5,217 matches
-
nici unii, nici alții. Dar în arhitectura caselor, este lesne de observat influența săsească. La Tălmaciu, nu departe de Sebeșul de Sus, erau mulți sași, și nea Mitică îmi spusese că tatăl său a ridicat case pentru ei. Tatăl lui nea Mitică împreună cu fratele său, Ion Sinu, au construit căminul cutural din sat, iar țigla, care se află încă pe acoperișul acestuia, este făcută în făbricuța bunicului din partea mamei, Ion Stănilă, poreclit Țiglaru’. Nea Niculiță, bunicul din partea tatălui însă, era total opus
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
politice care-au lovit România, de atunci și până astăzi. Au trecut prin colectivizare, tovărășie și acum, în ultimii 21 de ani trec printr-o formă de capitalism autentic, românesc, pe care Iustina Cercel, o simpatică consăteancă a lui nea Mitică, îl numește hurdu-burdu ăsta de capitalism... De la cimitir, care se află la intrarea în sat, și până în capătul opus al lui, locuiesc 312 familii, încă alte 38 la pădure, și în jur de 20-25 de familii de țigani. Aceștia din
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Dumitru Stănilă, tatăl doamnei profesor Luciana Stănilă, o fiică a satului cu înalte performanțe academice. Este doctor în științe medicale, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu , din Cluj Napoca. Locuise în copilărie peste drum de casa lui nea Mitică și asemeni lui, este o mare iubitoare a satului natal și o prietenă de suflet a familiei Sinu. După pierderea celor dragi din familia sa, doamna Stănilă a vândut casa părintească unei familii nevoiașe. De familia Sinu își aduc aminte
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
datorează lui fratele meu, Mitică - îmi spune Iosif Sinu -. El a avut grijă s-o îndrume spre stomatologie. Am trecut împreună cu Iosif Sinu, cateva minute prin istoria familiei... Am găsit aceeași considerație pentru părinți și bunici, ca din partea lui nea Mitică. Imaginea tatălui, exemplu de omenie, pricepere și dăruire, pe care copiii săi l-au urmat. Apoi amintirea bunicilor, cei doi, atât de cunoscuți oamenilor și vremurilor acelora de demult, amintire care-a rămas un talisman de preț în sufletul nepoților
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
Nietzsche consemnează în „Amurgul idolilor” dorința de întoarcere a lui Dionysos, aceasta constituindu-se că un testament: „Nu cunosc un simbolism mai înalt decât acest simbolism grec, cel al cultului dionisian”. Filozoful abandonează armele revoltei sale contra zeilor la poalele miticului Olimp. Aură de „teologie negativă” (cum scria Heidegger în „Nietzsche” Gunter Neske Verlag, Pfullingen, 1961, Zweiter Band, p. 348), pentru gândirea nietzscheană, a însoțit tot timpul mersul gândirii sale. Acesta prin lucrările lui din anul 1888 a pregătit preschimbarea „teologiei
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
un baston, la bătrânețe sau după un accident. Dat fiind că mitologia pune în gura Sfinxului ghicitoarea „care dintre animale umblă în 4 picioare, apoi în 2 și în final cu 3” cu răspunsul corect omul găsit de Oedip eroul mitic care si-a ucis tatăl și s-a căsătorit cu propria mamă, indică vechimea de mii de ani a bastonului ca sprijinitor al senectuții. După ramura uscată folosită drept baston sau bâtă omul s-a folosit de arc și săgeți
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
să prelucreze piatra din care a făcut cuțite și topoare. Pădurea a fost învinsă de om prin „coada de topor”. Puteți să o luați la propriu sau la figurat. Militarismul cu etica și onoarea sa este atestat tot din perioade mitice în care a luat forme aproape ca cele actuale. Meseriile apărute treptat necesitau o instruire de forma uceniciei care, cu timpul și ajutorul Bisericii, a devenit școală. Astăzi tehnica și științele au depășit orice închipuire. Totul până la ban! Odată cu apariția
NORMAL CĂ EXISTĂ OAMENI NORMALI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357487_a_358816]
-
având atributele monumentalității sunt supuse, periodic, acțiunilor demolatoare ( Vezi opera lui Eminescu sau Istoria lui Călinescu), cea din urmă devine, într-o astfel de împrejurare, o construcție utopică, inadecvată literaturii noastre, născută ca supracompensare a unui complex de inferioritate al miticilor Manolescu și Ștefănescu. Atunci când se discută despre Eminescu, imediat se inflamează spiritele hrănite la școala etnicismului europenist, perorând că Poetul nu avea dinți în gură,(Sabin Gherman ), că a plagiat, că era antisemit ,etc, etc ... Datorită acestor manipulatori de conștiință
ÎN LITERATURĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358330_a_359659]
-
