1,093 matches
-
Da Nu Nu pot fi fericiți 72 48 65 Se poate, dar este greu 21 31 24 Pot fi fericiți 7 22 11 Total 100 100 100 Sursă: BOP/FSD, mai 2005. Prin urmare, observatorii scepticismului religios au o teorie moralizatoare în raport cu cei care trăiesc în această condiție: credința religioasă este asociată cu meta-credința că religiozitatea face posibilă fericirea. Analiza multivariată a fericirii și a teoriilor fericirii În cele ce urmează voi încerca să testez concluziile de mai sus prin modele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sex masculin + /Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sig. (+) 0,019 (+) 0,042 Nesemn. Nesemn. Vârstă + /Sig. (-) 0,035 (-) 0,014 Nesemn. Nesemn. Educație + /Sig. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Nesemn. Mărimea localității + /Sig. Nesemn. Nesemn. (-) 0,053 Nesemn. Tipul teoriei despre fericire Teorie consolatoare Teorie consolatoare Teorie moralizatoare Teorie moralizatoare Influența religiozității se manifestă prin: Socializare religioasă Socializare religioasă Socializare religioasă Reflecție filozofico-religioasă Probabilitățile de eroare (Sig.) mai mari de 6% au fost notate cu „nesemnificativ”. Modelele nu cresc proporția predicțiilor corecte. REF Ref182376706 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 7 ne arată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
sistematice ale acestor teorii în societate. În ceea ce privește influența experienței de viață asupra teoriilor fericirii, putem observa efecte în sensuri contrarii. Am împărțit teoriile asupra fericirii în teorii consolatoare, în care observatorii unei piedici a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a fericirii minimizează importanța ei, și teorii moralizatoare, în care observatorii amplifică relevanța piedicii. Din această perspectivă, putem să tragem concluzia că în jurul sărăciei și bolii sunt construite teorii consolatoare, iar în jurul credinței în Dumnezei și prieteniei sunt construite teorii moralizatoare. Putem interpreta aceste date doar ipotetic, în lipsa unor date calitative. Diferența provine poate din faptul că boala și sărăcia sunt percepute mai degrabă ca piedici incontrolabile, care afectează grav libertatea persoanelor, stârnind astfel reacții defensive, de raționalizare, din partea celor privilegiați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
este un obstacol real în calea fericirii individuale și familiale. În ceea ce privește legătura dintre experiența proprie și filozofia de viață, am identificat două astfel de relații: teoriile compensatoare minimizează relevanța factorilor adverși (precum în cazul sărăciei sau a bolii), iar teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum în cazul prietenilor sau a credinței în Dumnezeu). Experiența sărăciei nu influențează însă filozofia personală de viață referitoare la căsnicie, în ciuda efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul său
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a naturii, ca sistem de simboluri și semne care trădează manifestările și intențiile divinității și le fac accesibile pentru creștinul de rând își făcuse lucrarea și în imaginarul românesc. Versiunea grecească a bestiarului lui Damaschin Studitul, lipsită deci de aspectul moralizator, "i-a fost desigur cunoscută lui Dimitrie Cantemir", confirmă și Mihai Moraru, de vreme ce ea circula în manuscris la Constantinopol încă de la 1598 și sub formă edită din 164347. Doar că principele știa foarte bine că, în cultura europeană, nu lucrarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Scrisă (compusă, mai precis) în secolul al XIII-lea, în Bologna, probabil de Tommaso Gozzadini 50, ea a cunoscut o circulație foarte mare atât în Occident, cât și în Europa Răsăriteană și o influență pe măsură. Având un scop definit moralizator, ea reprezintă o antologie de virtuți și vicii, pe care le comentează și le compară cu câte un animal. În acest mod, animalul devine imagine a păcatului sau a bunei conduite. Sigur, influența Fiziologului este evidentă și aici, deși cele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fost cunoscut și lui Leonardo da Vinci, care l-a imitat cu entuziasm în câteva note care alcătuiesc un mic bestiar de uz propriu 51. Ceea ce demonstrează că nici umanismul nu se sustrăgea cu totul șarmului exercitat de aceste lucrări moralizatoare medievale. Animalele devin, în această lucrare, embleme ale virtuților și viciilor. Astfel, castorul semnifică pacea, ursul mânia, furnica prevederea, vulpea nedreptatea ("strâmbătatea"), leul puterea, șoimul mărinimia, dar și trufia, păunul trufia, unicornul (numit în una din edițiile românești "leocorn") nesocotința
