5,397 matches
-
societăților lor, viziunea lor necesita un contrast intens, cu puternice conotații morale, Între ceea ce arată modern (curat, rectiliniu, uniform, concentrat, simplificat, mecanizat) și ceea ce arată primitiv (neregulat, dispersat, complicat, nemecanizat). În calitatea lor de elită tehnică și politică deținătoare a monopolului asupra educației moderne, foloseau această estetică vizuală a progresului pentru a-și defini propria misiune istorică și pentru a-și consolida statutul. Credința modernistă Își servea propriile interese și În alte privințe. Însăși ideea unui plan național, care să fie
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acestor declarații și intenții, dacă analizăm atent multe dintre inovațiile ce s-au făcut În agricultură În secolul al XX-lea - inovații ce păreau pur tehnice și, implicit, neutre - nu putem trage decât concluzia că multe dintre ele au creat monopoluri comerciale și politice care au diminuat inevitabil autonomia agricultorului. De exemplu, revoluția semințelor hibride, mai ales a celor de porumb, a avut un astfel de efect. Cum hibrizii sunt fie sterili, fie selectați „artificial”, compania producătoare care a selectat plantele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de permeabil, de deschis la idei noi. Mētis-ul nu are o doctrină sau un mod centralizat de transmitere; fiecare practician are propria sa perspectivă. Din punct de vedere economic, „piața” mētis-ului este frecvent una cu o concurență aproape perfectă, iar monopolurile instaurate la nivel local pot fi ușor destrămate de inovațiile venite de jos sau din exterior. Dacă o nouă tehnică funcționează, atunci are mari șanse să Își găsească adepți. Apărând tradiționalismul În detrimentul raționalismului, Michael Oakeshott pune accentul pe pragmatismul tradițiilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
experiența și practica necesare dobândirii lui poate să fie, la rândul lui, limitat. Breslele de artizani, meșteșugarii foarte pricepuți, anumite clase sociale, frățiile religioase, comunități Întregi și, până la urmă, oamenii În general tratează anumite forme de cunoaștere ca pe un monopol pe care ezită să Îl Împartă cu alții. Mai bine spus, Împărtășirea acestor cunoștințe cu ceilalți depinde În foarte mare măsură de structura socială a societății și de avantajele pe care le poate conferi monopol, Într-un anumit domeniu de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de cunoaștere ca pe un monopol pe care ezită să Îl Împartă cu alții. Mai bine spus, Împărtășirea acestor cunoștințe cu ceilalți depinde În foarte mare măsură de structura socială a societății și de avantajele pe care le poate conferi monopol, Într-un anumit domeniu de cunoaștere. În această privință, mētis-ul nu este unitar și ar trebui, probabil, să vorbim de mētis-uri pentru a-i recunoaște lipsa de omogenitate. Cel de-al doilea paradox este că, oricât de flexibil și de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de menținut dacă nu se poate exercita o coerciție suficientă pentru a ține populația În frâu. Această logică funcționează cel mai bine În cazul regatelor interioare (În stil kratonian), Însă nu se aplică atunci când există locații strategice cu rol de monopol natural, obstacole sau puncte de control care pot servi de bază de apropriere. Mă gândesc aici la controlul exercitat asupra gurilor râurilor (distincția hulu-hilir din Malaezia colonială), strâmtorilor, trecătorilor montane sau depozitelor de resurse vitale. Făcând abstracție de cazul Asiei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Struggle in Colonial Mozambique, 1938-1961, N.H., Heinemann, Portsmouth, 1996. Autoritățile aspirau să controleze nu doar producția, ci și consumul. De exemplu, la mijlocul anului 1974, În regiunea Dodoma, a fost interzisă vânzarea privată cu amănuntul de produse alimentare de bază, În favoarea monopolului format de cooperativele de consum ale statului și magazinele ujamaa. Vezi „Only Co-ops Will Sell Food in Dodoma”, Daily News, Dar es Salaam, 6 iunie 1974. Această decizie a fost, probabil, determinată de pierderile suferite de magazinele „oficiale”, care erau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
News, Dar es Salaam, 6 iunie 1974. Această decizie a fost, probabil, determinată de pierderile suferite de magazinele „oficiale”, care erau conduse, În general, de cadre de partid și funcționari de nivel inferior. Ar fi surprinzător ca un astfel de monopol asupra comerțului cu amănuntul de alimente să ajungă vreodată mai mult decât o simplă aspirație. Boesen, Madsen și Moody, Ujamaa, p. 105. Graham Thiele, „Villages as Economic Agents: The Accident of Social Reproduction”, În R.G. Abrahams, ed., Villagers, Villages, and
