1,938 matches
-
lovit de o pedeapsă ce îl mâhnea și al carei deznodământ era constant amânat.336 În poezie, căutarea neîncetata a unor răspunsuri se citește în reprezentări ale rătăcirii, redate prin motivele vântului, drumului și valurilor și în imagini ale insulei, miraj al certitudinilor și stabilității. 3.3.1. Vântul, suflul căutării Versurile quasimodiene sunt impregnate de un dramatism ce își trage seva din căutarea unui reper stabil. La nivelul imagologiei poetice neliniștea căutării se concretizează într-o serie de motive literare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o realitate biografica: trăind departe de pământul natal poetul ar fi vrut, pe de o parte, să nu mai rătăcească și să nu mai perceapă alteriatea ce îl condamnă la singurătate și suferința, pe de altă parte însă trăia constant mirajul depărtării, dorindu-și în eterno să se afle altundeva. Energia să se canaliză în direcția înfrângerii acestei temnițe a singurătății, din ce in ce mai apăsătoare: mai unul, măi singur (Odihnă ierbii); Singur stă fiecare pe inimă pământului / străpuns de o rază de soare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în capitolul al treilea cazul cel mai interesant al fantasmagoriei urbane, anume relația flaneurului cu mulțimea care populează străzile marilor orașe și care, ca fizionomie, reprezintă o colecție infinită a tipurilor umane. În fine, „arcadele“ pariziene sunt locul în care mirajul noului, suprapus peste obiectele propriu-zise și creând astfel efectul fantasmagoric, este etalat în puritatea sa și valorificat ca atare, devine el însuși o marfă de felul celei pe care o substituie. Fantasmagoriile sunt, în sinteză, imagini ale dorinței (Wunschbilder) și
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
mai adesea rezumându-se a fi un observator impersonal. Astfel întunericul devine aliat și dușman, personaj al textului cu care eul liric dialoghează: Iar mă învălui întunericule, iar/ Îmi torni în ochi glacială nepăsare;/ Mâhnitul tău drum e fără hotar,/ Mirajul lui mă vântură și mă doare" (Întunericul). Dorința de a ieși în afara timpului și zbaterea între limitele acestuia revin și aici obsesiv. Eul poetic se proiectează în ipostaza unei "păsări salbatice a Timpului" pe care neantul poate să o zdrobească
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceste ruperi de ritm, din aceste schimbări de tonalitate. De aceea se multiplică și elementele care sugerează lipsa de consistență a imaginarului, a lumii descrise, prin termeni ca "legănându-se", "se aruncau năvoade (...) într-o zonă din străfunduri cu lumini", "miraj", interogații " Mă întrebam ce puteau fi decât Satane vâslind/ ori vestitori de tragedii pe aripi cu luciri de cuțit?". E aceeași veșnică pendulare între tragedia care înspăimântă și cea care aduce cu ea o fascinație imposibil de evitat. Limitele temporale
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Grigore Vieru, „Nistru”, 1965, 11; Spiridon Vangheli, Univers poetic, „Moldova socialistă”, 1966, 2 octombrie; Ion Ciocanu, Grigore Vieru, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 25 octombrie; Vitalie Tulnic, Bucuria întâlnirilor, Chișinău, 1967, 12-18; Raisa Suveică, Grigore Vieru, „Cultura”, 1968, 6 ianuarie; Mihai Cimpoi, Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 142-167; I. Șpac, Scriitorii Moldovei sovietice, Chișinău, 1969, 99-102; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 161-163; Ion Ciocanu, Motiv și semnificație, „Nistru”, 1974, 9; I. Botnaru, Purpurie taină, „Tinerimea Moldovei”, 1975, 14
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Capabil să vibreze la unison cu textul comentat, înzestrat cu putere de concretizare a ideilor, F. preferă totuși o critică metodologică uneia de artist: el se bazează constant pe premisele teoretice ale structuralismului, ale semioticii sau psihocriticii și, sedus de mirajul terminologic al teoriilor moderne, alunecă pe panta raportărilor extravagante, citindu-l pe Bacovia prin prisma lui Jung sau a lui Musil. Intimitatea textului (1985; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) este lucrarea unui spirit critic metodic, care caută să extragă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
cu participare interjudețeană; - bîlci la 20 iulie (Nedeie tradițională), - bîlci de vite (o săptămînă), - centru artizanal, - colecțe muzeală la cămin. - localitate climaterică pentru odihnă; - m. n.: Cheile Oltului (2 km lungime); - m.n.: Peștera Polovragi; - Popas turistic „Cheile Oltului”; - Pensiunea turistică Miraj; RUNCU. - etnografie și floclor: - cor țărănesc laureat - centru artizanal: ii, covoare etc. - muzeu sătesc În satul Dobrița, - taraf cu soliști, vioară, contrabas, cobză. - m. n.: „Inel”pe valea Sohodolului (chei, peșteri); - rezervația “Cheile Sohodolului”; - plantații (2 km lungime); - centru pomicol-forestier
