8,622 matches
-
a câtorva poeme semnate de Mircea Ivănescu. Scrise în 1970, dar publicate abia anul trecut în Viața Românească, acestea reprezintă, fără doar și poate, o întâmplare fericită pentru cei doi antologatori (dintre care unul i-a și dedicat o substanțială monografie autorului lui mopete) și nu mai puțin pentru cititorii antologiei. În fond, nu-i chiar de acolo să poți da, într-o revistă, peste niște inedite ivănesciene. Ca acesta: „este acum mopete pe patul de suferință - și prietenul/ și poetul
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
lui una pur românească, trăită de povestitor. În deschiderea cercetării sale, Ioana Pârvulescu are prudența să precizeze că se va ocupa numai de Caragiale „autorul comic”. Înțelegem astfel de ce nu discută nuvelele sau Năpasta. În fond cartea nu e o monografie ci un eseu și urmărește, cum și-a propus, un fir tematic, acolo unde apare și cu toate ramificațiile lui.
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
Ștefan Niculescu, Tiberiu Olah... D.Av. - ...și Aurel Stroe, și Myriam Marbe, și Anatol Vieru... O.L.C. - ...dar este și Adrian Rațiu pe care pare că l-am uitat; sau Dan Constantinescu... D. Av. - Și totuși, viața merge înainte. Ați dedicat monografii ample principalelor instituții muzicale ale țării. Apar noi valori componistice. Unele autentice. Unele marcate de însemnele identității naționale. Unele vor rezista procesului de nivelare al globalizării. Și, poate, va exista un cercetător pasionat care li se va dedica observând atât
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
cât despre mine, îmi asum (reclam, je réclame) să trăiesc din plin contradicț ia timpului meu, care poate face dintr-un sarcasm condiția adevă rului.” Acest citat din finalul „Introducerii” la Mitologii, din 1957, a fost reluat în câteva dintre monografiile despre Barthes. Anette Lavers îl așază ca motto la lucrarea ei Roland Barthes. Structuralism and after, Methuen and Co., London, 1982. Să faci dintr-un sarcasm condiția adevărului. Să renunți adică la exigența epocii, de a plasa adevărul în zona
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
comentată în întregul ei, din motive politice, îndeosebi. Am încercat s-o fac înIstoria critică, de unde reiau acum, pe scurt, ideile și formulările principale. În 1933, Goga îi mărturisea lui D.Caracostea că a pornit în literatură cu gândul unei monografii poetice a satului de peste munți. Nimic însă din Poeziile din 1905, singurul volum care contează cu adevărat în opera poetului, nu susține afirmația. Cel mult, putem vorbi de evocarea nostalgică a unui tărâm ideal și definitiv pierdut. E curios că
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
scrie. Doar că, dintre toți, Ion Vartic pare a nu mai avea mult până s-o dea, pe a sa, la tipar. („Grodek”. A treia variantă, e doar o parte dintr-un studiu mult mai substanțial, cel mai probabil o monografie.) N-am să-i reiau demonstrația minuțios, presupun că cititorilor României literare ea le este cunoscută. Important e că, la capătul ei, Accidentul lui Mihail Sebastian devine, dintr-o scriere „amabilă”, cum o cataloga Negoițescu, un adevărat roman soteriologic. Cum
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
Sorin Lavric În 1967 la Editura Meridiane apărea Brâncuși, amintiri și exegeze, primul din cele trei volume pe care Petre Pandrea le gîndise în cadrul monografiei dedicate sculptorului din Gorj. Celelalte două, dată fiind inadecvarea lor la spiritul epocii, nu aveau să mai apară vreodată, abia de curînd fiica lui Pandrea publicîndu-le la Editura Vremea în formă completă (vol. 2: Pravila de la Craiova; vol. 3: Amicii
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
supus, în Pandrea a crescut imboldul de a-i apăra posteritatea. Dar, dincolo de controversele iscate de denigratorii lui Brâncuși, ce atrage în volum e spectacolul inteligenței lui Pandrea. Din acest motiv, dacă la început atenția îți este îndreptată spre personajul monografiei, cu timpul interesul se mută pe autorul ei. Livresc vorbind, Pandrea e mult mai fascinant decît Brâncuși, iar cauza stă în copioasa etalare a unui talent de tip draconic: un spirit viu pînă la surescitare, al cărui timbru molipsește lucrurile
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
în dosul fiecărei pagini, atenția eminențelor din branșă nu ar fi putut fi trezită. În fond, Culianu mergea pe drumul arătat de exaporitul căruia îi datora impulsul de a face istorie comparată a religiilor, Mircea Eliade fiind de altfel ținta monografiei pe care Culianu a publicat-o curînd după plecarea din țară: maestrul trebuia celebrat și deopotrivă imitat în privința elanului enciclopedic, iar Culianu e acum, în anii ’70, în etapa lăcomiei de factură savantă, scriind texte de analiză aspră în marginea