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în vederea redistribuirii bog)ției (1902, pp. 88-90). Lenin era de p)rere c) actorii capitaliști care dețin controlul asupra guvernelor n-ar permite niciodat) astfel de politici. Imperialismul devenea, astfel, inevitabil, o politic) a statelor capitaliste ajunse în faza de monopol (1916, pp. 88-89). Hobson credea c) întrecerea imperialist) constituia cauza majorit)ții conflictelor dintre ț)rile imperialiste însele, și principala justicare a imenselor cheltuieli destinate înarm)rii. Cu toate acestea, Hobson a întrez)riț, într-adev)r, resping)toarea posibilitate că
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aplica o multitudine de sancțiuni, pentru a ține sub control utilizarea forței de c)tre supușii s)i. Dac) unii fac apel la forța privat), ceilalți pot apela la sistemul de guvern)mânt. Un sistem de guvern)mânt nu deține monopolul asupra folosirii forței, așa cum iese prea bine în evident). Un sistem real de guvern)mânt deține, totuși, un monopol asupra folosirii legitime a forței, termenul legitim desemnând aici c) exist) agenți publici instruiți s) previn) și s) se opun) folosirii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unii fac apel la forța privat), ceilalți pot apela la sistemul de guvern)mânt. Un sistem de guvern)mânt nu deține monopolul asupra folosirii forței, așa cum iese prea bine în evident). Un sistem real de guvern)mânt deține, totuși, un monopol asupra folosirii legitime a forței, termenul legitim desemnând aici c) exist) agenți publici instruiți s) previn) și s) se opun) folosirii private a forței. Cet)tenii nu au nevoie de preg)tiri pentru a se ap)ra de unii singuri
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
afecteaz), decât ar avea o firm), între alte sute mai mici. Oligopoliștii pot s) prefere duopolul, în timp ce pot s) nu fie de acord care s) fie cele dou) firme, din câteva, care ar trebui s) supraviețuiasc). Duopoliștii pot s) prefere monopolul, sau pot s) doreasc), eventual, ca grijile lor legate de managementul piețelor s) fie împ)rt)site de un cerc mai larg de firme. În politica internațional), posibilit)țile nu sunt mai puține, ci mai numeroase, decât în cadrul unui sector
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
țării. Sunt cunoscute de timpuriu prevederi legislative și ecleziastice în apărarea Polonei și condiționarea practicării anumitor ocupații (pedagogice, culturale) de însușirea limbii autohtonilor. Mai târziu, la seimul de la Środa din anul 1534, nobilii aveau să ceară Bisericii să renunțe la monopolul instituit asupra textelor de teologie și a Bibliei, fiindcă vedeau în aceasta „o mare nedreptate, deoarece fiecare limbă are scrierile proprii, iar pe noi preoții ne silesc să rămânem ignoranți“ și să permită tipărirea cărților de istorie, cronicilor și legendelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
hie istovită și să aducă banii la vistieria domniei mele“22. Impunerea acestei dări a însemnat o implicare indirectă a domniei în negoțul cu vite în care se specializaseră de timpuriu armenii, un comerț ce a continuat să subziste în ciuda monopolului otoman. Turcii erau interesați să obțină în cantități cât mai mari cereale, vite (în special oi), miere și ceară, dar vitele mari puteau fi vândute și pe alte piețe, în special în Polonia, de unde, prin Danzig, ajungeau în apusul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
plan de implicare politică și economică a Marii Britanii în România. În acest sens, britanicii au început să aplice un program al cărui obiectiv era, în primul rând, menținerea unui nivel ridicat al comerțului cu România pentru a contracara un posibil monopol economic german. În acest scop Marea Britanie era chiar pregătită să accepte importuri puțin necesare, situate la un nivel de preț chiar peste cel al pieței. Mecanismul central al acestui plan îl constituia Departamentul de Garantare a Creditelor de Export, organism
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
s-a adresat direct lui Halifax, repetându-i ceea ce-i spusese lui Orme Sargent cu o zi înainte, dar adăugând că în urmă cu doar câteva zile autoritățile de la București primiseră din partea guvernului german cererea de a fi acordat Germaniei monopolul exporturilor românești și de a restrânge producția industrială în interesul Reich-ului, cereri care au părut guvernului român foarte asemănătoare unui ultimatum 40. În aceste noi condiții, guvernul român își exprima convingerea că dacă ar fi fost posibil să se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al continuității puterii; el este succesorul lui Lenin, eliberându-se de nevoia unui consens popular, chiar dacă această nevoie se conturase mai ales pe plan teoretic. Și mai interesantă este reflectarea acestui mod de legitimare prin falsificarea istoriei, posibilă datorită deținerii monopolului puterii în relația dintre U.R.S.S. și Statele Unite, de-a lungul Războiului Rece. Exista în Occident posibilitatea spunerii adevărului despre Octombrie, dar, observă tot R. Pipes, în anii ’60, N.S. Hrușciov renunță la confruntarea științifică cu Occidentul. Se căuta un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ceea ce poate explica lentoarea cu care societatea civilă se reconstituie, ori indecizia democratizării reale. Din aceeași perspectivă, recunoașterea proprietății private după 1990 s-a făcut treptat și parțial, ceea ce a legitimat funcționarea pe mai departe a „pieții negre”, precum și clanizarea monopolului politic. Efectul vacuumului proprietății despre care vorbește Pavel Câmpeanu nu poate fi trecut cu vederea. Românul „generic” - Încercare de definire a unui comportament cultural identitar O Întrebare străbate tranziția: A fost/este oare individul subiect al tranziției 1? Vorbim despre