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Curentul”, „Rampa”. Devine, în 1936, membru al Societății Scriitorilor Români. Pentru placheta Zenit (1935), este distins cu Premiul Societății Scriitorilor Români acordat celei mai bune cărți de versuri a anului. După o lungă perioadă de tăcere, revine, în 1973, cu Mirajul sunetelor. H., care în 1929 anunța eseul Poezia structurală, a fost, teoretic, adeptul unei lirici desprinse de concret, construită, abstractă și generalizatoare precum matematicile, cu modele în Paul Valéry și Ion Barbu. Nu a avut însă forța de a-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
modernism (fluidizarea senzațiilor, dominanta muzicală), tonalitatea generală a ciclului se înscrie în linia unui romantism minor, discret elegiac. Nici cele douăsprezece poeme din Zenit, cu lirismul lor sublimat, alunecând spre un ermetism orfic, nici echivalențele emoțiilor generate de muzică din Mirajul sunetelor nu conduc către experiențe esențiale ale sufletului, însă mențin poezia într-un climat rafinat. H. a tradus, publicându-le în revista „Pământul” din 1937, versuri din Paul Verlaine, Jean Moréas, Stuart Merill, Paul Valéry, Georges Rodenbach. SCRIERI: À la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
într-un climat rafinat. H. a tradus, publicându-le în revista „Pământul” din 1937, versuri din Paul Verlaine, Jean Moréas, Stuart Merill, Paul Valéry, Georges Rodenbach. SCRIERI: À la manière de..., Focșani, 1926; Bolta bizantină, București, 1929; Zenit, București, 1935; Mirajul sunetelor, București, 1973. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 314-315, VIII, 228-229, XII, 306-307; Lovinescu, Scrieri, IV, 242, VI, 166; Fl. Dimoftache, „Mirajul sunetelor”, ATN, 1973, 12; Adrian Popescu, „Mirajul sunetelor”, ST, 1973, 18; Noica, Semnele, 238; Dicț. scriit. rom., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
Paul Valéry, Georges Rodenbach. SCRIERI: À la manière de..., Focșani, 1926; Bolta bizantină, București, 1929; Zenit, București, 1935; Mirajul sunetelor, București, 1973. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 314-315, VIII, 228-229, XII, 306-307; Lovinescu, Scrieri, IV, 242, VI, 166; Fl. Dimoftache, „Mirajul sunetelor”, ATN, 1973, 12; Adrian Popescu, „Mirajul sunetelor”, ST, 1973, 18; Noica, Semnele, 238; Dicț. scriit. rom., II, 547-548. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
manière de..., Focșani, 1926; Bolta bizantină, București, 1929; Zenit, București, 1935; Mirajul sunetelor, București, 1973. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 314-315, VIII, 228-229, XII, 306-307; Lovinescu, Scrieri, IV, 242, VI, 166; Fl. Dimoftache, „Mirajul sunetelor”, ATN, 1973, 12; Adrian Popescu, „Mirajul sunetelor”, ST, 1973, 18; Noica, Semnele, 238; Dicț. scriit. rom., II, 547-548. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
aceste texte și inorogi, și salamandre, și alte făpturi mitice, plasate însă în geografii care se pretindeau și uneori chiar erau reale. Interesul pentru astfel de texte era în plină creștere în epoca lui Cantemir. Europa nu ieșise încă de sub mirajul descoperirii unor teritorii noi, cu promisiunile lor și cu legendele seducătoare. Din aria scrierilor parenetice, Învățăturile lui Neagoe Basarab, text care a circulat atât în slavonă, cât și într-o tălmăcire românească efectuată în jurul anului 1653 (trei manuscrise o conservă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gratuit al artei-capriciu. La originea configurației specifice a lirismului macedonskian stau reacțiile unei structuri psihice complexe, scindate interior („sunt și culme și abis”), și o complicată dialectică a compensațiilor interioare, la care participă deopotrivă sarcasmul amar și lucid, iluzia și mirajul idealului, etosul unei înfruntări sisifice a destinului și laitmotivul speranței. Egocentrismul, egolatria sunt corolare ale ideii romantice de damnare, dar în acest mit al poetului - dezmoștenit al sorții - se întrevede, dincolo de complexul frustrării, sentimentul unei incompatibilități definitive între aspirațiile geniului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
Cu minime și nesemnificative excepții, mai totdeauna studiile ori investigațiile subiectelor legate de activitatea informativă și contrainformativă a organismelor de specialitate românești (dar nu numai) în epoca celui de-al doilea război mondial au prezentat ori vor prezenta un permanent „miraj” pentru toți cei care se vor strădui să descifreze faptele și fenomenele petrecute „în umbră”, deși ele au influențat - adeseori decisiv - desfășurarea în ansamblu și chiar deznodământul conflagrației. În mod cu totul special, mai ales în urma „deschiderii” arhivelor românești după
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ci a tuturor românilor. Pentru etnicii germani, lipsurile regimului comunist, coroborate cu opulența Germaniei (mai exact, a Republicii Federale Germane), au constituit o bază motivațională decisă în favoarea emigrării. Atât pentru etnicii germani, cât și pentru români, a existat totdeauna un miraj profund, al Occidentului, iar în ultimele decenii Germania a reprezentat o concretizare ideală. „Presiunile” în direcția mobilității dezvoltate pe această structură culturală au fost amplificate de numeroși factori conjuncturali cu acțiune temporară și punctuală. Se aștepta doar evenimentul declanșator pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
