3,149 matches
-
niște realități specifice". Ceea ce este comun tuturor concepțiilor elaborate în această perioadă, rezidă în principiul confuziunii puterilor, potrivit căruia întreaga putere politică este concentrată în mâinile suveranului. Din secolul al XVII-lea, sub impusul revoluțiilor burgheze, teoria suveranității absolute a monarhului este tot mai mult contestată, iar în gândire își fac apariția concepții noi. Acestea vor aduce elemente de noutate și în domeniul reprezentării, fundamental opusă celei "organice" sau "naturale". În doctrina revoluției franceze, când națiunea își instituie reprezentanții ea deleagă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Montesquieu este considerat părintele teoriei clasice a separației puterilor în stat: atunci când în mâinile aceleași persoane sau ale aceluiași corp de a-leși sunt întrunite puterea legiuitoare și cea executivă, nu există libertate, deoarece se poate naște teama că același monarh sau același Senat poate întocmi legi tiranice pe care să le aplice tiranic. Dacă legiuitorul ar fi și judecător scria Montesquieu -, puterea asupra vieții și libertății cetățenilor ar fi arbitrară, iar dacă ar fi îmbinată și cu puterea executivă, judecătorul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a asuma toate puterile, fragmentate în cursul timpului. Analiza raporturilor celor două instituții echilibru, colaborare, supremație se impune în trei planuri distincte: echilibrul din interiorul Adunărilor de stări, manifestat între corpurile constituite; echilibrul monarhiei cu stările privilegiate; echilibrul existent între monarh și principii teritoriali. La începutul secolului la XIII-lea stările privilegiate sunt puternice și acționează împreună în majoritatea statelor europene. Apariția "noii nobilimi" și a orașelor, cu un puternic patriciat, a determinat reevaluarea poziției monarhiei. Înțelegând că pentru a-și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Polonia etc., într-un cuvânt regimul de pactis conventis, întâlnit de altfel și în Țările Române 96. Prin drepturile publice cu care erau învestite adunările, prin intermediul cărora se limita puterea monarhică, absolutismul și arbitrariul suveranului, stările se situau oarecum lângă monarh și tratând cu el de pe poziții aproape egale. Monarhul era obligat de împrejurări să admită concesii, de nevoi dictate la început de necesitatea împărțirii justiției, apoi de ridicarea impozitelor extraordinare și chiar de actul electiv (Modus eligendi regis). Aspectul constituțional
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
întâlnit de altfel și în Țările Române 96. Prin drepturile publice cu care erau învestite adunările, prin intermediul cărora se limita puterea monarhică, absolutismul și arbitrariul suveranului, stările se situau oarecum lângă monarh și tratând cu el de pe poziții aproape egale. Monarhul era obligat de împrejurări să admită concesii, de nevoi dictate la început de necesitatea împărțirii justiției, apoi de ridicarea impozitelor extraordinare și chiar de actul electiv (Modus eligendi regis). Aspectul constituțional oferă de acum suportul juridic al îngrădirii puterii suveranului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
chiar de actul electiv (Modus eligendi regis). Aspectul constituțional oferă de acum suportul juridic al îngrădirii puterii suveranului și al menținerii echilibrului celor două forțe de drept public. Fr. Tezner a formulat, pentru statele germane, teoria "precarității" poziției stărilor 97: monarhul este cel care avea în realitate deplinătatea dreptului, stările dispunând numai în limita privilegiilor, reînnoite la fiecare schimbare de domnie. Observația lui ține însă de o perioadă târzie, cea a absolutismului monarhic, când regele este deja considerat "deasupra legii" (princeps
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Anglia și Franța. Îndreptată inițial spre conservarea drepturilor și libertăților (iura et libertates) cucerite anterior de indivizi și corpuri, mișcarea stărilor va urmări codificarea dispozițiilor care privesc fiecare din ordinele considerate, în totalitatea lor. După sancționarea drepturilor și libertăților de către monarh, principe teritorial, etc., stările vor impune convocarea lor regulată în Adunări reprezentative. Se observă cu ușurință că acțiunea stărilor a început să se manifeste frecvent în momente de criză. În țările unde interese de grup au divizat stările, unele s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în perioada secolelor XI-XIII, caracterizată prin politica de reconstituire a domeniului regal, condiție prealabilă, nu și necesară; faza a doua, numită "a statului întemeiat pe stări sau ordine" (der Ständestaat), corespunde secolelor XIII-XIV, caracterizându-se prin echilibrul vremelnic al puterilor monarhului și stărilor privilegiate, refractare politicii de centralizare; faza a treia, decisivă, este marcată de perioada secolului al XV-lea, în care procesul de centralizare s-a radicalizat. Aceste faze nu conțin limite cronologice absolute. Menținerea echilibrului celor două forțe de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