Cipru, indiferent în ce parte a insulei ai ajunge; Paphos era numele a două așezări apropiate din vechime: orașul nou, Paphos Nea, unde azi se află frumoasa stațiune, Pafos, și Palaepaphos - orașul vechi, nu departe de Petra tou Romiou, locul mitic al nașterii Afroditei din spuma mării. Miturile legate de Afrodita, adulată de întreaga lume antică elenă au făcut din Paphos cel mai important loc de închinare dedicat zeiței dragostei și frumuseții. Numele orașului se consideră a fi un omonim al
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
aproape de Petra: să fi fost acolo, oare, magia mitului Afroditei? Palaepaphos - vechiul Paphos Descoperirile arheologice de aici atestă faptul că situl a fost locuit încă din perioada neolitică, fiind axul principal în jurul căruia s-a dezvoltat și perpetuat cultul Afroditei. Mitica naștere a îndrăgitei zeițe din spuma mării, în apropierea coastei cipriote, unde micenienii i-au înălțat un templu spectacular în secolul XII î.Hr. a fost și încă mai este motiv de dezbatere pentru arheologi și istorici, ca de altfel și
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
contact cu cititorul, are un rol semnificativ și în pragmatica enunțului. Așa se face că lectorul plasează prozele lui Mihai Murariu mai aproape de Sadoveanu decât de autorii generației sale (cf. Paul Eugen Banciu, loc.cit.). Într-un fel sau altul, miticul pare, ne spune autorul, să domine istoria. Schimbările, în cursul întortocheat al faptelor, nu depind de intervenția omului, ci de forța credințelor care domină, la un moment dat, mintea indivizilor. Ele colorează narațiunea și generează textul. * Evenimentele, foarte bogate, se
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
din neant și alte proveniențe, la fel de stranii și neverosimile. Despre „Paradoxuri și fenomene (in)explicabile” - vorbește Romeo Tarhon în prozele sale realisto-fantastice. Nașterea din cuvânt și imagine - acesta este parcursul firesc al întâmplărilor relatate de autor. Într-un cadru mirific, mitic și anume, preajma cetății Histria, „O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe” - acolo unde se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
se găsesc acolo, intacte. Despre drumul parcurs de poetă până până la desăvârșire, s-ar putea spune multe. El presupune: frângeri și înfrângeri de sine, singurătate, izolare, escalararea zidurilor, urcatul pe trepte, pas cu pas, cu un bolovan în spinare, precum miticul Sisif. Mai presupune capriciile daimonului, care nu se lasă întotdeauna înduplecat, ieșirea din trup și metamorfozarea în “Altceva”, cum a spus Nichita “Altceva/ cu mult mai înalt / cu mult mai frumos” - dar mai ales, înseamnă Crucea, reazemul umerilor. Limbajul metaforic
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
libertății totale a actului de gândire personală își găsește echivalența definitorie în supremația fragmentarului nesemnificativ raportată la fascinația indescriptibilă a unității primordiale sempiterne. Perimetrul societar complet desacralizant al postmodernității poate fi asemuit fără rezerve azi cu un fel de Nifellheim mitic, „ținut al umbrelor și al cețurilor” la nordici, unde își are sălașul hidosul balaur Nidhögg, fiara cu „fălci veninoase” care iese mereu din apa urât mirositoare a Hvergelmer-ului spre a pocni cu ură peste față și suflet rădăcina marelui arbore
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
sa definitivă ca entitate organică vie și complexă a gândirii umane în ansamblul ei, gândire poziționată pe un nivel evolutiv specific sieși în momentul de față. În atare cadru contextual, sigur că ne este îngăduit a releva că prezența corpului mitic în structura istoriei umanității reprezintă mult mai mult decât o simplă construcție circumstanțială plină de inedit a sferei creatoare a lumii. Univers nevăzut și incandescent al lumii de ființa căruia încerci să te apropii cu manifestă grijă, dar și cu
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
ca și cum ar fi existat acolo, în conștiința generală, încă de la Facerea sa, împrăștiind razele fascinației proprii în areale geografice largi. E aici un soi de strămutare interesantă (bineînțeles, privit totul în accepția unor legi nescrise ale evoluției intrinseci a trunchiului mitic), ce ține însă de un firesc izvorât o dată cu expulzarea mitului în spațiul cultural terestru, anume acea deplasare vizibilă a punctului de fugă al structurii lui arborescente dincolo de linia distinctivă a ipoteticului orizont de raportare construit cu scopul de a crea
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
deplasare vizibilă a punctului de fugă al structurii lui arborescente dincolo de linia distinctivă a ipoteticului orizont de raportare construit cu scopul de a crea o matcă strict de distanțare a sa față de restul ansamblului global în unanimitate recunoscut. Spre deosebire de produsul mitic postmodern construit, mitul ancestral apare ca o poartă de trecere a Ființei umane dinspre exterior către propria sa lăuntricitate absconsă, o citadelă a unei logici fluide și aparent dificil deductibile, cu geometrie bine structurată și coerentă însă, care anulează încercarea
