5,864 matches
-
postprandiale. Edemele declive Apariția lor a fost explicată prin afectarea simpaticului periferic cu deprimarea răspun - sului vasoconstrictor, favorizând astfel debitul sanguin distal. Aceste anomalii pot agrava o arteriopatie preexistentă a membrelor inferioare. Infarctul miocardic indolor Nu de puține ori, infarctul miocardic este descoperit pe ECG efectuată de rutină sau, în eventualitatea nefericită, la examenul necroptic, în absența unei anamneze sugestive. Prezența infarctului indolor este un semn major de NAC. Tulburările de ritm cardiac Modificările interstițiului miocardic datorate depunerii de material PAS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Nu de puține ori, infarctul miocardic este descoperit pe ECG efectuată de rutină sau, în eventualitatea nefericită, la examenul necroptic, în absența unei anamneze sugestive. Prezența infarctului indolor este un semn major de NAC. Tulburările de ritm cardiac Modificările interstițiului miocardic datorate depunerii de material PAS+ și fibrozei asociate determină „diluarea terminațiilor nervoase”, tulburări în transmiterea normală a impulsului (tulburări de conducere). Bolnavii diabetici cu NAC prezintă alungirea intervalului Q-T, care facilitează apariția aritmiilor severe și moartea subită. Hipoglicemiile neconștientizate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului miocardic acut, a arătat ca diabeticii au leziuni coronariene mult mai severe, cu o incidență crescută a stenozelor > 75% și o frecvență crescută a atingerilor bi- și tricoronariene. În raport cu nediabeticii, diabeticii prezintă mai frecvent fisuri ale plăcii de aterom (evidențiate prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
determină în timp cardio- miopatia diabetică și IC. Interrelația macroangiopatiei coronariene cu neuropatia autonomă cardiacă se reflectă în: ‒ alterarea variațiilor fiziologice de frecvență cardiacă; ‒ modificarea intervalului Q-T; ‒tulburări de ritm; ‒pierderea percepției dureroase cauzată de atingerea fibrelor simpatice (infarct miocardic indolor). 6.3.1. Infarctul acut de miocard Pacienții cu DZ au un risc mai mare de a dezvolta infarct acut de miocard comparativ cu nediabeticii, iar prognosticul este mai rău la diabeticii insulino-dependenți, comparativ cu cei non-insulino-dependenți. Studiile au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
apariția dispneei, oboselii, vărsăturilor inexplicabile pot fi semnele de debut ale unui infarct în 32-42% dintre cazuri (55,57). Prezența cardiomiopatiei diabetice și a hipertrofiei ventriculare stângi repre - zintă factori de agravare a prognosticului bolii cardiace. Complicațiile precoce ale infarctului miocardic sunt mai severe decât la nediabetici, inregistrându-se reinfarctizări, rupturi de cord, mai ales în localizarea anterioară. Diabetul este un factor predictiv independent pe termen lung al mortalității de cauză cardiacă. Studiul GUSTO arată o mortalitate la 19 luni de 14
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de cauză cardiacă. Studiul GUSTO arată o mortalitate la 19 luni de 14% la diabeticii aflați numai pe dietă, de 15% la cei cu hipoglicemiante orale și de 25% la pacienții cu DZ tip 1 (55). 6.3.2. Ischemia miocardică silențioasă IMS se definește ca alterare tranzitorie a perfuziei, funcției și activității electrice a miocar - dului, în absența durerilor toracice sau a echivalențelor anginoase. Principalele evenimente fiziopatologice care precipită apariția IMS sunt: modificări metabolice, de relaxare și de kinetică regională
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
stâng (VS). Au fost propuse două mecanisme pentru explicarea sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare miocardică (55). 6.3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori evoluția diabetului. Factorii determinanți ai HVS la diabetici sunt multipli, iar prezența sa se materializează în anomalii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
severe). Pacienții cu HVS au un risc crescut de moarte subită (55,57,59). Particularități de management al bolii cardiovasculare Din cauza etiologiei plurifactoriale a afectării cardiovasculare în diabet, tratamentul farma - cologic se adresează tuturor acestor factori, scopul fiind diminuarea ischemiei miocardice și a consecințelor acesteia. Recomandările de management al bolii cardiovasculare la vârstnicii diabetici sunt diferențiate în funcție de starea generală de sănătate, comorbidități și statusul cognitiv. Asociația Americană de Geriatrie împreună cu Asociația Americană de Diabet au elaborat un ghid de management pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
