1,144 matches
-
This is because the inflectional information is expressed jointly by the stem, the tense suffix and the inflectional ending" (Oniga 2014: 109). 53De asemenea, foarte nespecifică este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1: 7r; Nicolae și Niculescu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Oniga 2014: 109). 53De asemenea, foarte nespecifică este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1: 7r; Nicolae și Niculescu 2016) --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ IV ix x Cuprins Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și abrevieri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
intrat și au ieșit pe rînd varii limbaje sonore, graiuri ce au apucat să-și peroreze, iar în cele dinurmă, să-și decline identitatea. Un spectaculos stringendo pentru că, iată, dacă monodia Evului Mediu, bunăoară, a domnit aproape un mileniu, polifonia modală și vocală redevabilă gîndirii orizontale a Ars Antiqua-ei, Ars Novei și Renașterii s-a impus vreme de cinci-șase secole, funcționalitatea tonală, hrănită de disponibilitațile gîndirii verticale, omofone, predominant instrumentală a Barocului, Clasicismului și Romantismului a fost răsfățată timp de aproape
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
Marbe a prezentat-o Gheorghe Firca, pe Adrian Rațiu - Carmen Stoianov, pe Nicolae Beloiu - Octavian Lazăr Cosma, pe Horațiu Rădulescu - Dumitru Avakian și pe Mihai Mitrea-Celarianu - Despina Petecel. Revenindu-mi tema "Anatol Vieru", am reluat inevitabil trasee binecunoscute, precum sistemul modal dezvoltat de compozitor, bazat în principal pe teoria mulțimilor, și care a generat lucrări extrem de diverse (aparent, de fapt trepte ale unui ansamblu profund organic). Vieru nu a aderat decât pasager la serialismul anilor '50-'60, fiind mai degrabă preocupat
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
compozitor, bazat în principal pe teoria mulțimilor, și care a generat lucrări extrem de diverse (aparent, de fapt trepte ale unui ansamblu profund organic). Vieru nu a aderat decât pasager la serialismul anilor '50-'60, fiind mai degrabă preocupat de orientarea modală a unui Bartók, Messiaen, Șostakovici sau Enescu, preluând, de asemenea, sugestii de la Webern. La sfârșitul anilor '50, tratează intuitiv modurile (scările sonore pe care și le constituie ca punct de plecare al diferitelor piese) prin teoria mulțimilor, iar în anii
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
versiuni ale acestor forme polifonice. Încă de la vârsta de 20 de ani scrie o suită pentru pian, Preludiu, Passacaglia și Toccata, iar în prima sa lucrare de succes, Oratoriul Miorița (1957), o temă de passacaglie începe să exploreze acel univers modal care va deveni curând emblematic pentru stilul autorului. În Lupta cu inerția (1959-62, din cadrul ciclului Muzică pentru Bacovia și Labiș), al doilea interludiu pentru vioară, clarinet și pian este o dinamică Ciacconă. Ideea temporală afirmată aici este de a porni
Anatol Vieru și Ciaccona by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12744_a_14069]
-
și cele îndepărtate. Dintotdeauna un gânditor, artistul și-a expus concepțiile privitoare la organizarea limbajelor sonore nu numai în formulări esențializate, ci și în realitatea lucrărilor. Dincolo de cronologie, acest reper de dualitate teoretică și autentificare practică ar putea fi Columna modală (1984-1985), aici ”...primordială fiind descifrarea ethosului închis...în primul rând înfățișarea unei lumi melodice...” - cum ne spune creatorul. Mai târziu, într-un capitol concluziv al meditațiilor asupra muncii sale de artist, Theodor Grigoriu subliniază cu fermitate deosebirile între căutare și
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
aniversările din acest an (bincentenar Verdi-Wagner, centenar Lutosławski, Poulenc 50 etc), centenarul Constantin Silvestri a fost marcat prin programanea în cadrul SIMN a celor Trei piese pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un limbaj modal inspirat de folclorul românesc. Concertul lui Aurel Stroe, interpretat de violonistul Ladislau Csendes, urmează linia muzicii morfogenetice teoretizată de compozitor, în care evoluția discursului muzical se schimbă dramatic. Cu trimiterea clară la muzica indiană, dar și la cea africană prin
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
și Valentin Vasiliu, iar corul a fost suplinit de câteva voci din orchestră și de public. Lucrarea este o încercare de împărtășire a unor valori culturale, sinceritatea credinței fiind sămânța care generează muzica. Și această credință se exprimă prin limbajul modal pentatonic înveșmântat în armonii de cvarte, amintind de muzica impresionistă. Orchestrația dă importanță sectorului de alămuri și celui de percuție, care reproduc în unele momente sonoritățile tibetane. Concepută în patru tablouri, lucrarea are ca text două mantre (formule sacre în
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
