986 matches
-
de la munte până la câmpie, participarea la toate zonele economice. Pentru fiecare linie de pământ, subîmpărțită la rândul ei în "curele de pământ", corespund mai multe familii descendente din moșul respectiv.17 Memoria genealogică, ce stă la baza organizării satelor de moșneni, nu se poate menține mai mult de 10-12 generații, ceea ce corespunde unui răstimp de cel mult patru secole. Originea satelor umblătoare pe bătrâni se poate urmări prin ființarea unor sate mai simple ca organizare. În locul împărțirii pe bătrâni și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
foarte veche, despre care nu s-a păstrat nici o amintire genealogică. Unele din satele acestea au devenit în decursul vremii sate boierești și și-au schimbat numele după cel al noilor stăpâni, iar altele au rămas în stăpânirea cetelor de moșneni până la mijlocul secolului al XX-lea, precum cele din Țara Făgărașului.18 În cursul evului mediu, din cauza înmulțirii populației satelor, ale căror hotare deveneau neîncăpătoare pentru agricultură și păstorit și a căutării de pământ mai bun, cetele de neam din
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și al desțelenirii pământurilor păduroase de la deal sau de sub munte. În acest pământ nou, cucerit de om, s-au întemeiat sate libere, așa încât alături de satele vechi de tip dacic, intrate în parte în stăpânirea boierilor, s-au întemeiat satele de moșneni medievale, cu pământ cucerit pe seama pădurii. Aceste sate pot fi recunoscute (identificate) după numele lor-plural al unui onomastic (Onești, Albești, Berivoești), numele propriu este al moșului, adică al conducătorului (întemeietorului) genealogic al cetei colonizate (apoi, al boierului). Această denumire denotă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
referă la oamenii obștei, nu la pământul stăpânit de ea. Aceste nume sunt răspândite pe întreg pământul românesc, ceea ce arată (indică) generalitatea stăpânirii obștilor, în istoria românilor-în Muntenia, aceste sate se află mai ales în zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă oarecum unitară în regiunea deluroasă, pe pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de bazine rotunde, sate înconjurate din toate părțile de coline împădurite (Vrancea, Tg. Ocna, Cașin, Tazlău, Câmpulung Moldovenesc). Aceste sate medievale de moșneni și răzeși sunt cele care au trecut de la faza locurească la cea "umblătoare pe bătrâni", cu origini vechi, păstrate de tradiție. La temelia tuturor satelor românești stă o ceată de neam întemeiată de urmași ce s-au menținut până la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Pușcariu Sextil., Studii istroromâne, 1, București, 1926. Idem, Pe marginea cărților, V, București, 1936, p. 276-358. Idem, Limba română, vol. I. Privire generală, București, 1940. Rădulescu N. Al., Vrancea, geografia fizică și umană, București, 1937. Rădulescu A., Privire generală asupra moșnenilor și răzeșilor, în vol. Pagini din istoria dreptului românesc, București, 1970, p. 264-310. Rădulescu A., Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța, III, 1970, p. 255-274. Rădulescu A., Bitoleanu I., Istoria Dobrogei, Constanța, 1988. Rădulescu A., Harțuchi M., Cimitirul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Baia de Aramă, pînă În 1966 cînd a fost arondată raionului Strehaia, de care a aparținut pînă În 1968, cînd s-au desființat raioanele și comuna a trecut de județul Gorj. Din punct de vedere social, locuitorii satului Valea MÎnăstirii au fost moșneni. Cei mai mulți au fost Împroprietăriți În 1864 ( 80 de familii ). Cam jumătate din terenul satului era stăpînit de cinci familii, iar restul făceau clăci acestora. Cea mai mare proprietate a fost a familiei MÎnăstireanu ( cam 600 de pogoane ). După Însemnările făcute
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se destramă din motive amoroase. Autorul surprinde ceva din atmosfera mahalalei, insistând pe urmărirea unor destine umane, fără lirism, fără porniri critice sau ironii. Neașteptate sunt romanele sale istorice. Hangița Tudora (1970) imaginează viața mamei lui Mihai Viteazul, fiică de moșneni olteni, ajunsă roabă la turci, răscumpărată de un negustor grec (care o face stăpâna unui han) și devenită „țiitoarea” lui Pătrașcu-vodă, tatăl viitorului domn. Femeie vrednică, vitează, pricepută, ea se bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
origine divină scrise pe o coloană de ara-mă, de unde s-a păstrat la geți caracterul divin al religiei și tradiției sociale ce a rezultat din acest concept. Un document de la 1639 dat de Matei Basarab ne spune despre spolierea moșnenilor și a statului de către grecii fanarioți, credincioși slujbași ai turcilor astfel: ,,oameni străini nouă nu cu legea(religia) ci cu neamul, cu limba și năravurile cele rele”. Pe la 1870, Grigorie Iliuț, primarul comunei Crasna din Bucovina aflată sub ocupație austriacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești, Muscel. Obștea Moșnenilor. Pitești: Editura Universității. Cartwright, Andrew. 2001. Avoiding collectivisation: land reform in Romania 1990-92. Worging paper nr. 50, Rural Transition Series, http://www.liv.ac.uk/ history/ research/cee pdfs/ Cartwright, Andrew. 2000. State Law and the Recognition of Property in Rural
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-se rezolvarea pricinilor și a jalbelor, era nevoie ca unchiul său, Nicolae Văcărescu, să îl mustre în scrisori, amintindu-i datoria față de țară. Este scos din slujbă în 1817, se pare pentru că intervenise, apărându-i pe țărani, în conflictul dintre moșnenii deposedați de pământ și un logofăt. Boier luminat, receptiv la nou și gata să sprijine inițiativele culturale importante din epocă, obține prin cumnatul său Constantin Bălăceanu, efor al școlilor, sprijin pentru Gh.Lazăr, care deschidea, în 1818, școala de la „Sf.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
