2,085 matches
-
30 de ani, maestru de vânătoare, face parte din echipa națională de tir la mare distanță. Au adus mai multe tipuri de arme, așa cum își aduc jucătorii de golf mai multe crose. De asemenea planșe și ilustrații cu tehnica vânării mistreților. Mistreții sunt mult mai mici decât porcii domestici obișnuiți, dar sunt greu de vânat și de obicei se folosesc gloanțe explozive. Discuție îndelungată cu B.-A. despre muniția pentru porcii domestici. Există riscul evident de a răni animalele, din cauza marii
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
de ani, maestru de vânătoare, face parte din echipa națională de tir la mare distanță. Au adus mai multe tipuri de arme, așa cum își aduc jucătorii de golf mai multe crose. De asemenea planșe și ilustrații cu tehnica vânării mistreților. Mistreții sunt mult mai mici decât porcii domestici obișnuiți, dar sunt greu de vânat și de obicei se folosesc gloanțe explozive. Discuție îndelungată cu B.-A. despre muniția pentru porcii domestici. Există riscul evident de a răni animalele, din cauza marii suprafețe
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe teren împădurit. (Propria mea condiție fizică neașteptat de bună!) Rydz povestește în timpul prânzului (foarte frumos servit în cortul popotei) că în anii '30 a fost administrator la o mare proprietate din estul Poloniei unde aveau o zonă întinsă cu mistreți. Chiar și azi Polonia este "cea mai bună țară din Europa la capitolul mistreți". Totuși în prezent o mare parte a domeniului cinegetic aparține Uniunii Sovietice. "Rușii n-au simțul vânătorii", deși s-au făcut repopulări sub Hrușciov, căruia se
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
foarte frumos servit în cortul popotei) că în anii '30 a fost administrator la o mare proprietate din estul Poloniei unde aveau o zonă întinsă cu mistreți. Chiar și azi Polonia este "cea mai bună țară din Europa la capitolul mistreți". Totuși în prezent o mare parte a domeniului cinegetic aparține Uniunii Sovietice. "Rușii n-au simțul vânătorii", deși s-au făcut repopulări sub Hrușciov, căruia se pare că îi plăcea mult să vâneze. În prezent numeroși turiști iau parte la
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
animal era mai scurt și mai înalt. Greabănul era ca al unui elefant african, adică punctul cel mai înalt se afla undeva la mijlocul spinării. Coada era mai lungă, fără "cârlionți", iar caninii s-au alungit considerabil. Întreg tabloul amintește de mistreț. Veterinarul este de părere că purcelul din pădure este "o veritabilă imagine a mistrețului". Prin captivitate și regim alimentar unilateral precum și prin îngrășare se obține o "imagine distorsionată", un produs cultural. Se recomandă creșterea porcilor în regim de pășunat liber
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
adică punctul cel mai înalt se afla undeva la mijlocul spinării. Coada era mai lungă, fără "cârlionți", iar caninii s-au alungit considerabil. Întreg tabloul amintește de mistreț. Veterinarul este de părere că purcelul din pădure este "o veritabilă imagine a mistrețului". Prin captivitate și regim alimentar unilateral precum și prin îngrășare se obține o "imagine distorsionată", un produs cultural. Se recomandă creșterea porcilor în regim de pășunat liber, calitatea cărnii devine mult mai bună decât cea a "obezilor artificiali". Porcul are nevoie
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
atât cornul de ceață de la Hoburgen cât și cel de la Faludden? Mă așez și aștept. Peste patru ore: Niciun suflet. Ar trebui poate să ard și cealaltă revistă, dar e bine să am o rezervă. Cât de sălbatici or fi mistreții? Cu de la sine putere mă servesc cu: Jumătate de pachet pesmeți (Wasa Ruti), O bere (Hansa II b), O prăjitură cu ciocolată (Kalmar). Aș adăuga: se decontează de către stat. (Ar fi să promit prea mult, pun o monedă de cinci
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
e montată o capcană cu trei brațe. Nicio captură. E o eroare să crezi că porcii sunt tâmpiți (simțul mirosului bine dezvoltat?). Trecem de două platforme montate în copaci, de pe care își făceau savanții fotografiile. Mi-e cam teamă de mistreți, am pistolul-mitralieră pe umăr, mâna dreaptă aproape n-o pot folosi. N-am cum să țin cu stânga și lesa, și undița, și arma. Ies din pădurea de pini și o iau pe o potecă prin câmp. (Unde duce gardul
