1,500 matches
-
Amurgul dintre noi e o poveste scrisă în frânturi de timp pe brațele purpurii ale reveriei și lasă clipele ostenite să adoarmă pe umerii nemuririi fără să-și ia rămas bun de la vremelnicie.... Soarele răsfrânge o amintire într-un decor mirific undeva la poalele munților care se îneacă în amurg.... O lacrimă sfințește pământul însetat de jurăminte neîntinate când soarele învață să zâmbească într-un freamăt târziu.... Nu e vreme de suspine. E vremea amurgurilor din noi Care ard pe rugul
AMURG de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369285_a_370614]
-
Autorului Eram un val înspumat și rebel, mereu mă aruncam și mă spărgeam de stânci, mă lăsam mângâiat de maluri și iar mă adunam în călătoria mea spre larg, în lumea mea nemărginită, necuprinsă și plină de albastru . O lume mirifică, udă și plină de feerie , acolo unde norii mă atingeau iar luna se leagănă pe umerii mei sub ochii iscoditori al stelelor... Mereu rătăceam pe albastrul infinit unduindu-mă pe luciul nesfârșit, zi și noapte ... Într-o călătorie a mea
VALUL DIN LAGUNĂ.... de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374148_a_375477]
-
chiar de Dedal creat Icar se zbate-nnebunit să scape. Simte că libertatea dorită e aproape, chiar dacă pare că e-nmormântat. În jur sunt numi ziduri ce parcă sunt de fier. Nu a găsit măcar o crăpătură și din mult adorata, mirifica natură nu vede decât petece de cer. Pe ziduri erau cuiburi de-albine și Dedal a început să facă-aripi de ceară. cu ele izbutiră cei doi să iasă-afară în zbor superb, aproape ireal. Îndrăgostit de soare bravul Icar a vrut
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374223_a_375552]
-
faci tu pentru el și că îți pasă de el. Ori gălețile electorale, pungile, mălaiul sau grisul pentru copilași, costă... Și doar nu e cazul să dai din buzunarul tău... Așadar, stăteau cu figuri adecvate care mimau perfect bucuria acestei mirifice întâlniri și cloceau planuri de mulgere a fraierilor de americani care, iată, habar nu au de adevăratele nevoi ale țării... Un alt grup, cel nelipsit, de gură-cască, era format din ruralii localnici, unii care semănau foarte bine cu indienii irochezi
AU VENIT AMERICANII de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374224_a_375553]
-
dar care iese din comun, vine de la cel rău, am procedat ca un neghiob, închizând și deschizînd ochii, cu care, repet nu vedeam nimic, de mai multe ori la rând, până când imaginea aceea argintie care semăna cu a unui caleidoscop mirific, a dispărut și abia apoi am început să văd normal, ca orice om. Nu am apucat să văd decât un fel de tunel de culoare argintie și alte amănunte nu îmi mai amintesc și, parcă ceva elemente prismatice, dar încăpățânarea
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
piesă de mare dificultate „I Will Always Love You” a regretatei Whitney Houston, compozitor și textier Dolly Parton. La Secțiunea „Muzică populară” am avut prilejul să admir tinere talente care s-au întrecut la interpretarea unor melodii minunate, culese din mirifica „Grădină a Raiului Folcloric Românesc”. Dăruirea cu care au cântat acești viitori artiști ai scenei lirice, îmbrăcați în splendide costume populare autentice (unele cu vechime de pestre 100 de ani) moștenite din „Lada de zestre” a străbunilor... au impresionat în
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
propriu, original, cu rezolvări mereu surprinzătoare, care oferă iubitorului de artă o senzație de bine, o justificată stare de optimism. Metafore surprinzătoare, aluzii inteligente, alegorii creative, compoziții (numai) aparent ciudate se sublimează firesc în umorul stenic și sănătos. Această lume mirifică ne propune o realitate diferită de a existenței banale, cotidiene. Pentru a crea acest univers fabulos, pictoriță apelează la cunoștințele ei de astrologie, de cabala, de metafizică și alte filozofii alternative. Pictura, cu elemente de suprarealism, de realism magic și
PICTURI NEUZUALE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362240_a_363569]
-
pot hiberna tăceri - uneori ispite leneșe dar gata de revoltă, alteori lanțuri purtate, cu trufie, de uriași”, s-a destăinuit Gina Zaharia. Poeta zugrăvește în versurile sale un univers plin de mister, o lume fascinantă care ascunde simboluri și decoruri mirifice. Destăinurile sale se împletesc în vraja înserării pe rugul eternității. Îi e de-ajuns o pagină de artă pentru a deveni scânteia care întreține focul mistuitor al existenței. “ Cărbunii de pe umeri mi i-ai lăsat la poartă,/ Habar n-aveam
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