există afectări multivasculare, ceea ce presupune efectuarea bypass-ului aortocoronarian, inter- venție de multe ori riscantă din cauza complicațiilor asociate (10,60). 6.5.5. Boala arterelor cerebrale AVC reprezintă cea de-a treia cauză de deces în țările dezvoltate, după infarctul miocardic și neoplazii. Există dovezi substanțiale că DZ reprezintă un factor de risc independent pentru AVC ischemic, iar pacienții cu DZ prezintă o mortalitate mai mare comparativ cu nedia - beticii și pot dezvolta dizabilități mult mai severe, necesitând o perioadă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
European de Diabet, Prediabet și Boli Cardiovasculare (2007) (69) sunt sintetizate în tabelul 6.1. În concluzie: ‒afectarea cardiovasculară la diabetici este multiplă, presupunând atingeri ale vaselor coronare mari (macroangiopatia diabetică), dar și a vaselor mici intramurale (microangiopatia diabetică). Componenta miocardică este agravată de coexistența neuropatiei autonome cardiace, care întunecă mult prognosticul bolii;‒creșterea continuă a numărului de persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o majorare a incidenței bolilor cronice și în special a DZ de tip 2. Considerând că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
cronice invalidante, care determină pierderea independenței și afectează negativ calitatea vieții (1,2). Conform statisticilor raportate în anul 2006, deși persoanele cu vârsta peste 75 de ani reprezintă doar 6% din populația Statelor Unite, cu toate acestea 35‑40% dintre infarctele miocardice acute și 60% dintre decesele atribuite acestei patologii aparțin acestei grupe de vârstă (3) . Statisticile din China arată procente similare, astfel că aproximativ 80% dintre decesele de cauză cardiovasculară se produc la pacienții cu vârsta peste 65 de ani (4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
care a inclus 5.201 de pacienți vârstnici, cu o perioadă de urmărire de 7 ani i jumătate, Psaty și colabo - ratorii săi au arătat o asociere directă puternică între valorile scăzute ale HDL -colesterolului și riscul crescut de infarct miocardic (23). Managementul dislipidemiei la vârstnici include o abordare comprehensivă, care trebuie să includă evaluarea factorilor de risc cardiovascular, cu aprecierea riscului global și calcularea țintelor terapeutice ale profilului lipidic. Decizia privind tratamentul dislipidemiei la pacientul vârstnic, precum și valoarea țintă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
peste 70 de ani) fără boli cardiovasculare, dar care prezentau valori serice crescute ale proteinei C reactive înalt sensibile. Autorii au arătat că terapia cu rosuvastatin la subiecții cu vârsta peste 60 ani a determinat scăderea semnificativă a incidenței infarctului miocardic acut (IMA), a accidentului vascular cerebral, a mortalității cardiovasculare, demonstrând astfel beneficii ale statinelor în prevenția primară a bolilor cardiovasculare similare la vârstnici cu cele evidențiate la adulții tineri (35). În trialul West of Scotland Coronary Prevention Study (WOSCOPS), Shepherd
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
25% și reducerea nivelurilor de LDL-coles- terol cu aproximativ 11% (68,75,76). Nu există studii ample privind efectul fibraților la pacienții cu vârsta de peste 75 de ani. La pacienții adulți, 4 studii ample au arătat scăderea riscului de infarct miocardic cu procente cuprinse între între 9 i 34%: World Health Organization Clofibrate Study , Helsinki Heart Study (HHS), Bezafibrate Infarction Prevention (BIP) și Veterans Affairs Program High-Density Lipoprotein Cholesterol Intervention Trial (VA-HIT) (68,77-80). Aceste studii ran- domizate au inclus
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
sindrom metabolic (93). Un studiu realizat de Fruchart și colaboratorii săi a arătat o scădere cu 11% a mortalității globale la pacienții care au primit tratament cu niacină (94). Studiul Coronary Drug Project a arătat scăderea semnificativă a incidenței infarctului miocardic, precum și reducerea mortalității cardiovasculare comparativ cu grupul placebo, dar acest amplu trial a inclus doar subiecți cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-64 ani, urmăriți timp de 5 ani (95). Arterial Biology for the Investigation of the Treatment Effects of Reducing
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
să permită o funcție optimă. AVC ischemic se produce prin trei mecanisme: 1. perfuzie sangvină sistemică prăbușită; 2. proces trombotic; 3. embolism cerebral. Perfuzia sistemică redusă sever rezultă din insuficiența cardiorepiratorie, cauzele frecvente la pacientul renal fiind reprezentate de infarctul miocardic acut, aritmii și hemoragii. Tromboza se caracterizează printr-un blocaj a fluxului sangvin cauzat de un proces ocluziv in situ în unul sau mai multe vase. Procesul trombotic se desfășoară pe o placă aterosclerotică, ruptura acesteia activând cascada de coagulare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