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anumite etnii, rase sau unui grup religios. Dar modul în care un guvern definește astfel de amenințări interne depinde în mare măsură de tipul de guvernare care există. Un regim în care o dinastie sau un singur partid politic dețin monopolul asupra puterii, de exemplu, probabil consideră orice disensiune internă politică drept o amenințare la adresa securității, iar serviciul de informații se va concentra asupra detectării și îndepărtării acelei disensiuni. În cazuri extreme, guvernul unui stat totalitar poate considera toate persoanele care
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
posibil să comparăm metodele criptografiei publice cu cea a agențiilor de informații, bazându-ne doar pe surse publice. Cu toate acestea, pot fi prezentate situația actuală și punctele forte ale anumitor țări în domeniul criptologiei. Date fiind rolul computerelor și monopolul deținut de SUA în domeniul IT, concluzia ar fi că americanii au un avantaj în procesul de decriptare; într-o anumită măsură, această influență poate fi contracarată de progresele altor state (de exemplu, ale Rusiei) în domeniul matematicii teoretice. În
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
s-au bazat ele. Științele sociale contemporane rezolvă teoretic această problemă prin intermediul distincției „fapt/valoare”: științele sociale pot oferi fapte (inclusiv pronosticuri arbitrare, cum ar fi: „Dacă guvernul urmează politica X1 va obține rezultatul Y1”), dar factorii de decizie dețin monopolul alegerii obiectivelor ce trebuie urmărite (dacă preferă rezultatul Y1 rezultatului Y2 sau viceversa). Această soluție teoretică oferă totuși foarte puține îndrumări practice. În primul rând, științele sociale sunt departe de a reuși să facă pronosticuri arbitrare, în majoritatea domeniilor; desigur
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de o schimbare economică la fel de importantă. Privatizarea avuției statului și redistribuirea deciziei economice este cea mai importantă dintre toate schimbările din economie. Comunismul concentrase atât proprietatea asupra capitalului, cât și decizia cu privire la utilizarea lui la nivelul administrației centrale. După 1989, monopolul administrației de stat asupra economiei a fost desființat. O mare parte a capitalului deținut anterior de statul comunist a fost distribuită unor proprietari privați, indivizi sau instituții, români sau străini. Iar decizia cu privire la acțiunea economică a fost deplasată, de la administrația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și a declanșat o nouă tranziție, cea în care ne aflăm acum. Chiar dacă propunea un model de societate diferit de cel al societății occidentale, înlocuind distribuția resurselor prin intermediul piețelor cu distribuția lor prin intermediul administrației, și controlul politicului de către populație cu monopolul acordat unei „elite revoluționare”, obiectivele tranziției comuniste aveau multe elemente comune cu obiectivele tranzițiilor anterioare. Atât ideologic, cât și în practică, proiectul comunist este doar o variantă a proiectului societății occidentale. Ca și în cadrul acesteia, organizarea economică este centrată pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economiei și organizării politice și, în ultimă instanță, stabilește o puternică legătură între acestea. Democrația este o condiție sine qua non a pieței; fără democrația relațiilor dintre vânzător și cumpărător, ne întoarcem în Evul Mediu, când nobilimea dispunea atât de monopolul cumpărării de produse (produsele agricole), dar și de monopolul producției și vânzării unor produse (produse semi-industriale, precum alcoolul), iar populația era obligată să le achiziționeze (Chirot, 2004). Fără democrația relațiilor dintre angajator și angajat, nu avem o piață a muncii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o puternică legătură între acestea. Democrația este o condiție sine qua non a pieței; fără democrația relațiilor dintre vânzător și cumpărător, ne întoarcem în Evul Mediu, când nobilimea dispunea atât de monopolul cumpărării de produse (produsele agricole), dar și de monopolul producției și vânzării unor produse (produse semi-industriale, precum alcoolul), iar populația era obligată să le achiziționeze (Chirot, 2004). Fără democrația relațiilor dintre angajator și angajat, nu avem o piață a muncii. Fără democrația relațiilor dintre posesorul de bani și posesorul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]