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
punem ciuperci, peste care punem câte o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză și câte o roșie umplută cu tocăniță de carne. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
o pălărie de ciuperci și dăm la cuptorul încins timp de cincisprezece minute, apoi scoatem și turnăm piuré-ul de țelină, salata de varză și câte o roșie umplută cu tocăniță de carne. MEDALION DE MISTREȚ 1,6 kg carne de mistreț tocată, 600 g slănină, o căpățână de usturoi, o țelină, 2 morcovi, 2 fire de cimbru, un vârf de cuțit de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de busuioc, 1 kg ciuperci rumenite în unt, 200 g arpagic, 2 cepe tocate Carnea se taie fâșii mai grosuțe, care se umplu cu costiță și usturoi. Bucățile care pică se dau prin mașina de tocat, se adaugă costița de mistreț, se pun trei ouă, sare, piper, usturoi tocat, se face o pastă bine frământată, apoi se face un pat din tocătură, pe o coală de celofan. Pe marginea patului, se pun fâșiile de carne care au fost împănate cu usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
luptă pentru viața oamenilor . Personajele și obiectele stau sub semnul luminii sau al întunericului, după cum aduc speranța vieții sau presimțirea morții. Înainte de nuntă, Alkestis era limpede, mai luminoasă ca aerul delphic, dar peste atelajul tras de un leu și un mistreț al pretendentului ei flutura umbra fatalității (I, p. 189). O dată săvârșită însoțirea, iubirea reginei scânteie ca un chivot (I, p. 188). Apăsat de umbra prevestirii fatidice, Admetos rătăcește prin pădurile negre în încercarea de a înlătura sentința și se confruntă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fereastra deschisă un aer amar, care vine din cimitir [...] un aer uscat, fără oxigen, fad [...] care vine din altă lume (III, p. 639). Iritat de istorisirile dezordonate ale soției, făcute parcă să-l scoată din țâțâni, Ionel o interoghează despre mistrețul cu falca de aur văzut doar de ea, spre a evidenția astfel că trăiește într-o lume imaginară după ce și-a pierdut mințile : Mă pui să povestesc... ca să vezi ca sunt nebună ? (III, p. 641). Afirmația lui că ea are
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sunt nebună ? (III, p. 641). Afirmația lui că ea are nevoie de liniște ascunde intenția de a o închide într-un azil : Vreți să mă băgați la nebuni (III, p. 642). Marghioala ajunge să fie încolțită chiar de familie, în timp ce mistrețul prețuit de ea, făptură slobodă printre porcii din jur, este hăituit de vânători, semn că pădurea de la poalele muntelui e pândită de o nenorocire (III, p. 648). Romanița cheamă salvarea, îi dă apă mamei cu forța și o culcă pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la dispariție. Doctorul e suspectat că i-ar fi făcut injecții ca pacienta să se trezească doar pe lumea cealaltă (IV, p. 654), iar unele rude vorbesc ca și cum mama ar fi fost moartă (IV, p. 655). Constatând că după uciderea mistrețului nu mai rămâne nimic nobil în raiul din pădure (IV, p. 656), Marghioala intuiește că a fost adusă într-o casă bună pentru a muri, printre bătrâni, umbrele astea care așteaptă să intre în pământ (IV, p. 657). În cele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să sesizeze orice abatere de la normă spre înfiorarea celor cu conștiința încărcată : Nimănui nu-i place să știe că există un ochi care l privește mereu (II, p. 632). Nu întâmplător, s-ar zice, privirea arzătoare îl caracterizează și pe mistrețul cu care Marghioala se identifică, sălbăticiunea gonind mândră și liberă, spre dezorientarea făpturilor de condiție inferioară, obișnuite cu mocirla din preajmă : El ne urmărește cu ochiul lui de fosfor... O să ne înecăm în lături, căutând să fugim de-aici, ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de ani în urmă și erau așezate în proximitatea drumului. Cele mai vechi aveau aspectul unor mici cetăți, renumitele case cu curte interioară, care aveau aspectul unor mici cetăți, ce puteau fi mai ușor apărate de sălbăticiunile patrupede urși, lupi, mistreți sau de cele bipede hoți sau alte categorii de răufăcători, obișnuiți să mișune pe drumurile comerciale, probabil din cele mai vechi timpuri. Din păcate, acum pe Drumul Carului nu