994 matches
-
C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor descriptive (veșmânt de primăvară, negru, mohorât) este reluat la nivelul macro-textului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor descriptive (veșmânt de primăvară, negru, mohorât) este reluat la nivelul macro-textului care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mine și paharul acesta" sau "Am băut paharul până la fund" prin intermediul descrierilor alegorice ale elementelor arhetipale: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr` pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
floarea trandafirului, dar asumându-și, în cele din urmă, rolul de judecător: "Sculați, sculați, boieri mari, / Că vă vin colindători / Pe la miez de cântători, / Pe sub patru-ncheietori. Nu vă vin cu nici un rău, / Că vă vin cu Dumnezeu, / Dumnezeu / Cel mititel / Mititel / Și-nfășețel, / Cu fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai floarea-soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să te ții; numai către sfârșit ai să te mai apropii și apoi iar ai să te depărtezi, iar mersul acesta îl vei ține una până în vecii vecilor, după cum ți-l hotărăsc eu acum." (...) Căci luna e om: la început mititel, ca și copilul, și apoi tot crește, aripile îi cresc împrejur, până ce vin una, și e rotund. Apoi începe iar a îmbătrâni și a se face tot mai mic, aripile i se taie, până ce rămâne ca degetul, și iar se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele și luna repun lumea în echilibru cosmic, anulând puterea răului: "Sculați, gazde, nu dormiți, / Că vă vin colindători, / Pe la uși, pe la cetori, / Sara pe la cântători. / Nu v-aducem nici un rău, / Făr pe bunul Dumnezeu, / Mititel / Și-nfășățel, / De la ușă pân` la masă / Fașa dalbă de mătasă, / La Maica Precista-n brață / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasa / Și cu Ion/ Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
au aflat / D-un tânăr cocon, / Pe nume Ion. Întâi că-l cerură, / Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion, / Că e bun de domn. / Taică-său nu vrură, / Maică-sa nu vrură, / Că e mititel / Și e crudicel / Și că el nu știe / Cal de-a-ncălecară, / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2 etc. Privire critică Analiză/studiere a interlocutorului din cap până-n picioare Atenționare prin producere de zgomote PĂRINTE protector/ocrotitor Nu-i nimic, se repară... Nu-i nimic, trece... Bravo, ai colorat foarte frumos! Stai liniștit, rezolv eu... Ai temperatură? Mititelul... (Pot) să te ajut? Ai grijă cand traversezi! Voce protectoare Intonație "afectivă" Intensitate scăzută sau medie a vocii Îmbrățișarea/mângâierea interlocutorului Oferirea unui obiect Gest protector Transmiterea, prin mimică, a unui sentiment de protecție, de siguranță, de căldură interlocutorului etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Paralela 45. Popa, D., Manolache, M., & Vieru, E. C. (2006). Mici elevi, dar mari actori. Iași: Pim. Popescu, M.M. (2008). Celelalte anotimpuri. Piesă de teatru în versuri pentru copii. Craiova: Autograf MJM. Popescu, S. (2008). Teatru pentru prichindei mari, mici și mititei. București: Mediamorphosis. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rogoja, D.A. (2010). Teatru pentru elevi (pentru opționale, serbări și concursuri). Cluj-Napoca: CA Publishing. Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
satelor și împrejurimilor orașelor, agenți electorali bătăuși; apoi productul hibrid al școalelor de toate gradele, intelectualii semiculți, avocați și avocăței, profesori, dascăli și dăscălași, popi liber-cugetători și răspopiți, învățători analfabeți - toți teoreticieni de berărie; după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili.“ (Vianu, Tudor: Studii de literatură română, Editura didactică și pedagogică, 1965, p. 343) Totuși, afirmarea scriitorului în plan literar reprezintă o sursă de necazuri. Inteligența lui înspăimântătoare, viziunea critică amară și necruțătoare asupra claselor dominante
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
al ei pe timp de vară. Și era cât pe ce să se întâmple așa, cu ochii la un țânc de vreo doi ani, negru precum ciocolata cea mai ciocolată și care semăna leit cu Tom, o păpușă, un negru mititel, rotofei și zâmbitor, rudimentar făcută dintr-un plastic tare, însă foarte simpatică, fabricată, pe vremuri, probabil de Arădeanca 31. Acum mă întreb cine o fi venit cu ideea să spargă tiparele acelor timpuri... Dar de așteptările cele mai lungi aveam
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot. Și m-ai apuca de cap CÎt sunt eu de mititică Zău că mă-nbolnăvesc de frică. Ei : mai bine, dacă vrei Sărută-mă, dar mă iei. 1907-social. ,, Foaie verde trei grenate Dinspre 907 Înspre 908 Ne-a dat domnul un potop. De ardem de vii În foc ! Cu 7 copii În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fel? pentru-ntâia dată / După prânz să doarmă! Obiceiul lui / Era să nu șează ziua niciodată; Ast somn nu prea-mi place, și o să i-o spui"" (Grigore Alexandrescu, Boul și vițelul) (e) "Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de ele; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. Bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ocolului pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de lături iar gard, și hârsita de mătușă nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (b) "Să-ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie să mă ocup eu de el; trebuie să-i fac educația. Și nu știți dv. bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
