3,352 matches
-
mare, aceea că mă face pionier. - Ei, șî, mare scofală!, mi-a răspuns Gică spre dezamăgirea mea. Când am ieșit de pe Ulița Cimitirului în Calea Mare, l-am întrebat cât e ceasul pe „leatul” lui taică-meu, Mitică Fetelea, băiatul morarului Dumitru Fetelea, care stătea pe „blană” în fața casei. Văzând că nu mai am timp să duc acasă cărțile și să mă și-ntorc, fiindcă trebuia să-mi fac și baie, i-am zis lui Gică: - Bă, Gică, du-m’ șî
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Sala Mare a Prefecturii Cluj. Cu această ocazie au conferențiat Acad.prof.dr.Dumitru Protase, dr.Rodica Marian, prof.Antonia Bodea, prof.dr.Victor Cubleșan și prof.Vasile Sfârlea. În cadrul programului au susținut un concert de muzică populară Mihaela Grindean și Ioana Preda Morar de la CJCPCT Cluj, prezentate de Sorin Grecu. Interesantul simpozion s-a încheiat cu recitarea poemului “Gloria Limbii Române “de Al.Florin Țene, președintele Ligi Scriitorilor, membru corespondent al Academiei Americană Română, poem premiat de curând la un concurs internațional de
SIMPOZIONUL LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA NOASTR{ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366631_a_367960]
-
români din Elveția, Ucraina, Spania, Italia, Germania, America, Anglia, Scoția, Franța, Basarabia, Bulgaria, Canada, Irlanda și România. Juriul a fost alcătuit din: Corneliu Berbente, Corneliu Leu, Cristina Ionescu, Daniel Cristea Enache, Emil Proșcan, Victoria Milescu, George Corbu, George Stanca, Mihai Morar, Nicușor Constantinescu. Premiile au fost acordate astfel: La Secțiunea Epigramă: Marele Premiu „George Ranetti”: Ion Diviza, Chișinău Premiul „Grigore Tocilescu”: Grigore Chitul, Bistrița Năsăud Premiul „Agatha Bacovia”: Florian Abel, com. Grindu, Ialomița La Secțiunea Poezie: Marele Premiu „George Ranetti”: Marius
175 DE MINUTE LA MIZIL CU PARFUM DE ZI SOLEMNĂ de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351764_a_353093]
-
limba franceză seniori (clasele XI-XII) - traducere - limba engleză juniori (clasele VIII-X) - traducere - limba engleză seniori (clasele XI-XII) Membrii juriului: prof. Cristina Petre, inspector pentru educația permanentă ISJ Prahova prof.dr. Maria Cristina Marian-Ionescu, inspector de specialitate ISJ Prahova prof.drd. Mihai Morar, inspector de specialitate ISJ Prahova prof.univ.dr. Steluța Coculescu, președinte Alianță Franceză Ploiești prof. Ioana Roșu, coordonator Muzeul Memorial Nichita Stănescu Ploiești Adrian Paraschivescu, președinte Foto Club Ploiești Sorin Petculescu, vicepreședinte Foto Club Ploiești Mihai Vasile, regizor, Teatrul Echinox Ploiești Valter
CONCURSUL INTERNAŢIONAL „ LECŢII CU NICHITA ”-EDIŢIA A III-A, 2013-PLOIEŞTI de MIHAI MARIN în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351930_a_353259]
-
industrie gazieră. Oameni și fapte. Științe Geonomice:Premiul „Radu Botezatu” 2009, colectivul: Aurel Ardelean și Octavian Mândruț - lucrarea Mediul natural al regiunii Arad-Zarand și toponimia geografică. Științe Agricole:Premiul „Amilcar Vasiliu” 2008, colectivu l : Leon Sorin Muntean, Solăvăstru Cernea, Gavrilă Morar, Marcel M. Duda, Dan I. Vârban, Sorin Muntean - lucrarea Fitotehnia; Premiul „Virgil Gligor” 2008, Liviu Alexandru Mărghitaș - lucrarea Albinele și produsele lor; Premiul „Vasile Gheție” 2008, Lucian Ioniță - lucrarea Patologie și clinică medicală veterinară, vol. I și II; Premiul „Ion
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
