5,311 matches
-
când ea îi cucerește și pe unii veritabili intelectuali. Care, în loc să ofere modele de polemică civilizată, se coboară la nivelul, insultător intelectual, al războaielor de exterminare care fac ravagii în media, pe bloguri și site-uri. Pamfletul a născut totdeauna monștri. Răspândirea lui nu trebuie să ne lase nepăsători. Mie, cel puțin, îmi creează o stare de anxietate, ca orice formă de violență.
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5806_a_7131]
-
Un blestem pentru Securitate Urmele lăsate de Securitate invită la precauție: multe dosare sunt fragmentare, se completează pe un parcurs imprevizibil, conțin documente contrafăcute, continuă să fie ținute sub obroc (de obicei cu alibiul „interesului național”) ori au fost distruse. Monstrul instituțional al Securității năvălea haotic și uneori cu rezultate contradictorii datorate îndeosebi suprapunerii serviciilor prestate de puzderia sa de divizii, direcții, departamente etc. Nicolae Manolescu constată cu justețe în postfața volumului: „Securitatea avea numeroase departamente și secții (numerotate!). Deseori nu
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
Covrig Roxana Ariel Castro a sechestrat și violat trei femei timp de 10 ani. În fața instanței, el spune că nu este un monstru și că este bolnav. Torționarul revine și susține că a întreținut relații sexuale de comun acord cu cele trei femei și, în plus, ele "nu erau virgine, au avut și alți parteneri sexuali". Una dintre victime, Michelle Knight, i-a
Torționar pentru trei femei, închis pe viață- "Nu erau virgine" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/55623_a_56948]
-
consecința sa imediată, holocaustul. Filmul lui Dennis Gansel, Valul (2008), pornește dintr-o sală de clasă ca experiment și demonstrează în fața noastră componentele mașinii de spălat creiere a totalitarismului oferind totdată și motivațiile elementare care fac dintr-un tânăr un monstru fără a prinde chiar de veste. Un alt film ales a fost Călătoria lui Gruber (2009) al lui Radu Gabrea, care nu documentează propriu-zis progromul din Iași din 28-30 iunie 1941, de fapt reprezintă o tangentă la acest eveniment, ci
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
știe că setea mi-e nepotolită, din albul uitării ca să iau cu asalt viața și ca să sporească numărul, ca să-mi omor iubiții mă întorc. Sînt Lilith femeia-pădure. Nu am cunoscut așteptări îmbietoare dar am cunoscut leii și cei mai teribili monștri. Fecundez toate coastele mele ca să construiesc povestea. Îmi adun vocile din rărunchi ca să crească numărul de sclavi. Îmi mănînc trupul ca să nu mă creadă cineva flămîndă și îmi beau apa ca să nu sufăr vreodată de sete. Cozile mele sînt lungi
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
nu a fost amputată de dimensiunea religioasă, ceea ce ar trebui să dea de gîndit zelatorilor globalizării, ispitiți de o grabnică secularizare. Rațiunea singură, nesusținută de religie și de morala care derivă din religie, riscă a cădea întrun hybris producător de monștri precum teroarea Revoluției franceze ori cea a bolșevismului, cu incomparabila-i hecatombă de victime. Singularizarea rațiunii e suspectă. Michel Foucault, între alții, a arătat că ambiția rațiunii de a prinde în chingi toate înfățișările vieții, de a le restructura conform
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
ultime lucrări sînt, într-adevăr, la mare preț la oamenii simpli: găsesc totul într-o formă dispersată, ceea ce este în firea lucrurilor, “ (p. 101) La exagerările detractorilor, Pandrea reacționează cu același nerv de exagerare: îl preschimbă pe Brâncuși într-un monstru de erudiție umanistă, ba chiar într-un stilist al limbii franceze de rangul lui Cioran. „A avut o cultură enciclopedică și o lectură imensă [...]. Brâncuși mânuia verbul cu îndemînare de mare artist, filosof și războinic. Mînuia săgeta înmuiată în venin
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
Cine e racordat la realitate nu poate fi scriitor, ci doar scrib abil mînuind clișee în vogă. Marin Tarangul nu e nici scrib și nici om de pragmație civilizată, prin urmare cuplarea sa la realitate e nespus de firavă. Un monstru de singurătate trăind în dedesubturile unei intimități rasate, dar un monstru a cărui gîndire se hrănește dintr-un simț aparte pentru dimensiunile oculte. În Tarangul găsim o natură religioasă avînd predilecție pentru obscurități și bizarerii, genul de fantast care caută
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
scrib abil mînuind clișee în vogă. Marin Tarangul nu e nici scrib și nici om de pragmație civilizată, prin urmare cuplarea sa la realitate e nespus de firavă. Un monstru de singurătate trăind în dedesubturile unei intimități rasate, dar un monstru a cărui gîndire se hrănește dintr-un simț aparte pentru dimensiunile oculte. În Tarangul găsim o natură religioasă avînd predilecție pentru obscurități și bizarerii, genul de fantast care caută numai amănuntele ce amintesc de elementul numinos al destinului. Un interiorizat
