21,271 matches
-
uneori prin comparații, centrarea Oedip-ului enescian pe teza inocenței și a redempțiunii prin ridicarea într-o dimensiune metafizică. "Cunosc puține afirmări atât de elevate ale umanismului" conchide Guido Paduano. Cu nu mai puțină știință, Franco Serpa caută rădăcinile preelenice ale mitului lui Oedip urmărindu-i evoluția de la prima mențiune, prin straturile succesive ale memoriei, până la forma dată de Sofocle, cea adoptată de civilizația noastră. Contestând majoritatea lecturilor acceptate - nu este o dramă a destinului ("confuză idee romantică"), nu e spectacolul persecuției
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
ca suprem ideal "să nu te fi născut" (V. arioso-ul lui Oedip din actul II). într-un alt registru, cel al informației, Gianluigi Mattietti prezintă într-o foarte largă panoramă moștenirea imensă de modele și derivații lăsată de acest mit culturii occidentale. Sursa primară - Oedipodia, poem epic din secolul VIII a.C. - a fost reluată neîncetat, alimentând reflexia filozofică și literatura. în secolele XVIII - XX a determinat o producție foarte bogată mai ales în genul teatrului liric: se știe că epoca
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
Și, în sfîrșit, ultimul capitol e consacrat "slavei" devenite afacere de stat. Slujbașii ei, de ieri și de azi, expuși la gazeta de perete, sînt lăsați la dreapta judecată a cititorului. Nu trec neobservate "făcăturile", care afectează istoria literaturii, cu "miturile" și "eroii" ei, în măsura în care afectează și istoria națională. Căutarea cu tot dinadinsul a unor legături acolo unde n-au fost niciodată duce la colaje grotești, de-un postmodernism involuntar. Pînă la urmă, castigat ridendo mores, deși cei patru autori fac
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
Yoko s-a transformat, ca mai toate muzele ce au supraviețuit artiștilor, în administratoare operei, amintirilor și tezaurului de informații a legendarului Beatles. Ea nu a renunțat însă la cultivarea pe mai departe a propriei identități artistice, dar și a mitului lor comun, foarte apropiat, în pofida contextului și a ingredientelor epocii, de accepțiunile pe care Platon le dădea erosului în al său Symposion: căutarea jumătății pierdute, aspirînd spre bine și frumos. Aceasta este una din concluziile și în același timp din
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
roman palpitant, biograful afirmă că nu-și propune să netezească, să atenueze ci dimpotrivă să releve contradicțiile, ambivalența personajului datoria lui fiind tocmai aceea de a respecta adevărul. încă din timpul vieții, Alma se transformase în propriul ei monument și mit, într-o suprafață de proiecție a tuturor sentimentelor și resentimentelor celor care au admirat-o sau detestat-o. Spre apusul vieții, ea îi oferă spre lectură unui bun prieten, Friedrich Torberg, jurnalul ei intim. Acesta realizează că între dramaturgia înscenată
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
care preconiza pronunțarea reuhliniană). Călinescu a formulat și în această privință o concluzie definitivă: "foarte cultivat ca poet. Eminescu n-a fost un monstrum eruditionis". Cu toate acestea Eminescu a încetat să fie un simplu poet: el a devenit un mit. Maiorescu spusese cu intuiția sigură care-l caracteriza "Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
lungă vreme până când vom reuși să eliminăm o mentalitate înrădăcinată printr-o acțiune tenace care urmărea pregătirea nației în vederea încorporării ei într-un univers dominat de ghețurile siberene. Și acum, pour la bonne bouche, iată și un aspect benefic al mitului Eminescu. Mă aflam în septembrie 1990 la fântâna de la Universitate. Acolo trona un tip primitiv, figura clasică a activistului PCR de la "muncipiu" sau sector; individul exalta acțiunea minerilor din iunie; am încercat să-i replic, spunându-i că aceștia au
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
cultură sau naționalitate. Dar, flerul de a depista existența sau lipsa acestei pudori psihice, ele sunt răspunzătoare de toate diferențele.. sta doar în puterea fiecăruia de a ne crea frumusețea personală. Ori nu ar avea legătură cu frumusețea? Amintind de ‘’mitul fecioarei’’(C.G.Jung) ce sălășluiește în sufletul oricărui bărbat (anima, fecioara), femeia având corespondentul pentru un el prin ‘’animus’’. Dacă s-ar urmări anumite aprecieri la adresa unei femei frumoase, tot timpul se fac trimiteri la puritate (ori mă rog puritatea
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