seară de excepție. Cei care au dorit să-și exprime opinia în privința aparițiilor editoriale ale autoarei au fost o parte a reprezentanților de seamă ai "condeielor poleite cu aur”: Nicolae Balint, Nicolae Baciut, Petre Curticapean, Lazăr Ladariu, Valentin Marica, Romeo Morari, Ileana Sandu, Gheorghe Nicolae Șincan, Alexandru Florin Tene, iar moderator al evenimentului a fost Dimitrie Poptamas. Luările de cuvânt ne-au purtat gândurile în înaltul creației literare, în general, al operei literare a autoarei, sărbătorite în seara zilei de 6
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
se pare a fi poezia despre nemărginirea ființei”. Continuând cu aceeași exigenta și obiectivă critică literară, cu trimiteri la marile personalități ale culturii românești cu care se identifică autoarea celor două volume, au urmat să-și prezinte expunerile domnul Romeo Morari, fost redactor și coleg la Studioul Teritorial de Radio TarguMures, doamna Ileana Sandu, dr. Nicolae Baciut, directorul Direcției pentru Cultură și Patrimoniu Național al județului Mureș, editorul nu numai al volumelor de față, ci al tuturor celor editate de autoare
MEDALIA VIRTUTEA LITERARĂ ACORDATĂ SCRIITOAREI MARIANA CRISTESCU LA O DUBLĂ LANSARE DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351292_a_352621]
-
cunoscutul ziarist sportive Ion P.Pop, membru al Ligii Scriitorilor.Despre această carte au vorbit fotbaliști care au jucat la FC Baia Mare în perioada Mateianu: Adalbert Rosynay, Yoltan Ille și Marin Sabou, au mai vorbit Radu Botiș, Mihai Ganea, Vasile Morar, Traian Rus, actorul Doru Fârte, Milian Oros, ziaristul Gelu Dragoș,Viorel Pop, Ioan Matieș și mulți alți, inclusiv autorul. Au recitat tinerele poete Tabita Lavinia Pop și Mădălina Zete. În acest context Al.Florin Țene, aflat în prezidiu, a vorbit
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
maximă populară. Genul în sine este - cum spuneam mai sus - unul accesibil, popular, deși abordarea în plan creator este una literară, poetică, clasică. Cartea de fabule (mini, midi și maxi), însoțite de o admirabilă selecție de caricaturi realizate de Romeo Morari, relevă, ca și cartea de versuri dedicată celor patru copii ai săi, aceeași personalitate complexă, policromă, profundă, pozitivă și luminoasă, a unui autor excepțional de talentat, risipit în frumusețe pe numeroase paliere ale artei, un homo ludens care știe să
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
întâi al publicațiilor literare românești: „Recrudescențele lirice - exemplificate copios prin năstrușnice versuri, citate ca modele de cum nu trebuie scrisă poezia - se datorează, poate, și căderii în dizgrație a genului satiric. Considerând necesară stimularea genului, vă prezentăm o promisiune târgumureșeană: Romeo Morari”. (Vatra, nr.24, 20 martie 1973). Cartea este prefațată cu măiestrie de două personalități emblematice ale intelectualității mureșene (și nu numai), domna prof.univ.dr. Voica Foișoreanu-Guga, care își intitulează expozeul „Frumoșii nebuni ai marilor orașe” (citându-l pe prozatorul Fănuș Neagu
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
își intitulează expozeul „Frumoșii nebuni ai marilor orașe” (citându-l pe prozatorul Fănuș Neagu), și scriitorul Nicolae Băciuț, care, sub genericul - dilematic, în fond - „Când le va veni vremea”, observă, pertinent, faptul că „Gen odihnit, fabula e resuscitată de Romeo Morari, un moralist pur-sânge. Unul care a trecut prin destule experiențe de viață pe care să le cuprindă în ordinea cuvintelor , să le dea relevanță, și literară, și morală. Mini-fabule, midi-fabule și o maxi-fabulă e o formulă și ea moralistă, ironică
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
