1,003 matches
-
Mulți tineri și-au facut ucenicia la strană sub îndrumarea preotului Nicolae Ion. Au învățat tipicul și și-au îmbunătățit felul de a cânta. Astăzi sunt preoți la parohii din județul Prahova și chiar din alte județe: Dragu Mihai - Puchenii Moșneni ; Vasilescu Gabriel - Brăila; Ajoiței Ionuț - Cartier Mitică Apostol ; David Ion - Protoieria Văleni; ș.a. De-a lungul anilor, biserica Buna Vestire a fost vizitată de numeroase personalități: înalte fețe bisericești, oameni de cultură, oameni politici. Cea mai importantă a fost cea
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
Dumbrăveni, căreia se pare că i-a dat numele, numindu-se mai întâi Plaginesti, apoi Plăinesti. Fanariotul Aicachi Plagino a avut un fiu, Alexandru Plagino, ginere al domnitorului Țării Românești (1849-1856). Numele boierului Alexandru Plagino e întâlnit în conflictul dintre moșnenii satului Cândești și egumenul grec al Schitului Recea, care primise că danie din partea locuitorilor locul din jurul schitului înainte de 1710. Conform sentințelor judecătorești din 13 februarie 1859, 7 noiembrie 1859 și 6 mai 1860, pământul este câștigat de Plagino. Moșia acestuia
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
sinceră și serioasă, va avea imitatori”") și Nicolae Iorga (",Broșura dl. D. Brezulescu, avocat ... are mai întâi o semnătate științifică prin datele și numele ce cuprinde în legătură cu stăpânirea în comun a multora din munții noștri de către urmașii moșului - întâi proprietar, moșnenii. E apoi strigătul de alarmă al unui tânăr iubitor de țară și țărani împotriva anarhiei sălbatice în care se învârte viața acestei proprietăți în devălmășie”"). Prin intermediul băncii, în anul 1908 a cumpărat Moșia Novaci, pe care a împărțit-o novăcenilor
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
(n. 16 iulie 1982, București) este un istoric și publicist român. Descendent, pe linie maternă, al unui vechi neam de moșneni ialomițeni, Bărbuleștii din Poiana, înrudiți prin alianță cu familii ca Străjescu (boieri moldoveni), Onou (nobili ruși de origine moldovenească), von Kraus (nobili sași din Făgăraș și Codlea), cu actorul Puiu Călinescu sau cu poeta Gabriela Melinescu. Pe linie paternă, descinde
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
era zugrav de biserici. Mama sa (1783-1867) avea numele de Elena și fusese născută Ivan. Ioan Popp Moldovan se trăgea dintr-o familie de țărani din Țara Făgărașului. După Corneliu Comănescu, Ioan Popp a făcut probabil parte din grupurile de moșneni împroprietăriți de voievozii Țării Românești. Familia sa a fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
familie Popp le-a avut în Munții Făgărașului (cu referire la Masivul Moldoveanu). Apelativul a fost adăugat ulterior, pentru a face diferență între familiile care purtau același nume. Familia lui Ioan Popp făcea parte după toate posibilitățile din familiile de moșneni care au fost în trecut împroprietăriți de către voievozii Țării Făgărașului și, probabil era una din familiile de preoți de frunte din Galații Făgărașului. Principele ardelean Mihail Apafi I a emis o diplomă în data de 14 aprilie 1668 prin care
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
animalelor și păsărilor, legumicultura) si activitatile mestesugaresti: rotăritul, dogăritul, țesutul la război, torsul manual (ulterior mecanic la foarte puțini meșteri), croitul și cusutul elementelor de îmbrăcăminte și al vestitelor costume populare, confecționarea de încălțăminte, etc. Erau două categorii de locuitori: moșnenii (țăranii liberi, foarte puțini la număr, care aveau pământ și animale de pe urma cărora supraviețuiau cu familia), pomeniți de pe la anul 1500 prin Carstoci și Cercei, și clăcașii-șerbii (majoritatea țăranilor) ce supraviețuiau din munca obligatorie cu întreaga familie (inclusiv a copiilor care
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
