10,397 matches
-
rost mai are? Intervenea deprimarea, obsesia inutilității, vorbele tatălui: Tu n-ai dat de greu, le-ai avut pe toate de-a gata, ți-am oferit de toate, așa cum am putut noi, am pus ban peste ban, ți-am luat mobilă. Tu ce ne oferi în schimb? Ce? Vocea lui de om nemulțumit, sâcâitor, enumerând mereu investițiile ce se făcuseră în contul ei, cerându-i satisfacții, diplome, premii. Ce ne oferi în schimb? Ce? Să fie ea sănătoasă, intervenea împăciuitoare mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de nevinovată a Elenei. El, bărbatul ce-o adusese în acea casă se amestecase printre ceilalți inși prezenți, Carmina îl căuta în memorie, figuri, figuri, figuri, omul nu căpăta deloc individualitate, îi scăpa printre degete, se zbuciuma, se împiedica printre mobile, în încăperea plină de fum și miros de gutui, măști, măști, măști, cineva o îmbrânci din greșeală, se râdea mult, amețitor, pământul fugea de sub picioare, obosi căutând și privi speriată înainte. Nu parcursese decât un sfert din cameră și oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
era prea mândră să o facă dar timp de o săptămână tânjise de parcă cineva drag din casă dispăruse și îi simțea acut absența. Sidonia Trofin reveni în cameră, așeză în fața Carminei ceșcuța de cafea. Broderia de pe masă, în ton cu mobila era atât de plată și de neclintită, așa plină de praf cum se afla încât aveai impresia că intrase, se înglobase în țesătura lemnului. Servește, drăguță, o îmbie gazda cu voce groasă și se instală pe un scaun apropiat, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
printre buze, n-ai cum. Cum ședea acolo chircită în fotoliu parcă era o șoricioaică bătrână și o clipă Carmina gândi că poate de la ea provenea mirosul de șoarece ce se simțea iute, pronunțat, intrat de mult în cărți, în mobilă, în stofa scaunelor, în varul de pe pereți. Își imagină procesul de transformare fulgerătoare, tegumentele devenind mai dense, mai cenușii, secretând în procesul lor de ardere acel miros specific rozătoarelor. Pe urmă își stopă brusc imaginea. Ce aberație! Dacă ar ști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că mimează bunăvoința din politețe, că vrea să pară interesant dar apoi chiar observă, stupefiată, că bărbatul chiar se simțea bine acolo în casa unchiului ei, cu perdele din dantelă grea, cu pereții acoperiți cu lambriuri foarte complicat executate, cu mobilă albă și covor din lână naturală de culoarea liliacului, presărat cu crenguțe grena, un al șaptelea simț, prezent la el în cele mai acute forme, îl avertizase că trebuie să se poarte corect, cu multă atenție și apoi, orice mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fie o scorpie, să-i persecute pe cei din jur cu toanele ei privitoare la curățenie. La ei în casă domnea un fel de indiferență, fiecare făcea cam ce avea chef să facă și în jur, pe obiectele casnice, pe mobile, peste tot se așternea evident comoditatea delăsării. De aceea Sidonia era acum în criză de timp, ar fi fost greu să acopere într-o zi, două, ceea ce amânase să facă săptămâni la rând era de-a dreptul imposibil dar măcar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
înlesniri, comodități cu prețul unor renunțări. S-a întâmplat că femeia aceea a murit, a dispărut de pe fața pământului, înțelegi? S-a dus! Și mă întreb cum a putut copchila asta a mea să se ducă în casa aia, printre mobilele plătite de alta, să se lăfăiască în lenjeria alteia, ca și cum totul i s-ar cuveni, să scotocească prin sertare, prin dulapuri, eu cred, Dumnezeule, că ea nu are suflet. Înțelegeam dacă ar mai fi fost căsătorită, dacă ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
limpede ca apa de izvor... Scurtă vreme după semnarea contractului de căsătorie, casa celor doi tineri se umpluse cu toate acele obiecte necesare unei familii. Revenind în apartamentul său, Carmina găsise totul schimbat. Faianță la baie, la bucătărie, pereții văruiți, mobilă de bucătărie, perdele, draperii, cuverturi, mobilă de dormitor cu pat dublu pe mijloc în camera ce fusese până atunci goală. Era un univers nou, plăcut nuanțat și chiar de a doua zi, când prietenii se grăbiră să-i viziteze, Carmina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vreme după semnarea contractului de căsătorie, casa celor doi tineri se umpluse cu toate acele obiecte necesare unei familii. Revenind în apartamentul său, Carmina găsise totul schimbat. Faianță la baie, la bucătărie, pereții văruiți, mobilă de