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
Radu Cernătescu Jurnalist la „Berner Zeitung”, autor al unei monografii despre desțelenirea satului românesc sub buldozerele comunismului (Modernisierung und Tradition. Das Rumänische Dorf 1918-1989, Sankt Augustin: Gardez! Verlag, 2003), poetul elvețian de limbă germană Andreas Saurer a vizitat recent România. L-am întâlnit, singur cu sine, într-un grup gălăgios
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
am publicat un studiu 1 dacă vrei de 70 de pagini asupra operei lui în care afirmam că este cel mai mare romancier român după primul război mondial. În jurul lui se face conspirația uitării. Mi-ar face plăcere să cunosc monografia lui Gafița 2. Dar toată această conspirație a uitării nu servește la nimic. Eclipse artificiale care nu pot da o valoare producției literare după 1945. Este o emisiune făcută fără acoperirea talentului autentic. În ce privește propunerea ta de a scrie o
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
în cadrul Cercului de poetică sub conducerea profesorului Alexandru Rosetti, Solomon Marcus a prezentat comunicarea Un precursor al poeticii matematice: Pius Servien (p. 951). Această lucrare va fi dezvoltată în ceea ce este demult recunoscută ca o lucrare științifică crucială sub forma monografiei de poetică matematică publicată de profesorul Solomon Marcus (1970). Faptul intelectual petrecut la 5 martie 1965, deci comunicarea și dialogul generat înțelese ca „fapte sociale”, așa cum este definit conceptul de E. Durkheim, indică evident tendința și practica transdisciplinare ale microclimatului
„Jocul cel mare” și joaca surprinzător creatoare by Cătălin Mamali () [Corola-journal/Journalistic/3439_a_4764]
-
adus nu numai adversari, ci și simpatizanți. Destui. De altfel, prezenta ediție ne obligă să revizuim câteva dintre afirmațiile cu care operăm atunci când discutăm despre Slavici. Una dintre ele privește tocmai imaginea negativă a omului Slavici, pe care, în ciuda unor monografii care au temperat portretul negativ călinescian, continuăm să o perpetuăm. Slavici este, ca publicist, un ins lipsit de vanitățile pe care i le atribuie galeria: vorbește rar despre sine, iar când o face, e complet lipsit de pretenții. Preopinenților care
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
la unele dintre cele mai importante reviste literare ale momentului - Gândirea, Convorbiri literare și Dacia rediviva - precum și la organizarea și funcționarea Editurii Tradiția. Astfel de mărturii, din ce în ce mai rare și cu atât mai prețioase, contribuie esențial la elaborarea unor biografii și monografii absolut necesare privind un scriitor, o operă și, evident, epoca în care acestea s-au ivit și s-au impus. Polovraci, 11 februarie 1943 Domnule Pelmuș, Plecarea mea din București a fost iarăși atât de precipitată, încât n-am găsit
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
1945, semnate de N. Iorga, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu, francezul Jean Boutière, B. Fundoianu, G. T. Kirileanu, Vladimir Streinu, G. Călinescu, Gh. Ungureanu ș. a. Cu o notorietate în ascensiune, Zoe Dumitrescu-Bușulenga avea 42 de ani când i-a apărut această monografie, fiind în plină afirmare și putere creatoare. Nu se grăbise să publice prea mult (doar câteva traduceri și o serie de studii, articole și eseuri risipite prin reviste), realizase cvasi-clandestin seminarii Eminescu, ca asistentă la Facultatea de Filologie a Universității
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
public 2, în timp ce presa literară începea să se îndepărteze de exagerările vulgarizatoare ale „realismului socialist” și să se îndrepte vizibil într-o direcție fertilă, vizată în principal fiind literatura clasică, mai ales aceea din jurul societății literare Junimea. Pe acest fond, monografia Ion Creangă de Zoe Dumitrescu-Bușulenga (alături de o alta, dedicată, în același an, lui Mihai Eminescu, purtând aceeași semnătură), poate fi integrată operațiunii complexe de reacreditare a valorilor românești de permanență, ce trebuiau supuse examenului unei noi sensibilități și unei alte
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
dedicată, în același an, lui Mihai Eminescu, purtând aceeași semnătură), poate fi integrată operațiunii complexe de reacreditare a valorilor românești de permanență, ce trebuiau supuse examenului unei noi sensibilități și unei alte perspective asupra mersului lumii. Care sunt calitățile acestei monografii, în stare să-i asigure rezistența în timp în bogata bibliografie dedicată lui Ion Creangă? Le expunem, pe scurt: 1. Este primul studiu monografic despre Creangă apărut după 1945 (gol exegetic mare, de optsprezece ani, ce poate fi invocat și
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