circa 2 ani și jumătate. La analiza univariată, GIM s-a corelat direct și semnificativ cu masa ventriculului stâng, un predictor recunoscut al mortalității cardiovasculare. Creșterile grosimii intime-medii și ale diametrului intern al carotidei sunt progresive cu amplitudinea modificărilor geometriei miocardice. Mai mult, cu cât GIM a fost mai mare, cu atât a crescut riscul de deces cardiovascular (vezi și figura 1). Astfel, o creștere cu 1 mm a GIM augmentează riscul de moarte de etiologie cardiovasculară cu 24%. Aceste modificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
decesele la adult (4,5). Conform OMS, impactul bolii cardiace ischemice este accelerat, mai ales în țările cu venit scăzut și mediu, din cauza îmbătrânirii populației (1). Mortalitatea la pacienții peste 65 de ani reprezintă 60% din totalul deceselor prin infarct miocardic acut (IMA) (6). Vârsta este un cunoscut factor de risc pentru prognosticul nefavorabil după SCA, fiind parte din algoritmurile folosite la evaluarea riscului (7). Date recente despre SCA în Statele Unite arată o scădere a incidenței IMA cu supra - denivelare de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
în care doar 34,3% dintre pacienți reprezintă NSTE-ACS (9). În ceea ce privește distribuția pe sexe, femeile prezintă o întârziere a apariției eveni - mentelor coronariene globale de aproximativ 10 ani. Din punctul de vedere al manifestărilor severe ale bolii coronariene, respectiv infarctul miocardic sau moartea subită cardiacă, există o întârziere în apariția evenimentelor la femei față de bărbați de până la 20 de ani, însă diferența scade odată cu înaintarea în vârstă (5). Incidența la populația cu vârsta între 65 i 94 de ani, comparativ cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
populația cu vârsta între 65 i 94 de ani, comparativ cu grupele de vârstă 35-64 de ani, este dublă la bărbați și triplă la femei. Date ce derivă din studiul Framingham au permis evaluarea incidenței evenimentelor coronariene, manifeste ca infarct miocardic simptomatic, dar și asimptomatic, angină pectorală instabilă și moarte subită de cauză cardiacă (10-12) . Analiza a permis alocarea unui risc pe toată durata vieții de 49% la bărbați și 32% la femei pentru dezvoltarea bolii cardiace ischemice, la persoanele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
istoric de boală cerebrovasculară prezent (10,7% versus 3,37%) (6). Din datele demografice ale subiecților incluși în registrul CRUSADE (13), care a cuprins pacienți peste 65 de ani cu SCA manifest sub formă de angină pectorală instabilă sau infarct miocardic acut, rezultă că pacienții vârstnici sunt mai frecvent hipertensivi (77,1%) și unul din trei prezintă diabet zaharat (DZ) (36,1%). Boala arterială periferică se întâlnește la 14,8% dintre pacienți; 12,9% sunt fumători, 26,9% au antecedente familiale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
70 de ani au boală vasculară periferică (14), majoritatea fiind asimptomatici. Pacienții cu boală arterială periferică s-a demonstrat că prezintă un prognostic mai prost, cu o incidență mai mare a mortalității de cauză cardiovasculară, fibrilație sau flutter atrial, ischemie miocardică recurentă și insufi - ciență cardiacă. Mortalitatea cardiovasculară este mai mare la pacienții cu boală vasculară periferică mai severă, cuantificată prin valoarea indicelui gleznă-braț (IGB): 1% la valori între 0,91 și 1,4; 1,5% la valori între 0,9
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
pacienții vârstnici pot prezenta ca simptom dominant dispneea (49%), diaforeza (26%), simptome digestive (24%) și sincopă (19%). În registrul NRMI, la pacienții peste 85 de ani, diagnosticul de NSTE-SCA a fost stabilit retrospectiv în 44% dintre cazuri (6). Prezența ischemiei miocardice silențioase este strâns legată de vârstă. În studiul Reykjavik, care a urmărit 9.141 de bărbați timp de 20 de ani, incidența ischemiei miocardice silențioase a fost aproape zero sub vârsta de 40 de ani și a crescut treptat la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de ani, diagnosticul de NSTE-SCA a fost stabilit retrospectiv în 44% dintre cazuri (6). Prezența ischemiei miocardice silențioase este strâns legată de vârstă. În studiul Reykjavik, care a urmărit 9.141 de bărbați timp de 20 de ani, incidența ischemiei miocardice silențioase a fost aproape zero sub vârsta de 40 de ani și a crescut treptat la 3/ 1.000 la 60 de ani (16). Date similare au fost raportate și pentru femei, într-un studiu ce a cuprins aproape 13
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]
-
de 40 de ani și a crescut treptat la 3/ 1.000 la 60 de ani (16). Date similare au fost raportate și pentru femei, într-un studiu ce a cuprins aproape 13.000 de subiecți, la care incidența ischemiei miocardice silențioase a fost foarte scăzută la 35 de ani și a crescut la 2,2/1.000 la 75 de ani (17). În studiul Framingham, 60% din totalul infarctelor miocardice au fost silențioase sau nerecunoscute la pacienții peste 85 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maria Dorobanțu, Vlad Bătăilă, Andrada Bogdan, Bogdan Drăgoescu () [Corola-publishinghouse/Science/91934_a_92429]