1,104 matches
-
intră în țesătura ei cea mai intimă și o sporește. Milenii de-a rândul istoriografia s-a voit cu toate astea în afara istoriei, fără perspectiva și fără conștiința devenirii sale. Interesau mai ales achiziția și transmiterea de știri, alături de programul moralizator și de retorica justificativă. Herodot voia, prin Istorii, ca faptele oamenilor să nu cadă în uitare. La noi, primii analiști n-au făcut decât să însemne "cursul anilor", preocupați de genealogie și evenimente dinastice, prelungind oarecum gestul comemorativ al epigrafelor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în care a trăit scriitorul Istorie : cronologie, mediul social, portul, organizarea comunității, școala, meserii, locuințe; Muzică . colecție de colinde, cântece inspirate de opera lui Creangă; Arte : ilustrarea unor fragmente, respectând realitatea timpului; Consiliere: extragerea unor învățăminte și concluzii cu caracter moralizator. Planul proiectului (structura tematică): note biografice ale autorului; lucrările supuse investigației: Amintiri din copilărie, Moș Ion Roată și Unirea, Moș Ion Roată și Cuza Vodă. Rețeaua de idei care trebuie urmărite: aspecte semnificative din viața scriitorului; citirea lecturilor recomandate, urmărindu
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
atmosferă poematică, structurată potrivit cerințelor genului dramatic, iar arhitectonica lucrărilor este concepută cu rol de ilustrare a ideii-nucleu. Rezultatul vădește o constrângere procustiană a logicii întâmplărilor și a comportamentului personajelor, care trebuie să evolueze, rigid, către un deznodământ prestabilit. Tenta moralizatoare a finalurilor este evidentă, formația teologică, dar și nonconformismul funciar al autorului rimând inevitabil cu un astfel de teatru strunit. Amon-Ra, poem dramatic alimentat de întâmplări imaginare din Egiptul antic, propune o ambianță dominată egal de perfidie și de inocență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
Semnatari: Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă Russu-Șirianu, R. Miron, Ionel Lazaroneanu, V. Arădanu, Alexandru Andi, Fred Firea. Textele, aproape
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
psihicul uman se supune unor reguli și că cunoașterea acestora este un prim pas spre o mai mică supunere față de aceste programe. Capitolul care urmează oferă o listă de sfaturi în acest sens. Nu este exhaustiv și nu se vrea moralizator. Pentru că, înainte de a blama societatea de consum, e mai bine să ne întrebăm dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
22 contra, el este mai interesant prin discuțiile pe care le-a suscitat în plen. Acestea exprimă întru câtva un anumit curent de opinie și o mentalitate existente în secolul al XIX-lea. Atitudinea liberală, profund reformatoare, se opune atitudinii moralizatoare și protectoare de sorginte creștină: "Reglementarea și prigonirea divinației ar constitui o atingere a libertății profesiunilor, și dacă ar fi să pedepsim pe toți cei care-și fac o meserie din exploatarea credulității publice, unde ar trebui să ne oprim
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
originală. Astfel, scriitorii realiști au o viziune obiectivă, vastă asupra lumii oglin dite în operă, dar viziunea lui Caragiale este și critică, ironică, în timp ce a lui Creangă este umoristică, jovială, cu influențe folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Desinitul tradițional poate fi de tipul închiderii formale cu rol rezumativ sau concluziv (Enigma Otiliei), al închiderii circulare - cu reluarea temei sau remei din incipit (Moromeții, vol. I) -, modelul finalului descriptiv (Ion) ori modelul încheierii conceptuale, cu caracter gnomic sau moralizator (Moara cu noroc). - Modernitatea desinitului vizează comunicarea artistică, pactul narativ, caracterul fictiv al „lumii de cuvinte“, referentul imaginar etc. Tipuri moderne de finaluri sunt: închiderea pragmatică (final metadiscursiv cu referire la sfârșitul povestirii sau la un nou început: Cel mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și de către alte instanțe narative. Astfel, incipitul de tip enunțiativ se formulează ca un discurs etic al unui personaj reflector: mama Anei, care este numită simbolic „bătrâna“. Cugetarea ei reprezintă în același timp o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