1866, în județul Bacău se aflau în exploatare un număr de 275 de puțuri), împrejmuite cu plasă de nuiele, din care petrolul se scotea cu hecnale acționate de oameni sau de cai. În perioada regulamentară, exploatarea se intensifică, răzeșii și moșnenii distingându-se în acest sens. Sutele de gropi sau puțuri aflate pe moșiile țăranilor liberi au grăbit procesul de diferențiere a acestora - spre exemplu, apar muncitori specializați - gropașii. În materie de tehnologie extractivă, o realizare remarcabilă a fost punerea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Hinu Ion (1925) ș.a., românele Porunca inimii (1933), Drumul dragostei (1934), Turnuri în apă (1935; Premiul „Ion Heliade-Rădulescu” al Academiei Române) ș.a., dar și dramaturgul: Cuiburi sfărâmate (1924, în colaborare cu Adrian Păscu), Craiul Vânt (1926, în colaborare cu Adrian Păscu), Moșnenii (1927) și Ion Creangă (1938, în revistă „Teatru”, în colaborare cu Adrian Păscu). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
pâraiele... din matcă, Crefeld, 1918; Au înflorit castanii, Iași, 1924; Cuiburi sfărâmate (în colaborare cu Adrian Păscu), Iași, 1924; Casă cu muscate albe, Iași, 1925; Poveștile lui Hinu Ion, București, 1925; Craiul Vânt (în colaborare cu Adrian Păscu), Arad, 1926; Moșnenii, Arad, 1927; Porunca inimii, Iași, 1933; Drumul dragostei, București, 1934; Turnuri în apă, București, 1935; ed. Iași, 1997; O fată singură, București, 1937; Legiunea de onoare, 1940; Ard zăpezile, București, 1962. Repere bibliografice: Ralea, Scrieri, ÎI, 423, 431-432; Eugen Constant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
29^1 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafața avută în proprietate, potrivit tabelului nominal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
Parcela ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Primar, Secretar, Seful ocolului silvic, ............. ............. ............. Anexa 39 -------- la regulament ------------- Localitatea ............... Județul ................. TABEL NOMINAL cuprinzând foști membri persoane juridice, precum și persoane fizice și moștenitorii acestora din formele asociative (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzășești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora), cărora li se reconstituie conform prevederilor legale, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, conform art. 26 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
29^1 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafață avută în proprietate, potrivit tabelului nominal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]
-
Parcela ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Primar, Secretar, Șeful ocolului silvic, ............. ............. ............. Anexă 39 -------- la regulament ------------- Localitatea ............... Județul ................. TABEL NOMINAL cuprinzând foști membri persoane juridice, precum și persoane fizice și moștenitorii acestora din formele asociative (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzășești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora), cărora li se reconstituie conform prevederilor legale, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, conform art. 26 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]
-
Roșia 16,1 Severinești 20,7 Păltinișu 11,1 Gârbovățu de Sus 17,3 Suharu 6,1 Ilovu 12,9 Govodarva 8,3 Ercea 26,3 Poiana 11,0 Jignita 10,5 Valea Coșuștei 7,4 Florești Florești 8,1 Moșneni 4,7 Livezi 4,1 Copăcioasa 3,3 Peșteana 7,1 Zegujani 9,1 Gârdoaia 7,9 Peștenuța 10,0 Godeanu Godeanu 5,6 Marga 2,9 Jiana Dănceu 4,0 Ilovița Ilovița 4,4 Moisești 2,5 Isverna Isverna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
nainte de a zidi lumea au cunoscut și au ales vasele Tale (cum zice Apostolul) acela dară ce au cunoscut și pre Măria Ta ales vas și au orânduit spre oblăduirea Țării și a rodului nostru românesc cărui și bătrân moșnean ești... (Movilă 187). Întregul ev mediu românesc, după cum atestă temele politice reținute de scrierile locale, este marcat în cultură de obsesia recuperării trecutului − aspect pe care, într-un alt context motivațional, inclusiv fanarioții îl vor cultiva și îl vor susține
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
29^1 din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafață avută în proprietate, potrivit tabelului nominal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
Parcela ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��─ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Primar, Secretar, Șeful ocolului silvic, ............. ............. ............. Anexă 39 -------- la regulament ------------- Localitatea ............... Județul ................. TABEL NOMINAL cuprinzând foști membri persoane juridice, precum și persoane fizice și moștenitorii acestora din formele asociative (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzășești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora), cărora li se reconstituie conform prevederilor legale, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, conform art. 26 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
interes să lucreze pe socoteala lui.“ Însuși D. Drăghicescu, în lucrarea mai sus menționată, ne oferă date mai exacte pentru începutul secolului XX și, în plus, explicația istorică a acestei stări de fapt: „Cu rari excepții, în unele sate de moșneni, gospodăria săteanului atinge cea mai deplină expresie a sărăciei, a simplității. [...] Din toată populația țării, făcând socoteală, mai bine de 31 la sută trăiește în bordeie, în pământ sau deasupra pământului. Din acestea 31 la sută, sunt 4 la sută
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Realitatea socială se confruntă cu nepăsarea acestor mari boieri și neputința celor mijlocii și a celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând cu munca pe iobagi și cu birul pe țăranii liberi (răzeși- moșneni) și meseriași (clasă de mijloc). Cu toate acestea poporul și-a păstrat cu luciditate zestrea sa de comori și rezerve, care a dat pe lângă marele Mihai Viteazul, în acest secol, pe Matei Basarab și Vasile Lupu, pe șerban Cantacuzino și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și imperativul că „Numai cercetarea exhaustivă a materialului documentar ar putea aduce lumină în această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]