6,060 matches
-
SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Paradoxurile din sonetele lui Adrian Munteanu Corectitudinea declamatorie, abordarea temelor epice, ușurință caligrafica, solemnitatea tablourilor, fabulosul de idei, manierismul antropomorfic, mitologia, cântarea jalei metafizice, elementele ortodoxismului, grațiozitatea, realismul, exaltarea fondului arhetipal, scitic al romanismului, narativul, epicul și biografismul colorat verbal intens, idilismul încântător, picturalismul expresiei, nostalgia celesta, încărcarea pânzei cu multă pastă, iată, pe scurt, caracteristicele sonetelor din volumul “Fluturele din
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
toba“ (rotundă), giro „soare“ în bassa (niger-congo) cu g = d. Legat de verbul a sări sunt: purice, lăcusta etc. Pe latinește puricele era pulex, se vede relația cu „a sări“ în portugheză, cu Apolo și cu Palk, zeul soarelui în mitologia coreeană. De fapt, engl. flea „purice“ este explicat „insectă sugătoare de sânge, care sare“. Cf. chinezul tiào „a sări“ ~ tiàozao „purice“. Etimologiștii explică lat. pulex prin i.e. *pusl „purice“ cf. gr. psula, v. engl. fleah fără să amintească de soarele
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
păstrăvi - Scrisori din lazaret (2004), Poștalionul de seară - File din jurnalul unui heruvim (2005), Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009). Toate, tipărite la aceeași editură - „Semne”! Potențarea trăirii eului creator, spiritualizarea universului, prezentarea unor aspecte ale concepției despre literatură, artă, mitologie, cultură, relevă nevoia de adecvare a formei la noile conținuturi ale cărților ce marcheaza destinul literar al scriitorului. Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003) este volumul care face trecerea la a doua etapă a creației poetului, marcând ieșirea
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Noaptea ) în care locuiește Dumnezeu, pe care nu îl putem vedea, dar îl simțim și îl visăm. Ziua îl visăm cu ochii deschiși ( din ce în ce mai aproape de ochiul bionic ), iar noaptea cu ochiul Zeului Vis dăruit de Dumnezeu la Facerea Lumii. In mitologia Americii Latine există un fragment din mitul Creației, în “Primele glasuri”, din care am să redau aici un fragment: CREAȚIA: Femeia și bărbatul visau că Zeul îi visa. Zeul îi visa în timp ce cânta și își agita marcas-urile, învăluit în fum
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
of worlds” ceea ce înseamnă “Am devenit moartea, distrugătorul lumilor”. Ken Bainbridge, directorul de teste i-a spus lui Oppenheimer “Now we’re all sons of bitches”. Acum suntem toți fii ai cățele!” A cățelei pământului, zic eu, a Orbetelui din mitologia românească și a Cerberului din mitologia greacă, o entitate infernală mai complexă, uneori deținând puteri absolute și trăsături luciferice, care păzește porțile de intrare în Iad, în hadesul subteran. Ca întotdeauna, în istoria universală au existat doar două mari tabere
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
moartea, distrugătorul lumilor”. Ken Bainbridge, directorul de teste i-a spus lui Oppenheimer “Now we’re all sons of bitches”. Acum suntem toți fii ai cățele!” A cățelei pământului, zic eu, a Orbetelui din mitologia românească și a Cerberului din mitologia greacă, o entitate infernală mai complexă, uneori deținând puteri absolute și trăsături luciferice, care păzește porțile de intrare în Iad, în hadesul subteran. Ca întotdeauna, în istoria universală au existat doar două mari tabere, care s-au luptat cu înverșunare
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
și nuci colorate cu bronz argintiu sau conuri de brad colorate cu bronz auriu. Crenguța de vâsc-legendă Vâscul sub care se sărută îndrăgostiții, este considerat o plantă magică. În jurul lui s-au creat multe legende care au înconjurat lumea. În mitologia europeană, vâscul ocupă un loc aparte Această plantă delicată, cu bobițele albe dispuse ca un ciorchine de perle sau ca niște diamante strălucind printre frunzele verzi, este simbolul purității, armoniei și libertății spirituale. Simbol al dragostei, protector al casei și
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
viață pe bătrânul Pământ. “( Grădina bunicii). În acest décor ancestral se desfășoară aventura eului, unde sevele trecutului și ale ființelor sunt căutate, prin plasma organicității pure nealterate de canonul prezentului existent. Poeta trăiește trecutul prin rememorare, creionând o scenografie adecvată mitologiei spiritului și proiectat în orizontul emoțiilor: “Mă plec,/ Încovoiată/ De povara dorului./ Mamă Câmpie,/ Pe umerii tăi/Pădurea a înfrunzit,“( Mamă Câmpie).Autenticismul profesat de Floarea Cărbune suprimă orgoliile intelectualismului, exaltat de lirica modernă, căutând miezul prin desfolieri succesive ale
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