umane. Consider că prin aceste destine tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează con vingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a cir cumstan țelor, a mediului ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
conflicte puternice de interese și de valori morale. Incipitul de tip enunțiativ se formulează ca o cugetare a unui personaj reflector, mama Anei, numită simbolic „bă trâna“. Cugetarea ei reprezintă, în același timp, o avertizare asupra forțelor conflictuale, având rol moralizator: Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. După principiul simetriei, finalul se constituie tot ca discurs direct al personajului reflector: Simțeam eu că nu are să iasă bine
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
relief viziunea obiectivă asupra existenței umane. Consider că prin aceste destine tema banului este dezvoltată pe baza convingerii scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă toți eroii care încalcă principiile morale sunt sancționați aspru în final. Mai mult, destinul lui Ghiță și al Anei demonstrează convingător tema principală a nuvelei și forța determinantă a întâmplărilor vieții, a circumstanțelor, a mediului ce exercită puternice influențe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
verosimile. Consider că prin relația dintre Ghiță și Lică tema erodării fondului uman prin patima îmbogățirii evidențiază convingerea scriitorului că literatura trebuie să aibă o finalitate educativă. Astfel, mi se pare evident faptul că deznodământul nuvelei are o accentuată dimensiune moralizatoare, fiindcă personajele care încalcă principiile morale sunt sancționate aspru în final. Deși sunt antitetice la început, relațiile dintre Ghiță și Lică devin treptat complementare, iar destinele lor se încrucișează, se împletesc, se unesc în moarte. Mai mult chiar, destinul lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
motivante care determină acțiunile sale. Dacă nu o face, el va fi determinat de valorificările lui prea frecvent supuse convențiilor care decid asupra tensiunii moralizante a elanului sau a dezlănțuirii banale, care invită la căutarea libertății în libertinaj. Chiar și moralizatorul este copleșit în fanteziile sale secrete de dorința dezlănțuirii banale. El nu reușește să o realizeze deoarece elanul său nefiind mort îl inhibă. Cu cît mai crispat și mai exaltat este elanul său, cu atît mai mult riscă inhibiția să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mi-a spus, cu lacrimi în ochi, că-i este frică de întuneric. I-am răspuns: "N-ar trebui. N-ai de ce să-ți fie frică". Era evident că voiam să le dau un sfat bun, dar modul critic și moralizator în care o făceam îi determina pe membrii familiei mele să aibă din ce în ce mai puțină încredere în mine. Săptămâna trecută soția mi-a spus că a avut o discuție mai tare cu sora ei. De obicei, i-aș fi dat un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
agoniselii de-o viață, lupta cu bolile, suferințele materne sau deziluziile sentimentale ar fi numai câteva aspecte alături de multe altele, reconstituite cu spirit de observație, într-o relatare concisă și plină de naturalețe. Nu lipsesc unele căderi în patetic, tușele moralizatoare, repetițiile, dar în general nota de firesc rămâne dominantă. În basme, H. respectă, când și când, linia tradițională a poveștii populare, derulată în limbajul său specific, dar nu de puține ori o modifică printr-o prelucrare liberă, unde apar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
precum Cusson (2002), care n-are nicidecum reputație de stângist, a arătat de mult că ele pot alimenta violența. E vorba de îmbunătățirea competențelor sociale, nu de reflexe condiționate. Dar această îmbunătățire a competențelor sociale nu se obține prin predici moralizatoare sau prin metode de instruire de tip DARE, a căror ineficacitate a fost demonstrată. Strategia adecvată rezidă în programe cu adevărat interactive, ceea ce nu înseamnă direcția, frecventă un timp în discursul francez, a simplului "îndemn la lege", fie și prin