care să le cuprindă în ordinea cuvintelor , să le dea relevanță, și literară, și morală. Mini-fabule, midi-fabule și o maxi-fabulă e o formulă și ea moralistă, ironică, atrăgându-ne atenția asupra unui parametru prea ușor trecut cu vederea: MĂSURA! Romeo Morari nu e un moralist încrâncenat, chiar dacă, într-o formulă canonică, sub zâmbetul lui se ascunde disprețul. Minifabulele sale sunt concentrări epigramistice, ca respirația să crească treptat în amplitudine, până la maxi-fabula sa, în fapt o... miniscenetă a moravurilor de pe scena (vieții
CÂT TIMP NE VOM PUTEA COSTUMA ŞI VOM PUTEA JUCA, SUNTEM SALVAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351331_a_352660]
-
1998 ISBN 973-36-0307-4 Magazin istoric - nr. 3 (24), martie 1969, Anul III Păcățian, Teodor V. - Cartea de aur sau luptele politice-naționale ale românilor de sub coroana ungară, volumul I, ediția a II-a, Sibiu, Tipografia Iosif Marschall, pg. 718-719 Lazăr, Ioachim; Morar, Nicolae Marcel - Avram Iancu în memoria posterității, Editura Emia, Deva, 2008, ISBN 978-973-753-122-3 Nistor, Ioan Silviu - Clarificări privind împrejurările și locul în care a decedat Avram Iancu, Anuarul Institutului de Istorie "George Barițiu" 2003, Series Historica, XLII, Editura Academiei Române, București
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > NINGE PESTE NOI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului 3/4 Februarie 2012 Ninge peste noi, ce-ți pasă! Nu ne mai vedem sub nor, Eu morar, tu morăreasă Măcinând același Dor Și îmi ești atât de dragă Troientă cum te știu! Cine poate să-nțeleagă Versul meu pe care-l scriu? Nu-i așa că de o vreme Noi am vrut să ning’acum? De nimic nu
NINGE PESTE NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346660_a_347989]
-
într-un sens, Precum apa mi-o împinge în direcția de mers... Când la scoc apă-i puțină, se rotește-ncetișor, Că în coș mălaiul curge de zici că-i un firișor De lumină-ngălbenită și cu praf amestecată; Mult necaz are morarul că se supără pe roată. Iar când apa clocotește și-mi iese din stăvilar, Roata-aleargă fără preget, că sare bietul morar Și ridică, plin de ciudă, o portiță de lemn veche; Roata mersu-ncetinește, și plăcut sună în ureche, Că s-
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
în coș mălaiul curge de zici că-i un firișor De lumină-ngălbenită și cu praf amestecată; Mult necaz are morarul că se supără pe roată. Iar când apa clocotește și-mi iese din stăvilar, Roata-aleargă fără preget, că sare bietul morar Și ridică, plin de ciudă, o portiță de lemn veche; Roata mersu-ncetinește, și plăcut sună în ureche, Că s-aud boabele-n moară ronțăind la măcinat... - Neică, schimbă sacul! Treci la rând, am terminat. Mi-a strigat vecinul meu, care
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
schimbă sacul! Treci la rând, am terminat. Mi-a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi făcea: - Ce frumoasă-i morărița! Cât uium îți dau pe ea? Atât roata-a vrut s-audă, s-a oprit și mi-a scrâșnit... Iar morarul plin de ciudă -, tare mult s-a necăjit. - Apă ai, unsoare-ți dau... de ce stai, roată nebună!? Oameni buni, așa minune, poate cineva să spună Dacă-a mai văzut?... Veniți oameni și-mi priviți: Sensul roata și-a schimbat. Asta
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
mai văzut?... Veniți oameni și-mi priviți: Sensul roata și-a schimbat. Asta mă scoate din minți! Mi-a plecat moraru-n lume, și la cel ce-i povestea, Mi-l privea cu multă milă, și în gând omu-și zicea: „Biet morar, cum te-ai scrântit! Doamne, -l izbăvește! Cine-a mai văzut o roată să se-nvârtă cum poftește!?...” Și-a tot mers moraru-n lume să găsească un răspuns, Când de-odată mi-a-ntâlnit un chefliu ce-l luă în râs: - Morărița de
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