în această privință este clară, este suficient să se facă o etichetare ca după un timp persoana însăși - crede, se lasă influențată, sugestionată, pistonată dacă eticheta (negativă) continuă. Negativă în sens că nu s-a respectat probabil această valoare, acest mit interior, dar colectiv, ce ajunge precum o instanță de judecată.La țară, totuși, se cunosc mai bine acestea (cu ‘’mă vorbesc și babele’’).Influențele și corespondențele, sau aprecierile/dezaprecierile colective sunt în genere mai puternice, între ceea ce crede o persoană
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamăgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! A PLECAT CIRCUL Cupola albastră și cu ringul luminate feeric Sub care s-au împlinit visele ne visate de noi, Acrobați, pantere, fachiri, toate cuprinse sferic, În ochii noștri inundați de imagini adunate roi
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
își zidească o „cetate de reședință artistică” acasă la ea, la Bacău. Rareori cineva își întărește reputația numelui atât de temeinic în mijlocul propriei comunități. E lucru știut: nicăieri proorocii pământeni nu se încununează de succes, dar Maria Șalaru desface acest mit și, iată, ea este agreată și iubită în comunitatea sa...! Bacăuanii sunt oameni calzi, blânzi, puțini dintre ei râvnitori a cuceri steaguri, dar mulți apărători și veneratori ai propriului blazon, mândri și ceremonioși în fața personalităților localnice. Așa se face că
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
întrebări la care, cu o doză considerabilă de (auto)ironie și umor, cei chestionați încearcă să ofere un răspuns. Ștefan Borbély (coord.) - Experiența externă, Editura Institutul European, Iași, 2001, 304 pagini, 98.000 lei. Utopie și discurs Utopiile, ca și miturile, apar cel mai adesea dintr-o nemulțumire, dintr-o insatisfacție profundă în fața realului dezamăgitor, amenințător sau ostil, din convingerea că ordinea reală ar putea fi schimbată prin imaginarea unei lumi radical alta, evident mai bună și mai dreaptă. Mircea Opriță
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
legătura dintre discurs și varianta revoluționară a spiritului utopic, cu toate consecințele ei, inclusiv cea nefastă, a apariției totalitarismului comunist). Încă de la început, cercetătorul ne conduce pe piste trasate cu eleganță, reconstituind istoria spiritului utopic de la primele manifestări prezente în miturile ancestrale, în basme, în scrierile Antichității și pînă la "utopiile S.F." din zilele noastre. Trebuie să remarcăm faptul că erudiția de care dă dovadă autorul este aproape ostentativă (sînt aduse în discuție nume și titluri mai mult sau mai puțin
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
spatele unora din întrupările sale evidente: Nu vom înțelege niciodată poziția celor ce își bagă capul în nisip ca să nu vadă valorile apărute "între timp" (o, acel între timp al lipsei lor de atenție!), nici osîrdia cu care înalță osanale miturilor de parcă această poziție cu capul în beznă ar fi culmea comprehensibilității. Teama de a citi cărțile mitologizaților în noul context, mult mai competitiv, ca și teama de a citi cărțile îndreptățiților competitori sînt, amîndouă, expresia profundei ireverențe față de Cultura Română
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
că n-a fost abolită dihotomia de odinioară: poeți buni pentru România și poeți destinați exportului. Se instituie astfel o departajare utopică, o graniță inexistentă în realitatea zilelor noastre: de-o parte creatorii de opere valoroase, iar de cealaltă parte miturile reprezentative pentru un popor. Este caraghios, dacă n-ar fi întristător, să-ți închipui că, în contrast cu tot ceea ce se întîmplă în jur de nouă ani încoace, doar literatura mai poate funcționa după principii feudale". Miturile iscate în jurul unor autori, mituri
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
valoroase, iar de cealaltă parte miturile reprezentative pentru un popor. Este caraghios, dacă n-ar fi întristător, să-ți închipui că, în contrast cu tot ceea ce se întîmplă în jur de nouă ani încoace, doar literatura mai poate funcționa după principii feudale". Miturile iscate în jurul unor autori, mituri care nu sînt defel construcții inofensive, favorizînd mănoase cariere universitare și academice, înțeleg a se apăra prin argumentul fățarnic că ar fi amenințate cu "demolarea". De parcă revizuirea ar fi echivalentul "demolării", termen catastrofic, preluat din
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
miturile reprezentative pentru un popor. Este caraghios, dacă n-ar fi întristător, să-ți închipui că, în contrast cu tot ceea ce se întîmplă în jur de nouă ani încoace, doar literatura mai poate funcționa după principii feudale". Miturile iscate în jurul unor autori, mituri care nu sînt defel construcții inofensive, favorizînd mănoase cariere universitare și academice, înțeleg a se apăra prin argumentul fățarnic că ar fi amenințate cu "demolarea". De parcă revizuirea ar fi echivalentul "demolării", termen catastrofic, preluat din lexiconul comunist. A revizui tabla