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
eșuat, dacă vreți, făcând referire la vestita satiră concepută în momentul morții împăratului roman Claudius de către exilatul în Corsica pentru o perioadă de timp (la ordinul împărătesei Messalina) scriitor latin Lucius Annaeus Seneca. Perspectiva de relaționare a umanului cu sfera mitică inițială apare caracterizată de un aspect bazat în general pe neuniformitate, dacă stăm să privim din foarte multe unghiuri de vedere problematica expusă aici analizei, inclusiv din cel religios, care exclude din start în orice fel de diagnoză prezența elementului
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
rotația fără de capăt a timpului, acolo unde semnificația muzicii în sine nu se mai traduce ca o rezultantă firească dintre cele două trame cunoscute tuturor - culturală și naturală -, ci ea ni se înfățișează, mai degrabă, ca un soi de suprastructură mitică, deopotrivă ca identitate cu vârsta Universului însuși. Este și cazul baritonului Nicolae Herlea, artistul despre care am să vorbesc un pic altfel în acest rezumativ context eseistic, gândindu-mă nu doar la faptul că, asemeni poetului german însetat de solaritate
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
la faptul că, asemeni poetului german însetat de solaritate, Johann Christian Friedrich Hölderlin, el a topit cu seninătate „înghețul nocturn” (Edgar Papu) al rațiunii umane, aruncându-l pentru totdeauna pe acesta în focul estetic al artei, dar și la dimensiunea mitică a universului liric însuși, deoarece interpretul rolului Silvio din tristele “Paiațe” leoncavalliene s-a numărat printre acei cântăreți de operă ai lumii, care au primit darul demiurgic de a reface cu noblețe și sensibilitate, aidoma spiritului primăvăratec al unui aed
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
inconfundabilă a perfecțiunii artistice - un veritabil semn astral, parcă, încărcat de înțelesuri multiple a ceea ce Dumnezeu poate dărui în mod constant lumii. Solist polivalent ca posibilități de comunicare muzicală și expresivitate, care a reconsiderat prin creațiile lui permanent îmbogățite dimensiunea mitică a vastului univers liric (în măsura în care ne permitem libertatea de abordare metaforică a artei cântului într-o asemenea manieră), Nicolae Herlea a oferit patrimoniului cultural al umanității, prin autenticitatea decriptării lui personale, fluidul incandescent al Iubirii celeste într-un spațiu concentraționar
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
și al rațiunii. Până la urmă „ești, ceea ce ai știut să-ți adaugi”. Mai în glumă, mai în serios amintesc de faptul că am citit cândva despre o știință care ar fi apărut pe meleagurile noastre mioritice și care analiza concepția miticilor (persoane superficiale și neserioase) în legătură cu morala, politica și societatea. Dramaturgul Ion Luca Caragiale a analizat prin metode literare această concepție, a notat noțiunile cheie: flecăreala, lichelismul, ticăloșia, perfidia, înșelăciunea, aflarea în treabă, megalomania. Mă întreb: cât de mult s-a
CARACTERUL ŞI COMPORTAMENTUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350724_a_352053]
-
ispitele pământești, după ce cuvântul lui s-a înălțat spre adevărata lumină a Celui de Sus, poeții mai au suflul de a anunța sfârșitul: E drumul limpezit să vadă mântuirea, / El bate-n ziua sacră, s-a despărțit plângând. / Străbate timpul mitic, cu el e nemurirea, / Se uită-n urmă, plecă, și-a terminat râzând sfârșitul genial, cum maiestuos descrie drumul spre nemurire Elisabeta Iosif, în poezia Cântec pentru Grigore Vieru sau să ne inundăm interiorul minții cu nonconformismul lui Cristian Neagu
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Portret > OCTAVIAN CURPAȘ - NEA MITICĂ... Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 504 din 18 mai 2012 Toate Articolele Autorului 64 de ani de exil - Dumitru Sinu și periplul său din Mărginimea Sibiului până în Arizona Arizona. Veri fierbinți, cu frunțile nopților mângâiate de adieri pale
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
fata acestuia, Luciana Stănilă, a devenit profesor universitar, în cadrul aceleiași facultăți. Prin ceea ce a dovedit a fi, ea a recuperat, în spirit și în duh, averea irosită a bunicului. Dar necazurile nu au ocolit nici familia Sinu ... Familia lui nea Mitică Ancorat de amintirile unui timp demult trecut, astăzi, Dumitru Sinu răsfoiește cu amărăciune câteva file din viața familiei sale. Din negura vremurilor, o altă amintire dureroasă prinde contur. Când i-a murit mama, la numai 27 de ani, el avea
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]