felul de congrese, asociații și cenacle festiviste, pe stil vechi, ca să ne exprimăm astfel. Modelul arhetipic este și rămâne Cântarea României. Imbatabilă încă, în felul său, deoarece corespunde din plin mentalității ruralist folclorice dominante. Plus seducția irezistibilă a țuicii și mititeilor tradiționali. Marele embleme naționale, cartea noastră de vizită externă... Mulți veleitari obscuri confiscă și organizează pretinse congrese ale Românilor de pretutindeni, idee bună în sine, dar degradată iremediabil prin festivism și exhibiționism provincial sub-mediocru. O preselecție a unor astfel de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doză prea mare de mercur, își pierdu mustățile, pe care le colectă, cu evlavia unui Alfred de Musset, într-o cutiuță. Luă opiu spre a nu mai supraviețui acestei catastrofe, pentru ca nu cumva lumea să zică: Iată Daniil Scavinschi cel mititel la statură, Cărui îi căzu musteața și e chiar caricatură. Scavinschi traduse Brutus de Voltaire și Democrit de Regnard. Ultima piesă, plină de veselă mizantropie, se potrivea firii sale, și versiunea, fără să fie admirabilă, e destul de săltăreață. Dintre poezii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți rare, pierdute pe teritoriul geto-scitic, trăind
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vâslind, cocori. În oraș unde se-nalță Șiruri lungi de blocuri noi Rândunica cea voioasa Se intoarce înapoi. Primăvară, primăvara, Roagă tu o rândunea, Ca să vină să-și clădească Cuib lângă fereastra mea. Primăvară Mică floare, ghoicel, Esti frumos și mititel. Tu vestește în toată țara Primăvară, primăvara. Dinspre marea cea albastră Rândunica ne-a sosit Ea aduce primăvară Să-i uram: „Bine-ai venit!” Primăvară Zice primăvară: Vrei un mănunchi de ghiocei? Hai cu mine și-o să-ți iei!” Și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dă-mi o plăcuță Că mi-am spart-o pe cea veche, Ada pentru pisicuța Motocel ros la ureche Lui, bunicu, o lulea C-a pierdut-o sărăcuțu... Poate-aduci vreun os lui Cuțu Poate ai vreo acadea? Lui Dănuț cel mititel, Care plânge-n copăița Să-i aduci un covrigel Noapte bună! Niculiță. Brăduleț, brăduț Brăduleț, brăduț, drăguț Ninge peste tine. Haide, hai în casa mea, Unde-i cald și bine. Pom de Crăciun te fac O, ce bucurie Cu beteala
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
e de frumos în sat Creștinii vin, încet, din vale Și de se-ntâlnesc în cale Își spun „Hristos a înviat!” 104 ¾ ZIUA COPILULUI Sfredeluș de Demostene Botez Sfredeluș, e-un băiețel, Mare. Și cu două uși Că și ține, mititel. Vrea s-adune multă lâna, Are nasul mic, turtit, Ca să-și facă toți mănuși. Părul creț și ciufulit Au o capră, cinci oițe, Ochii vii de veverița Și-un berbec pe rotite. Și pe obraz o alunița. Iar de pază
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Apă rece de Mihai Negulescu Cu săpun mă spăl Și cu apă rece... Ne-ndurat clăbucul Printre gene trece. Dar, de-acolo somnul, Iute o să plece! Căci dacă mă spăl, Sunt vioi cât zece. Batistă Batistă mea-i micuța Și nasu-i mititel Voi fi copil cuminte Să am grijă de el. Nu vreau să zică lumea: „Uite-l pe murdărel!” Periuța Dinții veseli și curați Seamănă ca niște frați. Bucuroasă periuța Se dă uta, uta, uta. Dansa nu știe de glumă Freacă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe tine. Are foi și nu e pom Dacă-l uzi el face spumă Îți vorbește și nu-i om, Și-ți alunecă prin mâna. Da povețe, sfaturi multe Celor ce vor să asculte. Os cu dinții subțirei Un arici mititel Aranjam părul cu ei. Curățăm dinții cu el. Se găsește în ghiozdane O sticluța cu vopsea Purtând gume și creioane. Da penițelor să bea. Nu e șoarec, nici orbete, Covor negru pe perete Roade pete din perete Are cretă și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pentru gustul meu. Carnea conservată era și ea strașnică: tare, dar delicioasă. Gazdele pretindeau că-i de taur, deși unii ziceau că ar fi de dromader; personal, n-aș putea spune precis ce era. Ne-au servit și găluște - unele mititele, dar sățioase foarte rotunde și tari! Simțeai cum ți se rostogolesc prin stomac, după ce le înghițeai. Dacă te aplecai prea mult, riscai să le vezi ieșind din tine ca niște bile de biliard. Cît despre pîine - n-aveai încotro, trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Jupân Dumitrache dispreț. "Scîrțai-scîrțai" nu e puterea intelectuală, ca Rică, nici cea guvernamentală, ca Nae Ipingescu, nici cea bănească, ca Jupân Dumitrache: el e un "bagabont", un "coate-goale". El nu e o pârghie a stării noi de lucruri, ci un mititel șurub al mașinii. În Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale, voind să scoată un puternic efect comic, pune frazele cele mai războinic-revoluționare în gura unui personaj ridicol de fricos, care tremură și de umbra lui. Pentru a face cât mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]