un izvor documentar local ce ridică valoarea lăcașului. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica a fost ridicată în anul 1778 în Sârbenii-Moșteni, pe proprietate de moșneni. Despre ridicarea ei în secolul 18 și renovarea ei în vremea revoluției pașoptiste, vorbește pisania din interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
așezată este înscris în repertoriul arheologic național, RAN: . În jurul bisericii se păstrează câteva valoroase cruci de piatră din secolul 19. Biserica a fost ridicată în anul 7321 al erei bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, în Osebiți-Blejești, pe proprietate de moșneni. Pisania bisericii, însemnată pe un panou de lemn, pe care se află datarea bisericii, a fost demontată și se păstrează în depozitele Mitropoliei din București. Unei renovări din 1883 i se datorează apariția turnului peste pridvor, timpanul spre vest și
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
(n. 31 octombrie 1954, Câmpulung-Muscel) este un profesor, publicist și istoric literar român. Descendent al unor vechi moșneni musceleni, s-a născut la Câmpulung-Muscel într-o familie de profesori. A făcut studii gimnaziale și liceale în orașul natal, iar după bacalaureat a urmat Facultatea de Filologie din cadrul Universității București, specialitatea română-latină (promoția 1978). Păstrând tradiția familiei, întreaga viață
Adrian Săvoiu () [Corola-website/Science/325200_a_326529]
-
la 2 septembrie 1580, lui Toma, Stanciul și lui Tatu Moșia Cermegești și îi mai întărește lui Toma moșia în Cermegeștii de Sus, partea lui Dârjala, toată.Cs și celelalte sate din com. Lădești, Cermegeștii au fost, dintotdeauna, sat de moșneni, de oameni liberi.Cermegeștii de Sus, se vor numi, mai tarziu, Chiricești. Satul mai apare menționat în vremea lui Matei Basarab v.v, la 13 iunie 1634, cănd domnitorul întărește răcsumpărarea din rumânie a moșnenilor din Oteșani pentru satele Cermegești
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
au fost, dintotdeauna, sat de moșneni, de oameni liberi.Cermegeștii de Sus, se vor numi, mai tarziu, Chiricești. Satul mai apare menționat în vremea lui Matei Basarab v.v, la 13 iunie 1634, cănd domnitorul întărește răcsumpărarea din rumânie a moșnenilor din Oteșani pentru satele Cermegești și Măciuca. Satul CHIRICEȘTI - Fostul sat Cermegeștii de Sus apare sub acest nume în documentul din 2 septembrie 1580.[Documenta Romaniae Historica -Țara Românească vol. XV d/N nr.476] Deoare ce numele de Chiric
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
3 proprietari cu 3 clăcași. Comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 94 moșneni proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
proprietari (87 birnici, 4 mazili, 3 bieri de neam); Afară de acești moșteni se mai află un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
locuitori Plasa Oltețul de Sus ; Comuna Obislavul compusă din satul Obislavul, 781 locuitori, Plasa Oltețul de Sus; ( Ibidem ). 1893. Satul Dobricea, arondat la comuna Tereuja, Plasa Oltețul de sus. ( Ibidem ). 1899. Satul Diaconești, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus, 75 moșneni. Satul Dobricea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Obislavul, 781 locuitori, Plasa Oltețul de Sus; ( Ibidem ). 1893. Satul Dobricea, arondat la comuna Tereuja, Plasa Oltețul de sus. ( Ibidem ). 1899. Satul Diaconești, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus, 75 moșneni. Satul Dobricea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
75 moșneni. Satul Dobricea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 150 moșneni răzeși. Comuna Băești, compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
947 locuitori. Comuna Grădiștea,compusă din 3 cătune, plasa Oltețul de sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
sus - 792 locuitori din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]