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
pe care, evident, cînd scriu nu-l reiau întru totul, pînă la urmă devine ceva complet diferit, dar într-una din piesele mele, Vitellius, tradusă acum în românește, personajul principal se comportă ca un erou shakespearian. Vitellius a fost un monstru, am citit despre el în istoriile lui Suetoniu și Tacitus, dar în finalul piesei mele a devenit un Hamlet, care cîntărește problemele omenirii. Întîmplarea face că în timp ce scriam prima variantă a acestei piese traduceam o piesă germană celebră, Lulu, de
Prezențe maghiare la Tîrgul de Carte Bookfest András Forgách: „Artistul trece mereu o graniță“ () [Corola-journal/Journalistic/5490_a_6815]
-
profundă decât cea a unui artificiu comic sau a unui procedeu postmodern care face și farmecul filmelor lui Tarantino. Nu este vorba de reciclarea unor figuri emblematice, ci de ceea ce emană întregul film al lui Burton cu întreaga serie de monștri mai mult sau mai puțin sacri, și anume nostalgia. Tim Burton își invită eroii copilăriei, adolescenței și ai unei tinereți zbuciumate artistic pe aceeași scenă ca la un carnaval în cinstea sa. Este ca și cum ai răsfoi vechi benzi desenate, sau
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
copilăriei, adolescenței și ai unei tinereți zbuciumate artistic pe aceeași scenă ca la un carnaval în cinstea sa. Este ca și cum ai răsfoi vechi benzi desenate, sau cum ai descoperi cărți vechi întrun cufăr prăfuit sau jucăriile stricate, strâmbe ale copilăriei. Monștrii lui Burton, chiar și cei mai terifianți, au pasiunea măștii, au ceva din figurația spectacolului de carnaval, chiar și când ucid te întrebi dacă în locul sângelui nu este cumva suc de roșii. Crima are aspect de farsă, cineva îți face
Diavolul din cutie – carnavalul pop al lui Tim Burton by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4493_a_5818]
-
devin ecou al celor pe care omul și le adresează. David își perfecționează „umanitatea” asemeni unui designer modern, mimesis-ul aici devine echivoc la extrem, chiar subtil nemesis, pentru că ironia superioară a androidului ascunde un fel de orgoliu al excepției, al monstrului, al „degeneratului superior” cum Lombroso numea geniul. Interfața „umană”, eleganța, aparenta disponibilitate camuflează oroarea, geniul rău al programatorului și, implicit, caracterul ambiguu al oricărei creații. Jocul pe marginea cuvintelor, construcția subînțelesurilor într-o discuție pe care Charlie o consideră frivolă
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
al androidului care amestecă în paharul lui Charlie parazitul mutagen, creând astfel premisele propriului său joc creaționist în registru distructiv. Spuneam că există o marcă stilistică generată chiar de acest designer al monstruosului care este H.R. Giger. Însă splendidul său monstru nu mai apare ca atare, ci sub forma sa embrionară. Mai există dincolo de asta și o altă amprentă stilistică, regizorul a acordat o importanță deosebită cadrelor exterioare, peisajului arid al planetei măturate de furtuni teribile, dar și costumelor de o
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
arhitectura memoriei din Evadarea tăcută. „Povestesc așa cum îmi vin în minte frânturi de amintiri. Dar știu cu precizie că aceste probleme mi-au acaparat spiritul ca urmare a legăturilor mele cu ființe umane, după ce-am avut dea face cu monștri”, notează Lena Constante în ultima parte. Este evidentă distanța de vocea din primul capitol, acribioasă în notarea exactă a evenimentelor. Problema memoriei vine în carte odată cu inițierile în frică și, în cele din urmă, cu descoperirea unei seninătăți. Fiecare închisoare
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
în Italia. Femeia a fost găsită fără suflare sub un pod de lângă o autostradă în Florența, Italia. Descoperirea macabră îi aparține unui biciclist care trecea prin zonă, informează Antena 3. Înainte de a fi cruficată, femeia a fost violată "de un monstru", după cum explică presa din Italia. Potrivit sursei citate, agresorul nu este la primul act de acest fel. Anul trecut, el ar fi violat și o altă femeie în vârstă de 46 de ani. Ea a fost găsită în același loc
Româncă, ucisă și crucificată în Italia. "Este un MONSTRU" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32992_a_34317]
-
un client. O autopsie urmează să stabilească circumstanțele exacte în care tânăra de 26 de ani a decedat. Oamenii legii încearcă de luni întregi să-l găsească pe acest bărbat pe care presa din Italia îl descrie ca fiind un monstru.