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și filosoful de la finele Antichității, animalele au nu doar suflet, ci și rațiune, așa cum o demonstrează în dialogul Bruta animalia ratione uti și în De sollertia animalium 5. Dezbaterile anticilor sunt tensionate, ele prelungindu-se însă, cu o deformare alegorică, moralizatoare, și în evul de mijloc. Cea de a doua tendință își căuta și își găsea însă, în perioada medievală, argumentele mai ales în Biblie. Un pasaj din Epistolele către Romani ale apostolului Pavel (8, 20-21: Căci făptura a fost supusă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
atragă atenția asupra faptului că trebuie făcută permanent o distincție între animalul real și animalul-semn, între sensul propriu și cel figurat: primul nu are mare greutate, cel din urmă este cel care participă efectiv și decisiv la alcătuirea unei realități moralizatoare mult mai autentice pentru creștinul medieval decât cea searbădă, lipsită de sens, pe care i-ar fi putut-o oferi simpla contemplare a naturii. Pe scurt, ceea ce se întâmplă sub acțiunea creștinismului este mutarea accentului dinspre o perspectivă realistă, "naturalistă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pentru creștinul medieval decât cea searbădă, lipsită de sens, pe care i-ar fi putut-o oferi simpla contemplare a naturii. Pe scurt, ceea ce se întâmplă sub acțiunea creștinismului este mutarea accentului dinspre o perspectivă realistă, "naturalistă" către una simbolică, moralizatoare. Obiectiv vorbind, din punct de vedere științific, cunoașterea înregistrează o perioadă de declin; dar ce poate însemna "obiectiv"? Avem noi voie să judecăm o lume îndepărtată aplicându-i un cod care este al nostru și care este străin de toate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau reflexii ale omului, centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să explicăm această permutare esențială, care privește și definește perfect întreaga gândire
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
centru al Creației, față de care lumea animală reprezintă o oglindă uneori îngroșată și deformantă a propriei naturi, imaginea sau caricatura pasiunilor sale, virtuților și viciilor sale. De aceea bestiarul creștin, pe care îl putem numi bestiar moralizator, după exemplul Bibliei moralizatoare, trebuie considerat mai puțin ca o enciclopedie zoologică decât ca un complement al Oglinzii morale"37. Ce ne rămâne de făcut este să încercăm să explicăm această permutare esențială, care privește și definește perfect întreaga gândire medievală. Ce reprezintă, prin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Într-o primă etapă, atunci când animalul este încă perceput în datele sale reale, el suferă o operație de alegorizare: nu i se neagă trăsăturile, nu i se atribuie un comportament străin, dar i se interpretează "natura" reală într-o manieră moralizatore. Altfel spus, "teologii caută în natură, la fel ca și în scrierile sfinte, explicația adevărurilor credinței"38. Natura devine o carte a lui Dumnezeu, în cadrul căreia rolul animalelor nu mai este decât acela de a face explicite intențiile divinității. Deja
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu mai este observat și perceput pentru sine însuși, așa cum se întâmpla în Antichitate; el nu mai reprezintă un obiect al cunoașterii, cum era pentru Aristotel, de pildă. A devenit un simplu pretext, un instrument într-o operație de interpretare moralizatoare a realității: totul, iar animalul, ca ființă creată de Dumnezeu și plasată în imediata apropiere a omului, cu atât mai mult, are un rol foarte bine stabilit într-o carte a ordinii divine, care este întregul univers. Jan M. Ziolkowski
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Gervaise, Pierre de Beauvais, Guillaume le Clerc de Normandie, Brunetto Latini, maestrul lui Dante și chiar Richard de Fournival, cu o perspectivă vizibil laică, redactează bestiare versificate sau nu, care se țin aproape de modelul impus de Fiziolog, extinzând uneori comentariul moralizator. Dar esențialul aparține acestei scrieri grecești de început de mileniu, care își pune amprenta asupra unei imense culturi europene vreme de secole. Marile enciclopedii medievale nu rămân nici ele străine de această influență, exercitând, la rândul lor, o influență asupra