seninătății unde lasă dragostea să ardă în focurile pasiunii. “M-ai răsfățat cu inima-n robire / Prin simfonii de șoapte înflorite, / Și templu-ți sunt la ceas de nemurire / Pe care arzi în foc de dor, iubite!” Într-un cadru mirific, poeta contemplă imagini de o frumusețe răvășitoare. Un amurg sculptat din vrajă și ploi care s-au contopit în armonii creează un tablou sugestiv. Îngerii sunt de strajă, venind din universuri lăuntrice pentru a fi martori ai iubirii și ai
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
decenii. Cartea de față nu este însă o monografie a temei cercetate, ci o remarcabilă introducere în studiul culturii indiene în relație cu spiritualitatea europeană și cea românească. Este destinată, așadar, oamenilor de cultură medie care sînt dornici să cunoască mirifica civilizație indiană și impactul ei cu civilizația europeană. Reprezintă, însă, o lucrare de referință în cultura românească și un model de pledoarie pentru cercetarea culturii indiene. Studiile din volumul de față ne-au fost puse la dispoziție de profesorul universitar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Municipiului Bari a dat unei străzi din acest oraș numele magistrului român. În cultura română, studii despre India apar tîrziu și sînt influențate de perspectiva Occidentului față de India. Imaginea Orientului s-a clădit, rareori, prin contact direct cu această lume mirifică. Indianismul filologic la Hasdeu, indianismul literar la Eminescu sau chiar indianismul filosofic la Eliade au sorginte, preponderent, cărturărească și implică tot un resort occidental. Alături de perspectiva occidentală, românii au, totuși, în receptarea Indiei, o trăsătură specifică. Occidentul a valorificat civilizația
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
a lui Mircea Eliade este chiar tema însăși, dacă există Rai și, dacă ar exista, să se reîntâlnească la „umbra unui crin în Paradis“. „Ștefan Viziru este un Ulise modern, iar călătoriile labirintice ale acestuia reiau tribulațiile eroului homeric spre mirifica insulă Ithaca“. Însă problema timpului nu-l preocupa numai pe Ștefan Viziru, ci pe toți protagoniștii romanului. Anisie, omul care trăiește lângă Sighișoara, orașul medieval, a simțit „cum trece timpul“, a reușit să se sustragă Timpului, nu numai celui istoric
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
totale, nefiind vorba, nicicum, de conotații măcar vag peiorative; al treilea caz, privindu-mă, autoadmirația ar părea, evident, deplasată.) Așadar: Craiu și Boușcă, vîrfuri ale picturii ieșene, personaje extrem de originale, ani și ani, cît au trăit, ne-au pasionat cu mirifica lor producție, putînd fi regăsiți, acum, în Muzeul cu piese emblematice. Ei bine, nimic din cele două opere nu poate (nici măcar vag) sugera că zămislitorii lor ar fi fost marcați de vagi derapări de la psihismul normal. Dimpotrivă, tonalitatea liric-luminoasă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se feresc de strălucirea sărbătorii. Nu au cu ce s-o întrețină. Ca s-o facă, ar trebui s-o justifice în fața supușilor. Iar supușilor, necăjiți, numai de serbări, fie ele și galante, nu le arde. Stăm încă sub impresia mirificelor serbări prilejuite de investitura lui Clinton. Record de amploare, asta pare să fi urmărit staff-ul clintonian. Pentru acest sfîrșit/ început de mileniu. Nici un american nu s-a plîns că fastul a fost excesiv. La noi? La noi, cei din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
captat, deopotrivă, imensa poftă de sfințenie și de petrecere. Totul pe un fundal fabulos-decorativ. Sărbătoarea pioasă a nașterii Domnului se îngemăna, atît de fericit, cu scenariul vag-păgîn al eresurilor. Peregrinările înfiorate pe la ferestrele mîngîiate de nămeți au rămas intacte în mirifica noastră amintire. Azi? Ce farmec mai are înălțatul stelei cu liftul? Și totuși... Acum cîteva seri, spre miezul nopții, la ușa noastră (de bloc) am ascultat cu dragă înfiorare un colind de o execuție perfectă: patru băieți, probabil conservatoriști, au
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Hipnotizat, cauți un loc unde miile de porumbei n-au năpădit încă, unde încălțații de descălțații continentelor nu se află pe moment, și te întinzi, pur și simplu, pe dalele multicentenare. De aici, de la cota zero, atît de frecvent și mirific inundată de apele mării, ochii văd ce n-au mai văzut (și, probabil, nu vor mai vedea) niciodată: plăsmuirea din piatră a omului, într-unul din momentele lui astrale, îngemănată cu divinitatea mării, cerului. Bazilica San Marco, palatul dogilor, campanilla