este separarea netă a votului și a discuțiilor; o alta rezultă din solidaritatea manifestată de corpurile ce deliberează, în legătură cu pericolele și amenințarea externă. În aceste situații elementele de opoziție sunt înnăbușite. Re-gula majorității se impune și în relație cu intenția monarhului de a atenta la libertatea stărilor, chiar prin opunerea unora dintre acestea celorlalte. Absorbirea hotărârilor individuale de către cele colective rezidă în hotărârea cristalizată la un moment dat și care obligă în aceeași măsură pe cei prezenți și pe cei neprezenți
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
orașelor, prin "Carta de procuracion o do otorgomiento de poder que al ayuntamiento de Burgos dio a sua procuradores"153. În situația morții regelui și în absența moștenitorului, Cortèsurile din Castilia și Leon țineau o adunare specială pentru alegerea noului monarh, numită Parlament. Începând cu secolul al XV-lea o adunare a stărilor fără prezența regelui, nu neapărat în situația morții acestuia, se numea Parlamento și în Catalonia 154. În Imperiul german Dietele (Reichstag) au fost convocate începând cu secolul al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
scăpa jurisdicției comitelui. Cei care posedau domenii ce se bucurau de imunitate, fiind denumiți optimates regis, iar Cronica lui Moissac (813) îi amintește cu numele senatus sau maiores natu Francorum 183. Împreună cu clerul înalt și comiții, ei constituie Consiliul regelui: monarhul acceptă să împartă puterea cu ei. Statul începe să se modifice, în sensul că se bazează pe aceste legături contractuale stabilite între rege și supușii săi. Se produce și un alt fenomen: pe măsură ce puterea suveranului scade, comiții devin independenți iar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
pe care îl impunea partajul contractual al suveranității era rupt definitiv. Cu acest prilej ele vor formula, în sprijinul monarhiei, principiul că pe pământ nu există o altă putere, spirituală sau temporală, care să aibă vreun drept asupra regatului, în afara monarhului suveran. Stările s-au prezentat supuse, adoptând hotărârile conform voinței monarhiei. Deși teoretic autoritatea regelui nu era limitată de nici o instituție, de nici un corp social, el nu a dispus de putere absolută. Limitele puterii sale erau impuse de tratatele încheiate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va fi supusă controlului unui Consiliu format din 15 baroni, Parlamentul va fi convocat de trei ori pe an, iar între sesiuni va funcționa o Comisie de 12 persoane numite de adunarea Parlamentului. În consecință, Prevederile de la Oxford subordonau activitatea monarhului unei oligarhii a baronilor. Orășenii, clerul și cavalerii, nemulțumiți de perspectiva instaurării unei tutelări baroniale și rămași mai departe excluși de la guvernare, au redeschis conflictul. În încercarea de a rezolva noua situație, Henric al III-lea și fiul său Eduard
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Simon de Montfort și a domniei regelui Eduard I. Prin metoda de guvernare acest rege amintește de absolutismul luminat din secole mai târzii. Benefic pentru supușii săi și pentru întărirea autorității monarhice, va fi Statutul din Trailbaston (1305), prin care monarhul va reforma justiția oferind protecție orășenilor 231. Susținut de Parlament, regele a întărit autoritatea statului față de papalitate: la 1307, în Parlamentul de la Carlisle (1307) supune și Biserica engleză Coroanei; prin Parlamentul de la Lincoln (1301) a supus clerul sistemului de impozite
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de "rege în Parlamentul său" (sechestrarea domeniilor celor ce nu se supuneau) au trecut drept victorii ale însuși Parlamentului, în fapt înfățișau cel puțin la început un suzeran puternic, care impunea vasalilor superioritatea sa morală și materială. Precedentele create de monarhi se vpr întoarce ulterior în beneficiul parlamentarismului. Nu același lucru se poate spune despre deputații comitatelor, Capitlurilor sau ai orașelor. Cel ales, ca orice supus, datora regelui fidelitate și supunere. De altă parte însă, era dator să-și țină angajamentele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tip de adunări se bucurau pe continent avea, totuși, toate caracteristicele acestora. Ea conținea elementele unui "parlament local" și toți membri corpului politic se bucurau de o reprezentare la fel de completă ca și, mai târziu, cele trei stări ale Parlamentului general. Monarhii Angliei au făcut tot posibilul de a asigura Parlamentului o actvitate regulată. Ei convocau în ședințe delegați și deputați, fără a-i numi însă în acest fel. Într-un mod simplu, regii invitau poporul să aleagă cavalerii, reprezentanți ai comitatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Când a ieșit de sub tutelă (1383), l-a destituit și condamnat la moarte pe Pole. Adunarea de la Shrewsbury al doilea packed Parliaments a anulat actele Parlamentelor din 1386 și 1387, transferând toate drepturile acestuia unei Comisii numită în întregime de monarh. Revolta stărilor