bucătărie, perdele, draperii, cuverturi, mobilă de dormitor cu pat dublu pe mijloc în camera ce fusese până atunci goală. Era un univers nou, plăcut nuanțat și chiar de a doua zi, când prietenii se grăbiră să-i viziteze, Carmina trebui să-și ia rolul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o lumină pală. Ovidiu nu-i predase cheia apartamentului. Deși divorțul se terminase de patru luni, între ei nu se discutase încă problema partajului. Ovidiu nu-și luase decât hainele, magnetofonul, aparatul de fotografiat, cortul și alte câteva obiecte mărunte. Mobila din dormitor fusese cumpărată de Sidonia, era normal s-o revendice. De altfel era pregătită pentru o discuție de acest gen. Banii dăruiți de părinții ei la nuntă rămăseseră neatinși, Avea de gând să echivaleze în bani valoarea mobilei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mărunte. Mobila din dormitor fusese cumpărată de Sidonia, era normal s-o revendice. De altfel era pregătită pentru o discuție de acest gen. Banii dăruiți de părinții ei la nuntă rămăseseră neatinși, Avea de gând să echivaleze în bani valoarea mobilei și a obiectelor cumpărate de Sidonia. I se părea mult mai comod să plătească decât să achiziționeze altele. Cu acest gând pătrunse în casă. Ovidiu se descălțase în hol, ca întotdeauna, își luase papucii. Îl găsi afundat în fotoliu bătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu Freddy? Fotograful, adaugă ea, văzând nedumerirea de pe chipul lui Adrian. — A, da. Cred că da... Și totuși e ciudată meseria asta de fotograf, nu-i așa? — Ce-i așa de ciudat? — Păi, iti intra în casă, iti muta toată mobilă de colo colo... și, observând că o poză atârnă strâmb pe un perete, Adrian se ridică și traversa cameră ca s-o îndrepte. Își instalează în tot locul luminile și trepiedele și umbrelele și cercurile alea, de zici că-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
feței. Devenise pașnică, surâzătoare. Ținându-și mâinile În buzunarele jachetei de velur, privea În jur degajată, cum fac doar cei a căror vizită nu e niciodată inoportună. Propuse chiar o nouă aranjare a camerei, În interesul chiriașului, dar și al mobilei. Zâmbea mulțumită. În privința lui - arătă spre cort ridicând tonul pentru a o obliga să Îl asculte - lucrurile H mai complicate... Nu zău! Nu credeți? Intonația de zeflemea joasă și poziția provocatoare În contre-pied pe care o adoptase Îl derutară complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
drum bun. Șoferul primi banii Între două degete și Îi Îndesă În buzunarul cămășii de jeans fără să-i pese câtuși de puțin de gestul dilărului de antene. Mesteca gumă și privea În oglinda retrovizoare apropierea unui ștraf Încărcat cu mobilă nouă. DAF-ul torcea molcom, gata de plecare, semnalizând regulamentar. Se urni din loc fără nici o greutate și, după câteva secunde, dădu colțul spre strada Calvaria Însoțit de privirile lui Flavius-Tiberius. Domnul Moduna Își Înclina mecanic brațul stâng deasupra capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
locuia, două străzi mai Încolo, domnișoara Marta Koblicska, cu ochii ei albaștri și limpezi pe orice vreme și rotunzi ca floarea-soarelui. Camera lui nu era prea mare dar era luminoasă, cu covor moale pe un parchet ca oglinda și cu mobilă puțină. Lângă geam se găsea o etajeră din lemn de nuc cu patru rafturi. Cel de sus era gol. Acolo și-a așezat el Biblia, singurul său obiect personal dacă lăsăm deoparte cufărul și hainele. Cărțile domnului Andrei ocupau celelalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ocazia unor mici inundații, o dată la trei luni. Ura blocurile. Pentru el fiecare bloc era o casă demolată, o grădină Îngropată În moloz, un om plângând pe o grămadă de lemne sau lângă un camion În care tocmai Își Încărcase mobila. Prefera să stea cu chirie În casa doamnei Ster, decât să locuiască În propriul său apartament. Trăia urându-și cu Înverșunare trecutul. Un trecut mărunt, de om mărunt, oarecare. Un om oarecare dar cu amintiri... Una mai ales Îi revenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Se afla În balconul apartamentului său, privind descumpănit În jur. Și ce vedea: silueta obeză și dizgrațioasă a centralei termice plasată În dreapta blocului său, geamurile stropite cu vopsea ale blocurilor din față, bucuria stahanovistă a noilor locatari care cărau icnind mobile grele, furniruite, ori covoare de iută făcute sul, rar câte un persan, mașini de spălat Alba Lux, frigidere Arctic și Zil, cărți aproape deloc. La