se mai poate întâlni nici o asemenea locuință, ultimele două fiind dărâmate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Joi, 18 martie. Fiind ziua ,,rezervată” a regelui, acesta decide să plece la Domeniul Gherghița, la vânătoarea de sitari, cu Mihai și Radu Rusescu. Au vânat între orele 1130 și 16. ,,Evenimentul zilei vânătorești este că Mihăiță își trage primul mistreț”. Sâmbătă, 20 martie. După cină, Mihai, Carol al II-lea, Duduia și E. Urdăreanu, mareșalul Palatului Regal, vizionează un film. Luni, 22 martie. Între orele 16-1830, Mihai, Carol al II-lea și Radu Rusescu se află din nou la vânătoare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
te simți ceea ce ești: o picătură în „oceanul” vieții. De la magazinul din incinta curții templului ne-am cumpărat figurine cu animalele din zodiacul chinezesc, din jad, corespondente zodiei fiecăruia dintre noi: doi șobolani, un tigru, un cocoș, un câine, un mistreț și un bivol. Fotografiile făcute reflectă îmbinarea armonioasă dintre blocurile înalte (cu forme ce țin de s.f.) și parcul de lângă debarcader, cu trandafiri în toate culorile: albi, galbeni și roșii în nuanțe superbe Trandafirii lila îi dau farmec și unicitate
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
jos de pe cal. Apoi aprinseră un foc nu prea mare, Încercând să se adăpostească În jurul lui de răcoarea neașteptată a nopții. Unul dintre slujitori, cel mai În vârstă, scoase de la coburi o pâine uscată și o ciozvârtă de carne de mistreț, atât de afu mată și de tare, Încât părea o buturugă Înnegrită de ploi. O Împărți atent, dându-i și lui Simeon o bucată. Hugo, care urmărea scena, spuse rânjind: — Ce? Îi dai și lui să mănânce? Oricum, prea mult
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
tine, frate? Conrad se Înclină, mulțumind pentru cinstea care i se făcea și În câteva clipe se aduseră Încă un talger de argint și bucate proaspete. Ai avut o vânătoare bună, nobile frate? Întrebă el. — Da, minunată. Am hăituit un mistreț care se ținea prin lunca Rinului. Era cât un vițel și nu pot spune că nu m-am străduit din răsputeri ca să-l Împung cu furca. Păcat că n-ai venit și tu! — O, frate, știi că nu prea mă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noastră? — Câțiva drumeți neînarmați... Azi-dimineață au fost niște vânători... Conrad privi cu atenție chipul inteligent și ochii vioi ai plutașului, și-și spuse că se poate Încrede În el. — ...Erau puțini la număr și povesteau că ar fi nu numai mistreți prin partea locului, ci chiar și un cerb. — I-ai văzut tu? — Da, Înălțimea Voastră, tocmai luasem podul În stă pânire. Johannes a trecut ieri pe la mine și mi-a spus că, după chibzuiala lui, meseria de podar mi s-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dintre norii Întunecați și chiciura de pe ramurile Înghețate și din iarbă strălucea destul ca să se poată vedea. Era un luminiș. În mijlocul lui mai sclipeau câteva resturi de tăciuni aprinși. Deasupra, Într-o crăcană uriașă, se făcuse scrum o pulpă de mistreț, Împrăștiind un miros neplăcut de carne arsă. De jur Împrejur, o priveliște de groază. Trântite În iarbă se vedeau cinci cadavre din care sângele se scursese abundent, Înroșind zăpada și dând locului o Înfățișare de coșmar. Vână torii, toți În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să bem o cupă de vin. Mâine ne așteaptă o zi grea!“ Dar cel pe care Îl numea Siegebert a răspuns: „Nobile stăpân, ce-ar fi dacă am aprinde un foc mic și-am pune În frigare o halcă din mistrețul pe care tocmai l-ați doborât? Dacă tot am avut o vânătoare atât de spornică, să ne bucurăm de ea. Oamenii sunt Înghețați și flămânzi și câteva Îmbucături calde le-ar prinde bine. O Înghițitură de vin de-asemenea. Întârziem
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
face? Du cele căzuse desigur În capcană. Era Înconjurat de dușmani, căci, nu mai Încăpea nici o Îndoială, i se Întinsese o cursă. Înălțimea Sa nu bănuia nimic, așa că zâmbi și răspunse: „știi, domnule Siegebert, că ai dreptate? O halcă de mistreț friptă În grabă pe cărbuni aprinși și o cană de vin este tocmai ce ni se cuvine acum. Timp avem destul!“ Conrad murmură: „Deci Siegebert e veriga cea mai de sus din lanțul trădării. Cel care stă alături de fratele meu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]