11,461 matches
-
care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de despăgubire a proprietarilor pentru pământul primit și a fost luat de stat. Revenind în Lunca au continuat să muncească pe moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jumătate a secolului al XIX-lea statul deținea întinse suprafețe de pământ (în 1863 au fost secularizate averile mănăstirești, care reprezentau 27% din suprafața României Mici), aflate la distanțe mari față de căile de acces, drumuri și căi ferate. Din aceste moșii statul a vândut loturi de 25, 50, 100 și 150 de ha, fiind cumpărate de moșieri, cămătari și unii țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșieri, cămătari și unii țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului pentru casă și grădină și câte 10 pogoane în țarină. Cei care primeau pământ trebuiau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se mute, în termen de 2 ani, 152 în comuna în care se afla pământul, pe care nu aveau voie să-l vândă timp de 30 de ani și să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tot crimă. S-a încercat să se arunce vina pe arendașii evrei care formaser adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul porumbului mucegăit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Primul document este o cerere a locuitorilor din Filipeni, Sava Elisei, M. Crăciun, Pascu ivlea, Elisei Neagu, Andrei Chireacă și Elisei Chireacă adresată Ministerului Justiției, în care se arată că în „Primăvara 1905 am avut a face munci agricole pe moșia Filipeni, proprietatea D-nei Virginia Lambrino, fiecare dupăă câți bani a primit treptat dupăă nevoile noastre , însă a avea obligațiunea[de a munci - n.a.], așa că în vara 1906 am efectuat munci pentru banii primiți și d-l administrator al zisei moșii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșia Filipeni, proprietatea D-nei Virginia Lambrino, fiecare dupăă câți bani a primit treptat dupăă nevoile noastre , însă a avea obligațiunea[de a munci - n.a.], așa că în vara 1906 am efectuat munci pentru banii primiți și d-l administrator al zisei moșii, numit Costache Ciulei, ne-a răfuit în lipsă și ne-a trimis la domiciliu și atunci păgubiții se adresează Judecătoriei de ocol Siret și am propus martori care au văzut când am efectuat muncile.” Orice încercare a țăranilor de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s plătească de două ori, și munca, și cu banii. Domnule Ministru, zică țăranii jeluitori, suntem oameni sărmani, nevoiași, cu totul lipsiși de pământ și a munci de două ori prin încărcăturile la muncă făcute de d-l administrator al moșiei ar fi un mare păcat pe capul nostru, mai ales că d-na proprietară , prin administratorul ei, are la îndemână autoritatea comunală: primar, ajutor etc. care le facă orice acte numai în scop de a ne jupui și lua și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
încercări de atenuare a situației țărănimii, a raporturilor dintre proprietari și țărani: Legea învoielilor agricole, Legea Casei Rurale (4.VI.1908), Legea împotriva trusturilor arendășești. În baza Legii Casei Rurale a fost creat instituția bancară Casa Rurală care cumpăra pământ (moșiile care acumulaser mari datorii) pe care îl vindea apoi țăranilor în loturi de până la 5 ha, acordând și credite. De asemenea, se acordau credite pentru ca țăranii să poată arenda prin obști sătești pământ de la moșieri. șăranii care aveau inventar agricol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
inventar agricol, trebuiau să aibă și posibilități financiare, așa că în obștile sătești au intrat țăranii mai înstăriți. Și țăranii din Lunca - Filipeni s-au constituit, în 1912, într-o obște de arendare, numită „Domenii”, care a arendat o parte din moșia Eufrosinei Rosetti, al cărei președinte a fost învățătorul Gh. Postoiu. Măsurile legislative luate de partidul liberal au dus la stratificarea și diferențierea clasei țărănești; apare o burghezie a satelor - numită mai târziu chiaburime - căreia, cu toate păcatele ei, nu și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de boierii proprietari cu fânețe și păscătoare; ar fi vrut să țină mai multe vite, dar nu aveau cu ce le hrăni. După răscoala din 1907, în conformitate cu prevederile Legii învoielii agricole și cu sprijinul financiar al Casei Rurale, proprietarii de moșii au fost 154 obligați să vândă primăriilor suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată parțial și problema pășunatului. La 25 mai 1909, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între Virginia Lambrino, proprietara moșiei Filipeni și Primăria comunei, prin primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată parțial și problema pășunatului. La 25 mai 1909, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între Virginia Lambrino, proprietara moșiei Filipeni și Primăria comunei, prin primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Primăria comunei, prin primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei. Moșia Virginiei Lambrino era ipotecată la Societatea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca și cu pământul dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei. Moșia Virginiei Lambrino era ipotecată la Societatea de Credit Român pentru suma de 100.000 lei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei. Moșia Virginiei Lambrino era ipotecată la Societatea de Credit Român pentru suma de 100.000 lei, având actul de ipotecă înscris la Tribunalul Județean Bacău, la numărul 111/1906. Suma de 51.189 lei a fost plătită integral, în conformitate cu art.15
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 100.000 lei, având actul de ipotecă înscris la Tribunalul Județean Bacău, la numărul 111/1906. Suma de 51.189 lei a fost plătită integral, în conformitate cu art.15 din Legea învoielilor agricole, prin scăderea ei din valoarea ipotecară a moșiei. așa cum a fost prevăzut în actul nr. 1937 din 12 mai 1909. Statul urma să încaseze de la primăria comunei, începând cu 1 octombrie 1908 rata anuală în valoare de 3097,50 lei. Actul de vindere-cumpărare a fost autorizat de Consiliul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost efectuate de comisia ad-hocă (pentru aceasta) și verificând măsurătorile întărește separarea terenurilor destinate împroprietăririi de cele care rămân proprietarilor. Suprafața supusă exproprierii reprezintă pământurile aflate în folosința ranilor clăcași și, potrivit legii, ar fi trebuit să cuprindă din moșie, așa cum se statornicise prin alte legi de reglementare a raporturilor dintre țărani și proprietari. [vezi supra]. Chiar în anul plecării bejenarilor bucovineni spre locurile unde s-au așezat definitiv, în Bucovina s-a aplicat patenta imperială din 24 februarie 1784
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]