permanent în statele vest-europene, în special în Spania și în Italia, și, datorită noului loc de muncă din aceste țări, nu își mai pot permite să piardă aproximativ patru zile pentru un drum dus-întors în România. Pe de altă parte, mirajul produselor din Vest, ca și diferențele de prețuri favorabile a început să dispară, ceea ce face importantă doar deplasarea unui pasager cu un bagaj de mici dimensiuni. În aceste condiții este probabil ca serviciul de substituție creat de companiile aeriene să
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o formă de uz comun, în special mobilier. Spre deosebire de alte resurse naturale, transformarea lemnului, deși implică un număr mare de verigi cu un specific bine definit, nu afectează caracteristicile sale esențiale, astfel că produsul își păstrează caracterul natural și oferă mirajul legăturii cu natura. Datorită acestei legături afective, oamenii acordă un interes deosebit atât pădurii, cât și modului în care se prelucrează lemnul, chiar fără influențele actuale ale mișcării ecologiste mondiale. Brașovul reprezintă, din punctul de vedere al subiectului, un loc
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
conflagrația mondială, se înrolează voluntar și cade în luptele de pe șoseaua Predeal-Timiș. La Predeal, la intrarea dinspre Brașov, sculptorul Oscar Han va înălța un monument în memoria sa. Poezia lui S. fructifică atitudini și motive din fondul comun al simbolismului: mirajul „departelui” (cuvânt tematic frecvent utilizat) și al „zărilor albastre”, marea, corăbiile, „insulele stinghere”, ce „zac necunoscute” în Pacific, peisajele exotice, parcul autumnal, ploaia, solitudinea, recluziunea, nevrozele și morbidezza, dar și marele oraș, „Capitala”. Nota specifică e apetența pentru meditația gravă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
civic și politic, dar și publicații cu tentă pornografică, aflate pe toate tarabele), ci și la acela al accesului la valorile simbolice ale lumii occidentale: filme, muzică și cărți. Pe acestea din urmă le-am descoperit în chiar ordinea redată. Mirajul filmelor (incluzându-le, desigur, pe cele de desene animate, după care tânjisem în perioada copilăriei) m-a atras între 14 și 16 ani. A urmat cel al muzicii: după câteva "căutări", trecând prin ascultarea muzicii "disco" și a celei "rap
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mi-a împărtășit din rigoarea unei profesiuni ce nu exclude frumusețea multiplelor interpretări ale realității; despre profesorul Doru Tompea, a cărui proverbială carismă m-a ajutat să înțeleg de ce este important să ai mereu un ideal regulativ, încercând să eviți mirajul utopiei. Timpul formării mele profesionale s-a suprapus peste timpul în care mi-am construit viața de familie. Model de abnegație, soția mea m-a încurajat întotdeauna. Practic, ne-am "crescut" unul pe altul, mai cu seamă din momentul în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
apar ca niște simple mecanisme; (...) oricât de abila ar fi intrigă, există întotdeauna o cheie și n-ar putea fi altfel, chiar dacă autorul ar fi avut tot talentul și toată imaginația din lume. Misterul nu este niciodată altceva decât un miraj, se risipește imediat ce încerci să-l delimitezi" [Beauvoir 1998, I, p.288, subl.n.]. Descoperim un personaj unic și profund diferit de semenii săi. Mai mult decât atât, Pariziana se deosebește de ea însăși, multiplă și schimbătoare. Suntem în prezența
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
trottinent d'une façon incomparable; et le seul frémissement de leur tournure nous fait courir des désirs dans leș moelles ..." [Maupassant, Rouerie, în La parure, p.302]. "Toaletă poate fi un instrument de cucerire, (...) artă ei constă în a crea miraje, a oferi privirilor un obiect imaginar" [Beauvoir 1998, ÎI, p.283]. Pentru Pariziana, specializarea în articole de modă, a devenit o problemă de tactică. W. Benjamin vorbește în acest sens de "înfrumusețare strategică" [Benjamin, p.154]. Garderobă lui Renée, foarte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
frontiera și alta să se ceară modificarea sa); sintagma "nu au pretenții teritoriale" poate căpăta în contextul Actului final și alte sensuri (posibilitatea antamării problemei fără a formula oficial pretenții)". Aș adăuga, acum, și constatarea tristă despre faptul că, odată cu mirajul produs de dispariția "lagărelor" și a "cortinei de fier" și trecerea la un regim de democrație, pe conducătorii României nu i-a mai interesat, în aceeași măsură ca și pe cei de dinaintea lor, problema asigurării recunoașterii fără ambiguitate a frontierelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]