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toate scrierile care o explică, care îi diseminează, vulgarizându-l, simplificându-l, mesajul. A cunoaște însemna, de fapt, a respecta anumite ipostaze-tip generoase din punct de vedere simbolic, care căpătaseră autoritate prin faptul că fuseseră îndelung folosite în discursurile moralizatoare alegorice sau în exercițiile hermeneutice biblice. Acest interes moralizator pune în umbră sau chiar îndepărtează dintre practicile curente experimentul ori observarea directă a naturii. Realitatea se mulează ea după aceste tipare care fac parte din instrumentarul cognitiv al teologilor, apologeților
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-l, simplificându-l, mesajul. A cunoaște însemna, de fapt, a respecta anumite ipostaze-tip generoase din punct de vedere simbolic, care căpătaseră autoritate prin faptul că fuseseră îndelung folosite în discursurile moralizatoare alegorice sau în exercițiile hermeneutice biblice. Acest interes moralizator pune în umbră sau chiar îndepărtează dintre practicile curente experimentul ori observarea directă a naturii. Realitatea se mulează ea după aceste tipare care fac parte din instrumentarul cognitiv al teologilor, apologeților etc. Creștinul este obligat, deci, să cunoască natura, dar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dumnezeu, că fac parte din planul divin, că nu se abat de la regulile de conduită impuse prin legea sfântă. În fine, ar fi însemnat că acțiunile lor sunt efectul unei intenții divine. Comportamentul pe care Fiziologul și, în genere, bestiarul moralizator creștin îl atribuie animalelor are această trăsătură fundamentală: ele sunt extrase din logica strâmtă și sterilă a manifestărilor lor reale și amplasate într-un rol cu potențial simbolic, alegorizant. În această nouă realitate, care o sufocă pe cealaltă, animalele devin
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
scurt, atitudinea profundă a lui Cantemir nu este cea a unui raționalist, ci aceea a unui om care își vede sistemul de valori năruit prin acțiunea meschină a unor personaje malefice. De aceea, el le refuză accesul în lumea bestiarului moralizator, care este oglinda perfecțiunii divine. VII. BESTIARUL Motto: Vouă, celor din zodii, pecetii și herburi, fiarelor nepăscătoare de ierburi, nepăsătoare de carne de fiară, neumbrite de nour, nearse de soare: Pajură, Bour, cu schiptru și tiară, mă rog să vă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori"10, deci aceea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
17, care îl conspectează fidel pe marele filosof: el este primul care notează legenda conform căreia vulturul își testează puii, aruncându-i din cuib pe cei care nu pot privi către soare. Deocamdată însă sursele antice nu profită de potențialul moralizator al unui asemenea sâmbure epic. Era nevoie de o doctrină însetată de răspândire, cum a fost creștinismul la începuturile sale, pentru a atribui oricărui gest, real ori fictiv (nu are importanță) o valoare etică. Încă din prima variantă a Fiziologului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pe departe o prezență constantă în enciclopediile naturaliștilor sau în bestiarele medievale. Animal nefamiliar sau chiar necunoscut europenilor, el apare în cărțile de înțelepciune ale extremului Orient, fără a reuși să penetreze cultura occidentală, care nu îi găsea nici un potențial moralizator creștin. Prea asemănător cu lupul, o fiară diabolizată, al cărei cult încă persista în practicile păgâne ce se încăpățânau să supraviețuiască, acesta nu a reușit să-i clintească deloc autoritatea. Prin urmare, șacalul reprezintă o apariție mereu exotică, dar rară
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Sava. Nu era vorba doar de manuale, ci de toate cărțile pe care le foloseau profesorii la clasă. Pentru primul ciclu situația e simplă, literatura era utilizată ca suport moral. Din clasa a doua, școlarul nostru primea fabule și nuvele moralizatoare: începea cu Fedru și La Fontaine, continua cu Florian în clasa a treia, și termina cu Fénélon în clasa a patra. Întâmplător, putea să îi cadă în mână câte un autor român, însă probabil că nici măcar nu observa. În clasa
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]