începuturile ei. În felul acesta, Georgeta Resteman se prezinta cu acest volum ca un mesager al Ciprului, marcând frumosul de-a lungul istoriei, cu izvoare în timpuri demult apuse și aduse până în zilele noastre, vorbindu-ne despre geografia, economia, religia, mitologia, legendele, oamenii acestei țări, în limpezimi ale cuvintelor care amintesc de cântecele sirenelor. Plină de încântare, Georgeta Resteman împletește tot ceea ce vede și simte cu riguroasa muncă de documentare și apoi așterne pe hârtie cuvintele parcă ieșite la lumină din
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
cităm:„Oare mirosul de smirnă, oare cântecul cel sfânt,/ Pulberea ce este stinsă pot să’nvie din mormânt?” „Baladele și Legendele”lui Asachi se bazează pe tradiția populară, preocuparea de mai târziu a lui Vasile Alecsandri. Asachi dorește să transfere mitologia elină în Dacia, denumind Ceahlăul, muntele sacru Pion, acolo unde, susținea el, se găsește simulacrul Dochiei. Satira „Soție de modă”, scrisă în stilul lui Antioh Cantemir, ridiculizează „cucoanele” din spațiul moldovenesc. De asemenea, Asachi scrie fabule, opere teatrale și nuvele
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
și desăvârșit. În concepția lor, evenimentele istorice nu se desfășurau dinspre trecut spre viitor, înscrise în curgerea ireversibilă a timpului. Istoria lor se desfășura doar în prezent, fapt care i-a conferit un caracter ciclic. Nici măcar ampla și încântătoarea lor mitologie (Schelling vedea în mitologie istoria primordială a omenirii!), nu-i absolvă pe vechii greci de carențele gândirii lor privind istoria. Fiind refractari la filosofiile eschatologice, istoria elinilor se desfășoară fără finalitate, în absența unui eveniment superior și izbăvitor. Altfel spus
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
lor, evenimentele istorice nu se desfășurau dinspre trecut spre viitor, înscrise în curgerea ireversibilă a timpului. Istoria lor se desfășura doar în prezent, fapt care i-a conferit un caracter ciclic. Nici măcar ampla și încântătoarea lor mitologie (Schelling vedea în mitologie istoria primordială a omenirii!), nu-i absolvă pe vechii greci de carențele gândirii lor privind istoria. Fiind refractari la filosofiile eschatologice, istoria elinilor se desfășoară fără finalitate, în absența unui eveniment superior și izbăvitor. Altfel spus, ea dobândește chipul unui
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
al nostru, fie că el n-a existat niciodată în realitate, că adică a intrat în istorie fără certificat de atestare și înmatriculare... Dar tot rău-i spre bine. Nu reușim să ne scriem istoria, poate reușim să scriem o mitologie care să-i mulțumească pe toții românii, iar pe străini să-i lase cu gura căscată. Și totuși, în acest talmeș-balmeș uman există un model care nu numai că-i vrednic să fie urmat, dar chiar trebuie să fie urmat
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
oferi autografe. INTRAREA LIBERĂ Cosmogonie și epopee în același timp, imaginea parabolică proiectată de găvanele vechi de când lumea ale lui Neum, poetul orb, are structura sintactică a unui vis proiectat pe repede înainte. Mii de ani de istorie întrețesută cu mitologia ne trec pe dinainte în chip monstruos. E ceva de Sărman Dionis în fantasma poetului Neum, fără trufie demonică, pentru că a contempla lumea înseamnă de fapt a o zămisli. E tentativa constubstanțială a naturii poetului, de a realiza imposibilul. Cu
LECTURI PUBLICE LA BRAŞOV de VIRGIL BORCAN în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351859_a_353188]
-
Dragomiru-Florea sau Granguru. Sărbătorit de tinerii satelor , până la mijlocul secolului al XX-lea, la 24 februarie sau la început de martie, ținând cont de calendarul gregorian sau iulian, se constată că această sărbătoare a iubirii datează dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, zeul, care ulterior a fost numit Dragobete (în spațiul slav Glavo-Obretenia, a fost preluat de români ca onomastică, așa cum se va constata și în cazul altor sărbători din calendarul popular, Probajenii sau Obrijenia, Procoava, Ovidenia, Zacetania, Stratenia etc.) era
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Bărbații nu trebuiau să supere femeile și nici să se certe cu ele, pentru că altfel le mergea rău tot anul. În mitologia română Dragobetele este asociat personajelor Panteonului greco-roman Cupidon sau Eros. Astăzi, sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Dragobetele se diferențiază de blajinătatea Sfântului Valentin din tradiția catolică
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Dragobetele se diferențiază de blajinătatea Sfântului Valentin din tradiția catolică, ca un bărbat tânăr și frumos, arătos, cu un temperament năvalnic. Mitologia cosmogonică, în care sunt descrise momente ale genezei poporului nostru, afirmă că Dragobetele a fost fiul preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezenta ca un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură principală a