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
comoditate și din teamă de nou (interesele partizane nu vrem dinadins să le luăm în calcul, sperînd că ele ori nu există, ori dacă totuși există, purtătorii lor vor deveni pe zi ce trece tot mai anacronici) se perpetuează cîteva mituri, obturîndu-se în schimb destule alte valori ce vorbesc într-o limbă vie și nu ar aspira niciodată la încorsetata, incomoda poziție de mit. Bolnăvicioasa teamă de oxigenare a ierarhiilor se traduce uneori printr-o conjurație a tăcerii instituită în jurul unor
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
dacă totuși există, purtătorii lor vor deveni pe zi ce trece tot mai anacronici) se perpetuează cîteva mituri, obturîndu-se în schimb destule alte valori ce vorbesc într-o limbă vie și nu ar aspira niciodată la încorsetata, incomoda poziție de mit. Bolnăvicioasa teamă de oxigenare a ierarhiilor se traduce uneori printr-o conjurație a tăcerii instituită în jurul unor nume de către cei ce nu vor să ia contact cu o realitate atît de îmbucurătoare: aceea că în gulagul comunist au existat artiști
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
mică ori mai mare, mai restrînsă ori mai extinsă - justiție/injustiție". Pentru a reduce acest balans între "justiție" și "injustiție", autorul își propune să nu țină seama decît de texte, eliminînd "încă din start tentațiile anecdoticului (biograficul defavorizant) ori ale mitului (biograficul favorizant)". Evident, în măsura în care este posibil, întrucît nu se poate face complet abstracție de biografiile celor antologați. Există o mitologie nu numai a persoanei, ci și a textului, iar analiza mitului e deja o recunoaștere ontologică a lui! Conștient de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
încă din start tentațiile anecdoticului (biograficul defavorizant) ori ale mitului (biograficul favorizant)". Evident, în măsura în care este posibil, întrucît nu se poate face complet abstracție de biografiile celor antologați. Există o mitologie nu numai a persoanei, ci și a textului, iar analiza mitului e deja o recunoaștere ontologică a lui! Conștient de fragilitatea terenului pe care calcă, C. Abăluță își dă seama că "obiectivitatea" unei antologii presupune un alt înțeles al vocabulei decît cel curent: "Și acest alt înțeles poate fi acela de
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
vedem decît un ghizd abia schițat. Poate că, din rîu - un mal. Nu cred că e o întîmplare sau o neglijență faptul că Cellini nu decide în ce fel de apă și oglindă îl vedem pe Narcis reflectat. Căci întotdeauna mitul a cuprins și claritatea de cristal - concentrică și statică - a apei din fîntînă, dar și curgerea - mereu reînviată și mereu aceeași - ce, de la începuturi, caracterizează orișice izvor. Și, poate, tot de aceea, personajul, care nu există altundeva decît în mit
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
mitul a cuprins și claritatea de cristal - concentrică și statică - a apei din fîntînă, dar și curgerea - mereu reînviată și mereu aceeași - ce, de la începuturi, caracterizează orișice izvor. Și, poate, tot de aceea, personajul, care nu există altundeva decît în mit sau în imaginația ce a prins formă a lui Cellini, nu privește (drept) în față, ci (drept) peste umăr, cum se spune că au obiceiul asasinii. Dar nimic nu este vreodată dus pînă la capăt. Nici paroxist-admirativa speculație, nici crima
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
în față, ci (drept) peste umăr, cum se spune că au obiceiul asasinii. Dar nimic nu este vreodată dus pînă la capăt. Nici paroxist-admirativa speculație, nici crima săvîrșită asupra sinelui-alteritate. Pentru că je est un autre, dar Narcis sînt eu. Propriu mitului lui Narcis este să rămînă, totdeauna, un proces (paradoxal încremenit în devenire) și nu un rezultat. O speculație, o reflexie, o reflecție, o reflectare. Tocmai de aceea, nesecat izvor de inspirație pentru toate generațiile. Pentru că ce altceva e orice mit
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
mitului lui Narcis este să rămînă, totdeauna, un proces (paradoxal încremenit în devenire) și nu un rezultat. O speculație, o reflexie, o reflecție, o reflectare. Tocmai de aceea, nesecat izvor de inspirație pentru toate generațiile. Pentru că ce altceva e orice mit decît o serie nesfîrșită de truisme? Și ce altceva e orice creație decît o încercare de a transforma clișeul, de a-l încărca, mereu, cu noi valențe? 3. Mitul lui Narcis este una din obsesiile perene ale lui Dumas. Îi
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]