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ridica la rangul celui de origine; p. 225, r. 15 : „e lumea a dracului” - obiceiul societății de a critica defectele prin intermediul cuvintelor acide sau a gesturilor, toate încărcate 75 de ironie ascuțită; de multe ori, această ironie s-a dovedit moralizatoare; VOL. II POVESTE p. 9, r. 9 11 : „nevasta lui (...) era cam proastă; dar nici soacră-sa nu era tocmai hâtră” ironizarea transmiterii pe cale genetică a unor trăsături nu tocmai lăudabile, dar și a necazului omului ce s-a pricopsit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
fiind prezentată ușor ironic, capătă accente negative; p. 37, r. 18 19 : „Geasta cu trepădatele, că nu-s departe satele” - posibilitatea evitării unei situații neplăcute prin părăsirea contextului ce o cauzează; r. 35 : „înțepa ca vespea” aciditate verbală cu scop moralizator; p. 39, r. 4 6 : „Decât să dai de pomană la calici sâmbăta, mai bine ceva de băut mahmurilor, marța.” -aluzie satirizantă la viciile preoților, dar și la problemele aduse în discuție, sărăcia și mahmureala; p. 41, r. 23 24
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit se duce s-o ucidă în bătaie” singura modalitate de a uita supărarea este răzbunarea pe cauzatorul ei; p. 68, r. 16 : „Și iaca așa a rămas ursul pâcâlit de vulpe!” sentință moralizatoare la adresa ursului, a cărui naivitate a fost folosită pentru înșelarea acestuia; condamnare ironică a firii prea slabe, prin asumarea consecințelor acesteia. VERSURI ORIGINALE PĂSĂRICA ÎN TIMPUL IERNII p. 71, r. 14 17 : „Dumnezeu care-a făcut-o Pe dânsa ca și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și rămășițe legionare. Dincolo de acest roman ratat integral, prozatorul știe să îmbine aventura și clișeele oficiale într-un gen de consum în care predomină spectaculosul, violența, dar și monumentalul artificial. Are predilecție pentru cărți de mari dimensiuni, grandilocvente, cu întâmplări moralizatoare, izbutind să nu ocolească nici un spațiu pentru desfășurarea acțiunii (terestru, aerian, marin) și punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
1872, a condus (o vreme împreună cu I.S. Bădescu) „Noul curier român”. În 1838, încă elev, C. a format cu alți tineri o „societate literară” menită să sporească numărul traducerilor în limba română. El însuși traduce, în același an, o povestire moralizatoare a lui Chr. von Schmid, Istoria tânărului Enric de Aizenfels sau Modul cum învață un copil răpit din leagăn de către tâlhari a cunoaște pe Dumnezeu. Au urmat numeroase tălmăciri publicate în „Albina românească” timp de aproape opt ani și, câteodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
în special, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, trăsăturile Parizienei au fost fixate în diferite fiziologii. La o privire mai profundă, se observă imediat că prestigiul subiectului Parizienei a fost exploatat de o literatura de circulație largă (istorii moralizatoare, exerciții practice de naturalism etc.) cu denumiri care intrigă: Leș Parisiennes fatales (Edouard Cavailhon, 1889), Celles qui osent (René Maizeroy, 1883), Une femme fin du siècle (Henri Datin,1893) și altele. Ca personaj artistic, Pariziana nu a devenit subiect de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un șir de îndemnuri, evocări, preamăriri; - evocarea este procedeul artistic de bază; - uneori, începe cu o invicație retorică; adeseori poate căpăta accente de meditație;atitudine solemnă și gravă în fața marilor evenimente evocate / invocate; de aici rezultă și caracterul solemn și moralizator al versurilor;se folosește stilul grandios, alteori cald și intim; - atitudinea poetului este gravă, solemnă în fața evenimentului proslăvit; - gândul este absorbit într-o gândire lirică intensă;prezentarea sentimentelor personale ale poetului este mai mult un pretext pentru a înfățișa trăiri
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de un fel de deus ex machina; - lupta se dă între bine și rău; între pozitiv și negativ; între inteligență și forța fizică brută (care este și brutală);din această înfruntare, lumea binelui iese întotdeauna învingătoare; deci basmul are caracter moralizator. Motive literare: 1. împăratul fără urmași; 2. dorința (ne)împlinită; 3. probele (ne)depășite; 4. dorul de părinți; 5. reîntoarcerea la condiția umană. Personajele: - unele reprezintă binele (forțele binelui: voinicul, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, Sf. Vineri, etc.); altele simbolizează răul (forțele
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]