savantă și-a desemnat patru categorii spațiale - modalismul, tonalismul, serialismul și spectralismul -, patru tipuri de cărămizi (altfel spus, materiale de construcție), care au ocupat poziții clar precizate și delimitate (mai puțin spectralismul, aflat în compenetrație cu celelalte sisteme extratemporale). Sistemul modal a dominat creația sonoră secole de-a rîndul, de la muzica antică greacă pînă la cea gregoriană, bizantină și renascentistă. A urmat tutela intransigentă, coercitivă a sistemului tonal, sub care a mijit și înflorit totalitatea creațiilor baroce și clasico-romantice. Pentru ca apoi
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
și clasico-romantice. Pentru ca apoi, odată cu exacerbarea spiritului contestatar și non-conformist, la început de secol 20, să vină vremea serialismului, cu întregul lui alai constructivist și formalizator, un serialism care a coabitat mai mult sau mai puțin amiabil cu varii paradigme modale, la fel de abstracte, de disonantice și de artificiale ca și sistemul serial. Ideea de coabitare a proliferat și în deceniile din urmă ale veacului trecut, perpetuîndu-se și astăzi cînd, alături de cele mai neaoșe ori, dimpotrivă, mai altoite forme de modalism, tonalism
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
instaurat nostalgia pentru recuperarea naturalității și intimității sunetului, precum și șansa muzicii culte de a ieși din criza ei de autoritate și chiar de identitate, criză în care a intrat tocmai datorită coabitărilor circumstanțiale ori fortuite. Pentru cel ce scrutează sistemul modal în întreaga lui imensitate, priveliștea este dominată de dubla perspectivă, cantitativă și calitativă, după care s-a ordonat totalitatea entităților modale. Ordinea cantitativă a dislocat pe de o parte prepentatoniile de tipul oligocordiilor, pe de altă parte pentatoniile și postpentatoniile
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
chiar de identitate, criză în care a intrat tocmai datorită coabitărilor circumstanțiale ori fortuite. Pentru cel ce scrutează sistemul modal în întreaga lui imensitate, priveliștea este dominată de dubla perspectivă, cantitativă și calitativă, după care s-a ordonat totalitatea entităților modale. Ordinea cantitativă a dislocat pe de o parte prepentatoniile de tipul oligocordiilor, pe de altă parte pentatoniile și postpentatoniile (moduri ce încorporează mai mult de cinci frecvente). Ordinea calitativă a separat modurile în tonii (categorie a scărilor dispuse prin trepte
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
calculul probabilistic, sitele numerice sau geometria fractală, ce au captat în vîltoarea lor trupul muzicii, scăpîndu-le însă, printre degete, sufletul. De la descoperirea lor de către Mersenne în 1627, armonicele naturale au fost revendicate de către sistemul tonal ori, în parte, de cel modal și chiar serialismul, în mod indirect, le-a băgat în seamă de vreme ce, prin ricoșeu, s-a străduit cu abnegație să evite și să excomunice eventualele lor sugestii și contagiozități. Prin recule, armonicele naturale și-au fundamentat statul lor de drept
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
ori serială, fie prin brodarea clusterelor sau texturilor microintervalice, generozitatea unor ethosuri născute din încrengături spațiale cît mai diverse. Toate tipurile de cărămizi muzicale au fost succesiv îngurgitate de muzica savantă printr-o pîlnie cu baza orientată în epoca monarhiei modale și vîrful în epoca dictaturii seriale și apoi a supremației spectrale. Astfel arta sonoră a operat exclusiv cu moduri timp de un mileniu și mai bine, cu game - cîteva secole, cu serii și cu spectre (ne-exclusiv) - doar cîteva decenii
Devălmășie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11958_a_13283]
-
nu înseamnă automat că îi copiem" (musicxpress.ro); Dacă îl trimiți prietenilor tăi, vei avea automat noroc trei ani !!!" (resursadefun.ro); "ce se întâmplă foarte des... automat după-amiaza bag un somn de 90 minute..." (fanclub.ro). După modelul altor adverbe modale, automat este folosit și într-o construcție specifică, urmat de conjuncția că: desigur că..., evident că... - automat că...). Într-un dialog dintre moderator și invitatul unei emisiuni (Antena 1, 12.09.2007), acesta din urmă, un om cu un nivel
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002 ș.a.), adverbul cu valoare de semnal discursiv este în genere absent. Nici în internet și în presă nu se găsește cu ușurință: exemplele publicistice arată mai ales cum s-a petrecut evoluția spre sensul modal, atestând faze intermediare ("inevitabil", "imediat"): "A fi cult nu înseamnă automat că ești și inteligent, și viceversa" (forum.computergames.ro); "Așa s-o fi spunând, dar asta nu înseamnă automat că este și adevărat" (antena 1.ro/forum) "Practic, crescînd
"Automat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9256_a_10581]
-