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
catolică, ca un bărbat tânăr și frumos, arătos, cu un temperament năvalnic. Mitologia cosmogonică, în care sunt descrise momente ale genezei poporului nostru, afirmă că Dragobetele a fost fiul preferat al Dochiei, despre care renumitul mitolog, Romulus Vulcănescu, în monumentala Mitologie Română, îl prezenta ca un flăcău chipeș și iubăreț, trăsătură principală a locuitorilor acestor regiuni. El era un zeu temut de fecioarele și femeile locului, pe care strămoșii noștri îl considerau naș cosmic, oficiatorul tuturor nuntirilor de la începutul fiecărei primăveri
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
moartea lui Eminescu”. Lucrarea se bazează pe fișe medicale, rapoarte medicale și constatări ale medicilor care l-au trata și consultat pe Eminescu, atât la Viena, București, Iași sau Botoșani. Sindrom maniaco-depresiv nu sifilis În primul rând după o întreagă mitologie în literatura și mass-media românească privind sifilisul de care suferea Mihai Eminescu, se vădește astăzi că diagnosticul a fost pus în mod superficial și cel mai probabil eronat. Poetul era măcinat în realitate de un sidrom maniaco-depresiv. Asta o spune
EMINESCU LA A 165-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352230_a_353559]
-
aceea, îngerul nu are chip de obicei, este prezență difuză, mai mult aripă, zbor și gând (cântec). Cu ajutorul femeii sau prin mijlocirea ei, poetul devine demiurg al lumii sale, construiește adică, o lume dând nume lucrurilor și ființelor, descoperă o mitologie ce sălăsluiește în această lume a sa (nu a lor! ea este și nu este aici, adică poate trece din- colo, poate chiar să dispară definitiv), pe care o însuflețește punând câte un poem în fiece loc. Uneori lumea aceasta
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
să scrie și versuri. După cum avea să declare mai târziu, nu dorea o carieră strălucită, dimpotrivă, se voia un „autor minor”. În fața atâtor „majori”, rebelul voia să ironizeze un anumit tip de reclamă. În 1956 tipărește primul volum, „Să comparăm mitologiile, apoi in al doilea ,în 1961, dar șocul l+a produs volumul din 1964, ,.Flori pentru Hitler, în același an apărând și romanul Joaca preferată , tradus și la noi în anii 2000. FRUMOȘII ÎNVINȘI apare în 1967, autorul fiind deja
REBELUL LEONARD COHEN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352546_a_353875]
-
lumii, orientând sensul căutărilor sale printr-un organ privilegiat, canal și simbol al vieții spirituale: „îl caut prin oul apelor/ și el e cu mine/ de la nașterea Lumii/ în arborele gânditor din steaua/ urechii drepte”. Urechea este, în mai toate mitologiile, revelația, ascultarea învățăturii, înțelegerea. În țesătura densă de simboluri a poemului, arborele gânditor creează imaginea din imagine, adevărată punere în abis nu numai a discursului, ci a întregului volum. Viziunea antropocentristă de factură renascentistă trimite la reprezentările lui Leonardo da
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
a imaginii artistice. Dincolo de aceste indiscutabile calități, parcursul hermeneutic desfășurat de inițiatul, Nicolae N. Negulescu, conduce pașii neofitului-cititor spre ceea ce am numit în titlu Ținutul pur al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă a comuniunii cu universul. Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă Referință Bibliografică: Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă: Despre ținutul pur al Poeziei - O nouă cronică despre volumul trilingv Nunta Cuvintelor / Nicolae Negulescu : Confluențe
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
Grafica - Ion Măldărescu, Agero Rădăcinile zilei de 8 martie vin tocmai din istoria îndepărtată a Greciei. Izvoarele atribuie acestei zile festivalul Hilaria, desfășurat în onoarea zeiței Cybele, ocrotitoarea pămînturilor și mama tuturor zeilor din Olimp. Sărbătoarea se regăsește și în mitologia romană, cultul ei fiind primul din calendarul roman. După creștinizare, sărbătorile în cinstea zeiței Cybele au fost înlocuite cu cele ale Mariei, mama lui Iisus. O altă variantă a zilei de 8 martie, numită „Sâmbăta Mamelor”, localizată în postul Paștelui
1 SI 8 MARTIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350620_a_351949]
-
legenda ne trăiește pe noi ? Cunoșteau dacii, oare, Craniile de cristal !?! În România, în preajma Munților Gagu, din masivul Retezat, trăiesc guganii (gugulanii), urmașii cei mai vechi ai dacilor. „Legendele lor sunt pline de eroi de staturi impresionante, uriașii pomeniți de mitologiile antice. Neam de păstori, guganii spun că își trag numele de la Muntele Gagu, din Masivul Godeanu, la sud de Retezat. Acesta are 21 de vârfuri - de 3 ori 7, numere sacre la arienii carpatici - toate peste 2.000 de metri
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]