Româncă, ucisă și crucificată în Italia. "Este un MONSTRU" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32992_a_34317]
-
Cu alte cuvinte: nu e demn ca un om să se corijeze. Cu alte cuvinte: recunoști că ce-ai făcut e bine să continui a face aceleași păcate cu conștiința senină. Aceasta e, dragă Liți, mentalitatea omului iremediabil moralmente. A monstrului moral. Noblețea sufletului omenesc stă tocmai în puterea de-a te lepăda de tine însuți, când ai greșit, și de a te sili să te îndrepți. Numai astfel poate exista un progres moral, o îndrumare sufletească. Altfel, agățându-te cu
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
de a te sili să te îndrepți. Numai astfel poate exista un progres moral, o îndrumare sufletească. Altfel, agățându-te cu încăpățânare de păcatele proprii și considerându-le ca lucruri „demne de tine”, dovedești: sau că ești, cum spui, un monstru moral, sau pur și simplu neinteligent. Toate aceste lucruri ți le spun, nu pentru tine, ci așa, impersonal, ca o discuțiune generală, pornită de la un caz dat. Te rog ca, pentru nimic în lume, să nu le consideri ca reproșuri
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
nu și pentru cenzorii de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste) , titlul cărții trimitea la celebrul cântec psihedelic al grupului The Beatles, Lucy in the Sky with Diamonds, compus de John Lennon în 1967. Inițialele titlului formau numele drogului psihedelic LSD - «monstrul cu miliarde de ochi, cel Fără de nume», cel care «zbârnâie în mașina de scris electrică», cum l-a definit Allen Ginsberg în poemul intitulat chiar Acidul lisergic, scris în 1959. Cripto-asocierea dintre optzecistul Aer cu diamante și beatlesianaul Lucy in
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
Am să încep cu prima. Slavici nu este, ca alți scriitori din epocă, un gazetar întâmplător, de nevoie sau - ca Vlahuță - pentru promovarea propriei imagini. Este un publicist profesionist, care „atacă” numai teme pe care le stăpânește, urmă- rindu-le (un monstru de consecvență și temeinicie, în lumea noastră alunecoasă și superficială) câteva zeci de ani la rând. Nu e un stilist, deși are un stil personal lesne recognoscibil. Însă nu urmărește figuri de stil și nu face literatură în travesti. Slavici
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
nou - cum putea mama accepta să o pun lângă o femeie, atât de trecătoare în viața mea? Ar fi trebuit să șterg tot, ipoteză care mă neliniști și mai și, căci atunci mi-aș fi dezvăluit Veronului nesiguranța și scrupulul. Monștrii trebuie să rămână invulnerabili, chiar dacă, mai ales dacă, avuseseră slăbiciunea unei confesiuni” (p. 143). Acestea, pentru o mână de cuvinte dintr-o scrisoare cu un singur destinatar. Logica are, în prezenta ediție, trei sute de pagini. Se prefigurează o ecuație acablantă
Stilul e omul. Stilul e totul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3459_a_4784]
-
gândiți la omul de televiziune Stelian Tănase întrerupându-l pe Mircea Dinescu, exact, despre asta este vorba. Un milion de detalii, în mare parte inutile, inundă paginile, astfel că un posibil roman bun de 250-300 de pagini a devenit un monstru de aproape 500 din care la sfârșit, presupunând că ai reușit să ajungi acolo, rămâi cu un talmeș-balmeș. Pe lângă avalanșa de amănunte, apare, când și când, câte-o comparație care te lasă bouche bée: o flacără în noapte, de exemplu
Nici un schepsis by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3667_a_4992]
-
i-a săturat niciodată mațele și - cel mai cumplit lucru! - nu l-a învins niciodată pe Prometeul de serviciu, caraghios, pus pe tavă ca să i se halească ficații sisifici, gata să crească la loc imediat după ce erau mâncați! Zeul - ce monstru! - îi pedepsise sisific atât pe vulturi, cât și pe Prometeu! Vina lui Prometeu era pusă pe aceeași tarabă cu sarcina belicoasă și caraghioasă a vulturilor! Vina lui Prometeu, lumina adusă de Prometeu din cer, țâfna lui Prometeu, era politica, fiindcă
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
trăiesc cu iluzia că rămân cel din capitolul din „Istorie” pe care ai binevoit să mi-l consacri. Toate cele bune, Nicolae Manolescu Dăm în gropi Dacă privești pe fereastra redacției noastre, o zărești: imensă, neverosimilă, ca o gură de monstru căscată - îți dă fiori. A crescut în ea o vegetație sălbatică, buruieniș și lăstăriș, au crescut pomi care, curând, vor prinde putere și se vor face pădure. E groapa de fundație a unei clădiri începute și abandonate. În centrulul Bucureștiul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]