doi pași de blocul său era o baltă În care creștea un pâlc de trestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cine În speranța unei tranzacții avantajoase nu era o soluție. Calea aleasă era mai dificilă dar și mai promițătoare. Și ca să nu mai lâncezească În balta supozițiilor, formă numărul de la atelierul Iolandei. Avea nevoie de pânză de decor ca să protejeze mobila și de foaie de cort ca să acopere parchetul. Intră direct În subiect, precis, sec ca Într-o afacere, o chestiune pur tehnică. Iolanda Îl ascultă și răspunse fără ezitare: Se rezolvă, după care Îl Întrebă cum a dormit, când s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu tâlc domnul Zegrea. El Însă Înțelegea ce voia să spună domnul farmacist, Întrucât băuse de mai multe ori cafea, pe la diverse familii, din cești cu numele ăsta. Rosenthal era de fapt un fel de steag al familiilor bune. Toată mobila era acoperită cu un soi de pânză de sac albă, dar mai fină. La fel și parchetul pe alocuri. Doar tablourile erau colorate și mâncărurile. Parcă erau la teatru, dar nu În sală, ci pe scenă, actori fără voie Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu vadă cum se Întăresc și se destind mușchii feselor ei când se Împingeau prelung unul În altul, Încât te temeai să nu se transforme Într-o tornadă și să iasă apoi prin hornul teracotei ducând cu ei casa cu mobile și cu musafiri cu tot. Părerea domnului Brândușă era cât se poate de clară: dacă ăștia doi nu și-o pun În seara asta, prezicerea lui se va Împlini Întocmai. Optimist din fire și adept al soluțiilor naturale, spera că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
când la desen, când la Iolanda. Era un joc. Un joc care Îi plăcea. Ce-i cu afișul ăsta? a Întrebat Într-un târziu Iolanda. Nimic special. L-am cumpărat de la anticariatul din Piața Carolina. Îmi trebuia și mie puțină mobilă aici. Și de care să nu mă izbesc cum mi se mai Întâmplă uneori. În plus Îmi trebuia și mie un țel În viață... Să iei Viena cu asalt, te pomenești, zise Iolanda râzând... Cam așa ceva..., admise cu modestie Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de stânci care se ridica în zare, mi-am amintit. Mi-am amintit unde mai văzusem insula. În cabina lui Orpheus, Ian ne privea cu ochi mari, speriați, pe toți trei cum lucram. Scout și Fidorous strângeau lucrurile căzute și mobila de pe podeaua înclinată, pentru a ajunge la trapa de întreținere. Eu îmi răsturnasem rucsacul pe prici, scormonind printre haine și bocanci, și pachete de plastic cu cărți și dosare. Haide, haide. Unde ești? — Hei, ne-ar prinde bine cele ajutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Ambasada României în Danemarca Copenhaga (1967 1973). Își face simțită prezența printr-o diversificare și îmbunătățire a relațiilor comerciale cu parteneri danezi, concretizate prin triplarea volumului schimburilor comerciale și introducerea pe piața daneză o piață extrem de pretențioasă a produselor de mobilă românească și a produselor alimentare. Consilier în Ministerul Comerțului Exterior, Direcția Europa Occidentală, spațiul Grecia, Turcia, Cipru (1974 1980). A participat, a inițiat și pregătit numeroase tratative privind dezvoltarea cadrului juridic bilateral între România și Cipru, România și Grecia, România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și înțelegerile financiar-bancare ale României cu alte state, atât pentru promovarea exporturilor de mărfuri românești, cât și pentru realizarea importurilor de materii prime și produse necesare economiei românești. Astfel, din Ghana s-au importat bușteni exotici pentru furnire și industria mobilei, mangan și cacao boabe cu plata prin export de mărfuri românești. Din Zimbabwe, s-au adus cantități importante de ferocrom, asbest și cositor, cu plata prin livrări de produse românești, în cadrul Înțelegerii financiar-bancare la nivel de bănci centrale. În activitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
drept egal pentru tricolor: să stea lîngă steagul roș uni. L-au asasinat în '54, ca dușman, ca antisovietic. Prietenul Sadoveanu n-a mișcat un deget. În aprilie '48, necunoscuți zgomotoși au ocupat parterul casei Lisellei. Iordan era în turneu. Mobilă, tablouri (Palazii, un Iser, Löwendalul, un Ciucurencu), oglinzile venețiene, tot-tot a fost scos în drum. Brăduț și cu mine păzeam mormanul, ca să nu ne prade vecinii. Tante Liselle fugise să aducă în ajutor pe careva, să-i urce sus lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]