune eficiente. Reuniunea ministerială de la Viena din anul 2000 evidențiase riscul de intrare a O.S.C.E. într-o criză de încredere internă. Existau reproșuri și rezerve, îndeosebi din partea Rusiei, față de relațiile O.S.C.E. cu celelalte instituții euro-atlantice, preocuparea ca organizația să nu devină doar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
comis; la 21 septembrie, în reuniunea specială a Consiliului Permanent de la Viena, convocată pe această temă, președintele în exercițiu evidenția domenii în care O.S.C.E. își poate aduce contribuția la combaterea terorismului; pe această bază, la 4 decembrie 2001, Consiliul Ministerial de la București a adoptat un Plan de acțiune privind combaterea terorismului, elaborat la Viena, cu participarea directă a Președinției române. 4. Dimensiunea economică și de mediu. Președinția română a evidențiat de la începutul asumării mandatului importanța dimensiunii economice și de mediu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
izvorâte din specificul regiunii, în special ca urmare a evenimentelor care se petreceau în spațiul fost iugoslav, prin atenția acordată în cadrul dezbaterilor problemei protecției minorităților naționale, creării unei societăți integrate, accesului minorităților la administrarea domeniului public ș.a. VII Reuniunea Consiliului Ministerial al O.S.C.E. (București, 3-4 decembrie 2001) a reprezentat momentul de bilanț al Președinției. Reuniunea a avut loc într-un climat nou, de mai mare încredere în capacitatea de acțiune a Organizației, dublată de unele evoluții pozitive în relațiile dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
miniștri de externe, "Parteneri Mediteraneeni" și "Parteneri de cooperare", înalți reprezentanți ai Adunării Parlamentare a O.S.C.E., ai instituțiilor și misiunilor O.S.C.E., ca și ai 29 de organizații și instituții internaționale. A fost cea mai amplă reuniune a Consiliului Ministerial al O.S.C.E. de până atunci, dar și după aceea. Reuniunea a constituit un prilej pentru evaluarea realizărilor O.S.C.E., ca și a dificultăților înregistrate pe parcursul anului, dezbaterile desfășurându-se pe fond, fără controverse majore. Combaterea terorismului a dominat dezbaterile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]