privilegiate a reizbucnit violent. În anul 1399 o facțiune a "vechii nobilimi" a înlăturat pe ultimul rege Plantagenet, instaurând prin persoana lui Henric al IV-lea (1388-1413) dinastia de Lancaster. Schimbarea dinastică a fost urmată de cea a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în situația violării legii. În Castilia și Leon Cortèsurile au intervenit mai mult în elaborarea legilor, începând cu anul 1263. În situația morții regelui și în absența unui moștenitor, aceste Cortès se reuneau într-o adunare specială pentru alegerea noului monarh, denumită Parlament 281. Spre deosebirea de acestea, începând cu secolul al XV-lea în Catalonia o adunare ținută în absența regelui, nu neapărat în situația morții acestuia, era numită Parlamento. Alegerea suveranului se făcea cu respectarea anumitor condiții impuse de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și principii Bavariei. În aceste lupte a intervenit Franța și papalitatea, ceea ce a declanșat o mișcare protestatară sub conducerea arhiepiscopului de Mainz. Adunările principilor electori de la Oberlahnstein și Rense (1338) au proclamat necesitatea menținerii drepturilor coroanei imperiale și că puterea monarhului este dată de votul electorilor, neavând nevoie de confirmarea pontificală 320. Noul candidat urma să fie ales numai de către principii electori, cu unanimitate sau majoritate de voturi. Dieta de la Frankfurt din 6 august 1338 va conferi caracter de lege Declarației
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
să destrame pentru un timp rezistența șleahtei și a clerului. Este notabil că încă din secolul al XII-lea în Polonia statul a încetat să mai fie patrimoniul suveranului care domnea. Boleslav al III-lea (1102-1138)431 a fost ultimul monarh care va împărți Polonia (între cei patru fii ai săi). Se fundamenta astfel Corona regni Poloniae, ce reflecta nu numai situația politică internă, dar și statutul ei pe plan internațional. Pe plan intern monarhul trebuia să garanteze respectarea și aplicarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
-lea (1102-1138)431 a fost ultimul monarh care va împărți Polonia (între cei patru fii ai săi). Se fundamenta astfel Corona regni Poloniae, ce reflecta nu numai situația politică internă, dar și statutul ei pe plan internațional. Pe plan intern monarhul trebuia să garanteze respectarea și aplicarea legilor regatului, asistat de reprezentanții stărilor privilegiate. Divergențele ivite între acestea vor permite regelui să dețină rolul de arbitru, favorizând întărirea puterii monarhice și menținerea unui echilibru temporar cu stările. Dar după moartea lui
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
regale 432. Au fost confirmate toate privilegiile șleahtei și interdicția regelui de a crea noi impozite. Fără o dinastie națională nobilimea se va emancipa rapid, favorizând alegerea regelui pe care îl doreau. Izvorul puterii nobilimii consta în dreptul de alegere a monarhului. Dreptul de succesiune la tron va fi recunoscut în viitor numai cu prețul unor concesii ce i se vor face. După ce Hedwiga a urcat pe tronul Poloniei (1384), grupul seniorilor din Cracovia, care guverna de facto regatul, va acorda coroana
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
457, documente caracteristice ale puterii nobilimii, ele semnifică, evident, capitularea regelui cu prilejul încoronării. Articolele lui Henric au definitivat principiile sistemului politic al Poloniei și Lituaniei. Formula de jurământ a regelui elibera supușii de credința datorată, dacă "după părerea lor" monarhul devenea infidel jurământului prestat la alegere și putea fi depus. Regele renunța la ereditatea tronului, recunoștea principiul liberei alegeri (libera electio) și privilegiile nobilimii, admițând totodată un Consiliu de șase seniori pentru a supraveghea permanent actele sale de politică externă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
reunite în Dietă. Era în aceeași măsură obligat să convoace Dieta de două ori pe an. În viitor toate aceste clauze trebuiau respectate sub jurământul solemn al fiecărui rege, ceea ce semnifică o "ruinare" totală a puterii suveranului: în ziua încoronării monarhul părea că abdică. Echilibrul de forțe dintre rege și stările privilegiate reunite în Dietă era definitiv rupt în defavoarea monarhului. În scurta domnie a lui Henric de Valois s-a constituit Confederația de la Varșovia (1573)458 care, privind doar pe creatorii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
aceste clauze trebuiau respectate sub jurământul solemn al fiecărui rege, ceea ce semnifică o "ruinare" totală a puterii suveranului: în ziua încoronării monarhul părea că abdică. Echilibrul de forțe dintre rege și stările privilegiate reunite în Dietă era definitiv rupt în defavoarea monarhului. În scurta domnie a lui Henric de Valois s-a constituit Confederația de la Varșovia (1573)458 care, privind doar pe creatorii ei nobilii consacra principiul toleranței religioase conform celui adoptat la Augsburg în 1555: cuius regio, eius religio. După încercarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]