lucrată după documente din secolul XIII”. Într-un interviu ulterior se va referi la notația bizantină despre care spune că „este extrem de interesantă. Am studiat-o îndelung. Ea deschide noi perspective gândirii și aduce o nouă sistematizare muzicală, în ceea ce privește combinațiile modale”. Documentele restituite de lucrările în discuție aduc argumente suplimentare în sprijinul acestei ipoteze privind cunoașterea din perioada ploieșteană, de către tânărul muzician a unor elemente ale muzicii bizantine, al căror admirator și explorator va rămâne toată viața. Numai așa se poate
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
atestarea sa la toate persoanele, în replici de dialog cît se poate de vioaie - "te banez pt că ai greșeli gramaticale la semnătura ta" (gamersground.net); "și dacă mă banezi, ce?" (libertatea.ro) -, dar mai ales prin existența unei paradigme modale și temporale complete. În internet, verbul se poate găsi folosit la mai mult ca perfect - "ce cauți, bă, pe-aici (iar), că parcă te banasem?" (blog.scrie.ro) -, la imperfect - "Dacă banau ip-ul, mai puteai intra pe adresa sitului" (forum
A bana by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7828_a_9153]
-
considerat un inițiator al formalizării demersului muzicologic prin recursul la limbajul numeric abstract. îmi aduc aminte de consilierea pe care i-a oferit-o lui Anatol Vieru în vremea când acesta edifica cel mai riguros și greu de consecințe corpus modal din muzica românească, corpus concretizat în Cartea modurilor. Dar interesul teoretic nu s-a oprit asupra categoriilor de organizare spațială (hors temps, cum le numea Xenakis), ci s-a răsfrânt și în ceea ce privește paradigmele sintactice ori parcursul componistic în general. Abordarea
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
materne. Reușita începe acolo unde sensul propriuzis al textului polonez e remodelat astfel încât să evidențieze valențele universale ale învelișurilor sale sonore. Rezultă un fel de parlando-cantando rubato de o frapantă originalitate, susținut ca în transă de ostinato-urile și divagațiile modale ale celor patru instrumentiști din formație: Radoslaw Nowicki/sax, Michal Tokaj/pian, Michal Jarosz/bas, Sebastian Frankiewicz/baterie. Versatilitatea cunoscutului Richard Galliano s-a concretizat, de data aceasta, în cvartetul Tangaria (contragere a termenilor tango și aria). Muzicianul originar din
Fiesta jazzului în România rămâne tot la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3585_a_4910]
-
desigur disociate cu grijă, am încerca totuși să ilustrăm potențialul vag al diferitelor clase gramaticale: substantivele cu sens generic (lucru, chestie), articolul nehotărît (un, niște), unele forme adjectivale (anume, oarecare, diverși..., diferiți...), pronumele nehotărîte (ceva, cineva, oricine), verbele cu valori modale (a crede, a părea), diferitele subclase de adverbe - modale (poate, eventual), de aproximare (cam, circa, aproximativ, oarecum, întrucîtva, destul de...), indefinite (undeva, oriunde, cîndva) - și chiar prepozițiile (prin, pe la). Folosirea unor forme și construcții ale impreciziei se poate urmări foarte bine
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
potențialul vag al diferitelor clase gramaticale: substantivele cu sens generic (lucru, chestie), articolul nehotărît (un, niște), unele forme adjectivale (anume, oarecare, diverși..., diferiți...), pronumele nehotărîte (ceva, cineva, oricine), verbele cu valori modale (a crede, a părea), diferitele subclase de adverbe - modale (poate, eventual), de aproximare (cam, circa, aproximativ, oarecum, întrucîtva, destul de...), indefinite (undeva, oriunde, cîndva) - și chiar prepozițiile (prin, pe la). Folosirea unor forme și construcții ale impreciziei se poate urmări foarte bine în domeniul temporalității. Pentru a indica, de pildă, plasarea
"Deunăzi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16985_a_18310]
-
fost mereu invitați la întâlniri internaționale, au fost numiți în comitete editoriale, iar numele lor au devenit embleme. O colaborare care avea să facă istorie În cartea mea "Artă și Știință" (Ed. Eminescu, 1986), o secțiune amplă este intitulată "Gândirea modală. Dialogul Vieru-Vuza". în 1980 apăruse "Cartea modurilor" a lui Anatol Vieru, după ce acesta publicase, în anii '70, o serie de articole pe această temă în "Muzica". Vieru căuta un matematician cu care să colaboreze. Mi-am amintit atunci că un
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
Revistele în care ei publicaseră până atunci aveau o slabă putere de penetrație. Aveau ei curajul de a-și încerca puterile cu marile reviste ale Occidentului? Vuza observase încă din 1985 că metoda pe care o folosise în studiul teoriei modale a lui Vieru permite edificarea unei noi teorii a structurilor ritmice. în 1983, Vieru află din revista "Journal of Music Theory" despre preocupări similare ale unor autori americani iar Vuza intră și el în legătură cu revista respectivă. în anii 1992-1993, Vuza
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]