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ori aici, în Bucium, în ținută de lucru (într-o astfel de ipostază e și în fotografia prinsă pe peretele atelierului meu din Armeană, alături de cea deja pomenită, a lui Petru Comarnescu: cămașă cu mîneci suflecate, în față paleta cu mirificele culori, în spate o "relicvă" palladyană, Paravanul lui Pallady (cum avea să-și intituleze una din propriile compoziții, față boieresc expresivă, pipă). Pictor mare, de anvergură. Întreținută într-un decorativism de rară calitate. La fel de mare și ca om. Caracter integru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai blînd-sagace înterpret decît într-un dulce Renoir, cu al său "Dans la Moulin de la Galette". Pe care-l admiram, în acel pentru noi convulsiv an 1989, la Luvru. Și care mă ducea înapoi, într-un Dorohoi interbelic rămas intact mirific, prin chermezele lui din grădina publică, la fel de galante. Din care n-aș vrea să apar ca o altă draconică Domnișoară Cucu (Mihail Sebastian), nefiind, ea, în stare să iasă din severul tipar al băștii școlărești trase bine pe frunte de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
locală) și care, iată, ne trezesc dulci nostalgii: "marea pictură pictată cu lupa"... Îți mai aduci aminte, Mihai Ursachi, cum ne fredona (patriotic) inubliabilul amator cultural Pahopol, la Sulina?: "Marea salută Româniiia"? Oricîtă Dunăre s-ar mai vărsa în mare, mirificul nostru litoral va mirosi de-a pururi a mici. Spuneți că nu-i așa. (Să văd pe cineva care, în intimitatea lui cea mai distinsă, susține că nu i se face poftă, măcar o dată-n an, de-un mic. Ies
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ne stau la îndemînă ieșene ca reflectînd, în mic, ceea ce se petrecuse/ se mai petrecea încă în teritoriile notorii ale picturii europene. În momentul în care eu însumi încercam să-mi delimitez posibilitățile, să-mi radicalizez formula compozițională, colinele acestea mirifice încă se mai ofereau, generoase, ca eden inconfundabil, celor cu șevaletul în spinare. Era încîntător să nimerești șansă rară peste un Cămăruț, un Craiu, un Popa, un Agafiței, un Hîrtopeanu, ieșiți incognito... la peisaj, cum un pic argotic-artizanal se numea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pestrița piață e de-acum la parametri maximi, urmează Tîrgu Neamț și deja aerul miroase a brad. În dreapta, sus, bătrîna cetate, apoi șarpele șoselei urmînd Ozana "cea repede curgătoare". Cobor, mă descalț, îmi suflec manșetele pantalonilor și, înviorat, pășesc pe mirificul prundiș, lăsînd apa ca gheața să-mi ude gleznele de tîrgoveț. Din nou la drum întins, pe lîngă Mînăstirea Neamț, înecată în sălbăticie verde și... și... Coada Lacului. Unde-i Coada de-al'dat'? Gata (n-am ce face!), începe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
esperanto. Pe Lăpușneanu, din sus, un stol de patinatoare. Fete superbe, ca-n peliculele interbelice ale aceluiași Hollywood. Niște Sonja Henje, ținîndu-se grațios de mînă și rîzînd, rîzînd. Una cade, mimînd accidentul mortal. De pe trotuar, de la Corso, băiatul de pe aceeași mirifică peliculă sare, îngrijorat, s-o ridice. Rîsul celorlalte îl trezește la realitate. Ridicata îi mulțumește săritorului cu un sărut fulgerător. Fulguiește. Atît. 2004 Nero, pisici, michimauși 20 ianuarie Telefonul lui mă îngrijorase puțin: trecuse printr-o operație majoră și, deși
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu mi-am dus niciodată pînzele cu arlechini, dansatoare și saxofoniști, nu am avut nici o reținere în a-mi duce desene. Cea de la Căminul Artei (etaj), din 1982, se numea "Copacul" și era prelucrarea laborioasă a schițelor făcute într-o mirifică vară pe colinele Iașilor. Desuet? Ce reconfortant e să întrerupi, periodic, seria cvasiabstractă din atelier și să hălăduiești (așa cum o făceau atît de firesc iluștrii antecesori) cu blocul la subsuoară și creionul în mînă. Demodat? Cu ce plăcere întrerup, aici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce-și trimit fascicolele luminoase doar pe tablourile de o ritoasă modernitate. Chiar în preajma microfonului se află două lucrări executate acum treizeci (!) de ani și care marchează, exact, momentul în care fresca nord moldovenească întîlnită atunci prima oară într-o mirifică fugă de mașină avea să-mi decidă viitorul și decisivu-mi stil. Unul de o cutezanță provocatoare în cadrul tradiționalului lirism local. (Dominat atunci de cei cîțiva maeștri de notorietate, pe care, cu sinceritate, îi veneram, îi venerez încă.) Ei bine, de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
repere veșnice: casa bătrînească și lacul cu nuferi. Casa bătrînească a Eminovicilor, care, suportînd, într-un interstițiu proletcult, o modificare ignară, arătînd atunci ca un mizerabil cămin cultural, iat-o acum redată seiși ca în fotografia din Istoria lui Călinescu: mirific umilă. Și lacul cu nuferi galbeni înfloriți. La care, paradoxal, ajungi tot urcînd și urcînd... Ca spre un Eminescu (total nefestiv). 5 iulie Pe ușa librăriei Humanitas din Ștefan cel Mare e un litou promoțional al editurii cu același nume
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]