și-ai să macini ca și mine; Numai gura să ți-o ții! Înțeles-ai măi creștine? Măcină Păcală sacul, a zâmbit și uium dublu a dat; Morărița-nveselită, l-a oprit și cu dânsa a-nnoptat Chiar în camera în care morarul dormea-nainte; Cu dragoste-l alinta, i-a dat vin, pui și plăcintă. L-a rugat să mai rămână, să mai macine de vrea; Singură-i, și biata moară lipsă de morar ducea... Moraru-mi stătea ascuns, tot ofta și
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
cu dânsa a-nnoptat Chiar în camera în care morarul dormea-nainte; Cu dragoste-l alinta, i-a dat vin, pui și plăcintă. L-a rugat să mai rămână, să mai macine de vrea; Singură-i, și biata moară lipsă de morar ducea... Moraru-mi stătea ascuns, tot ofta și se-ntreba: „Of! săraca, lipsa-a dus... și-a suferit vai de ea.” Păcală îi spune-n șoaptă: - Treci în pat, că am plecat! - Om bun, de nu te găseam, pe unde
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
ce-o cunoaște, și-i zâmbește liniștită. - Geaba, soro, mă mai chemi, numai roata-i vinovată; Moară blestemată, plec, n-am să te mai văd vreodată! Dusă-a fost și nu se știe, căci pe nimeni n-a întâlnit, Doar morarul o căinează: „Doamne, cum a-nebunit!” Și de-aceea, când auzi pe-un morar că-ți povestește; Nu-l lua-n glumă, se întâmplă, roata morii-l zăpăcește. "Fire-ai roată blestemată! Nu te mai oprești odată?" Blestema bietul morar
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
-i vinovată; Moară blestemată, plec, n-am să te mai văd vreodată! Dusă-a fost și nu se știe, căci pe nimeni n-a întâlnit, Doar morarul o căinează: „Doamne, cum a-nebunit!” Și de-aceea, când auzi pe-un morar că-ți povestește; Nu-l lua-n glumă, se întâmplă, roata morii-l zăpăcește. "Fire-ai roată blestemată! Nu te mai oprești odată?" Blestema bietul morar... Pe Olteț, la Stăvilar. La morăriță gândea: - Pe unde mi-o umbla ea? Referință
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
morarul o căinează: „Doamne, cum a-nebunit!” Și de-aceea, când auzi pe-un morar că-ți povestește; Nu-l lua-n glumă, se întâmplă, roata morii-l zăpăcește. "Fire-ai roată blestemată! Nu te mai oprești odată?" Blestema bietul morar... Pe Olteț, la Stăvilar. La morăriță gândea: - Pe unde mi-o umbla ea? Referință Bibliografică: ÎN CUMPĂNĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 401, Anul II, 05 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marin Voican Ghioroiu
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
docent Florian C. Ulmeanu, întemeietorul medicinii sportive, îngrăgitul interpret de muzică populară Emil Gavriș, juristul Vasile Grădișteanu, iar dintre cei contemporani nouă îi amintim pe membrii Uniunii Scriitorilor din România, toți născuți în Ulmeni: Radu Ulmeanu, Florica Bud și Vasile Morar, profesor Aurora Pușcaș, fondatorul învățământului particular liceal maramureșean. Consider că, Țara Codrului a fost dintotdeauna un ținut unic, binecuvântat de Dumnezeu, cu valori și oameni fără pereche, iar noi generația tânără, vrem să aducem un omagiu oamenilor trecuți în lumea
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
Descoperim,în aceste pagini,catrene dedicate unor personalități ca:Mirela Maruzec, Aurelian Ghișe, Ilie Călian, Mihai Costin, Ioan Țiriac, Liviu Turdeanu, Dora Darie, Ioan Rad, Aurelia și Aurel Prodan, Vasile Dâncu, Gigi Becali, Mariana Enache,Mircea Chiorean,radu Mleșnița,Doina Morar,Dumitru Sabău,Cornel Purdea, Cornel Porumb, și mulți alții, în care autorul surprinde, ca un adevărat caricaturist, elementele esențiale ale unui portret psiho-socio-profesional al personajului abordat.Aceste șarje sunt blânde ca lumina caldă a lunii mai care prelungește umbra,mângâindu
CONŞTIINŢA DE SINE A IRONIEI AMICALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351081_a_352410]