în bogata bibliografie dedicată lui Ion Creangă? Le expunem, pe scurt: 1. Este primul studiu monografic despre Creangă apărut după 1945 (gol exegetic mare, de optsprezece ani, ce poate fi invocat și în cazul lui Eminescu), precedând cu un an monografia lui G. Călinescu, amplificare a celei din 19383; 2. Adâncește unele sugestii furnizate de N. Iorga și G. Ibrăileanu privitor la alăturarea lui Creangă de Homer („homerismul”) și Rabelais, extinsă curajos de autoare spre lumea renascentistă și post-renascentistă, spre Boccaccio
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
dorința de a-l relaționa mai trainic cu spiritul renascentist, se demonstrează obsedant (cu unele riscuri evidente de apreciere) imaginea unui Creangă scriitor satiric, un „geniu satiric”, ceea ce va produce o polemică pe această temă cu Vladimir Streinu, autorul unei monografii apărute postum 5, în care este demontată cu eleganță atare idee, în favoarea ironiei și umorului euforic, subsumate comicului 6. Portretul lui Creangă realizat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga pe seama operei și a mărturiilor contemporanilor, are ca nucleu de emergență conceptul de popor
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
în opera lui Creangă, se datorează tocmai acestei confruntări cu o carte ce vine să rezolve, prin argumente de arheologie a mentalității populare, ecuația narativității parodice, „năzdrăvane”, cu gustul fabulosului vesel și a reveriei absurde. În privința homerismului la Creangă, autoarea monografiei îl concepe „nu în sensul dimensiunilor eroice ale vechilor greci sau ale unora din personajele lui Dante, ca Ferinata degli Uberti. Gigantismul „coblizanilor” e de tipul Morgante, Margutte sau Gargantua, adică pune în valoare aspecte negative, nu eroice...” Observația va
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
în atmosfera unei epoci tulburi, încă datoare compromisului ideologic. Ele însă nu diminuează decât în foarte mică măsură consistența studiului, care își atinge în multe locuri cu strălucire obiectivele, intrând în rândul celor de obligatorie referință. Destinul a făcut ca monografia dedicată lui Ion Creangă să îndrepte aproape magnetic pașii autoarei spre ținutul de baștină al eroului său de studiu, la început prin popasuri și pelerinaje ocazionale la mânăstirile din Neamț, mai apoi prin șederile estivale de la Văratec, împreună cu Valeria Sadoveanu
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
de Ion Creangă, Ed. Jean Gamber, Paris, 1930. 5. Vladimir Streinu, Ion Creangă, București, Editura Albatros, București, 1971, reluare amplificată a studiului Recitind pe clasicii noștri: Ion Creangă, Casa Școalelor, București, 1939. 6. V. și cronica lui Vladimir Streinu la monografia Ion Creangă de Zoe Dumitrescu- Bușulenga, în „Viața românească”, nr. 2, febr. 1964. 7. Tzvetan Todorov, Noi și ceilalți. Despre diversitate. Traducere de Alex. Vlad. Institutul European, Iași, 1999, p. 520 și urm. 8. Din bogata bibliografie pe această temă
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Apărut în „Gând românesc”, 1 ian. 1935. 14. Editura Cartea Românească, București, 1989, ediție îngrijită de Sorin Mărculescu. Titlul apare desfigurat la Editura Elion, care a găzduit din păcate cu multe greșeli și pociri de cuvinte, ediția din 2000 a monografiei Ion Creangă de Zoe Dumitrescu- Bușulenga.
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
caracterul și dramă lui personală, pentru a se angrenă treptat într-o bătălie de proporții tulburătoare. Am trăit senzația că mă aflu prins într-un univers asemănător genialelor comedii, divină și umană. Firește, cunoaștem fiecare dintre noi, pe sărite, multe monografii, multe biografii, unele admirabil romanțate, ca să folosesc termenul inventat de Maurois 4, ale unora dintre figurile celebre ale simbolismului, insă înmănuncherea tuturor acestor poeți da curentului o dimensiune eroica, halucinanta, clocotitoare de viață. Ce fantastică diversitate de caractere și destine
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
capcana structuralistă care transforma critica într-o gramatică textuală. Din fericire, refuzul cu pricina pare tot mai izolat într-o critică tânără atrasă din ce în ce mai mult de ideea continuității de care vorbesc. Deși au publicat ei înșiși cărți de istorie literară, monografii sau studii academice, numeroși critici tineri se consacră în timpul din urmă foiletonului, cronicii, adică, și recenziei de întâmpinare. Răsfoiți România literară, „Observator cultural”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Cultura” și altele și veți vedea. La fel cum despre foiletoniștii anilor 1960 s-
Colocviul criticii literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3665_a_4990]