3,037 matches
-
sunt perfect identice: există, de exemplu, o invariabilitate produsă, popular, prin simplificarea flexiunii (și compensată de analitism), dar și o invariabilitate caracteristică unor limbaje de specialitate, influențată și de tipare sintactice străine (juxtapunerea fără marcarea relațiilor de subordonare sintactică). 2. MORFOLOGIA VERBALĂ 2.1. Oscilații între (sub)clase de conjugare 2.1.1. Se manifestă cu putere vechea tendință (cf. Iordan 1948: 126−128, Graur 1968: 229, Guțu Romalo 1972, în 2000: 96−97, Pană Dindelegan 1987: 64−65, GALR I
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
merita (s-au meritat cele 557 de minute, Prima TV, 24.XI.2007), a se conversa (vă conversați, Pro FM, 18.XI.2007) mai acceptabil, a se expira (s-a expirat timpul, Radio România Actualități, 25.XI.2007) etc. 3. MORFOLOGIA NOMINALĂ 3.1. Concurența desinențelor și atrageri în alte (sub)clase de declinare 3.1.1. Concurența dintre desinențele de feminin plural -e și -i este asociată cu registrul stilistic: limba populară tinde spre extinderea lui -i (și marcarea suplimentară
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
și în paradigma demonstrativului: i-a ținut lu' ăla mâinile (Antena 1, 20.X.2007), eu împotriva lui ăsta votez (Antena 1, 27.XI.2007). 4. ACORDUL ÎN GRUPUL NOMINAL 4.1. Acordul numeralului 4.1.1. Fenomenul caracteristic din morfologia numeralului cardinal este extinderea folosirii invariabile a numeralelor compuse cu doi/două, pentru care se impune forma masculină: doisprezece, (popular) doișpe, douăzeci și doi etc.14 Acestea apar în folosirea adjectivală a numeralului, în situații care ar impune acordul cu
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
doresc să aibă grijă de ea (B1 TV, 16.XI.2007)33. 12. CONCLUZII Materialul lingvistic examinat cu ocazia monitorizărilor nu oferă mari surprize, dar confirmă existența zonelor de instabilitate în limba cultă vorbită (atracția între unele paradigme flexionare, în morfologia verbală și nominală, concurența conjugării verbale cu sau fără sufixele -ez- și -esc-, concurența desinențelor de plural -e/-i, -e/-uri), ca și rezistența unor fenomene condamnate de normă (formele vroiam sau să aibe, construcția relativului care în poziția de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
auzul unor cuvinte lipsite de posibilitatea de a fi asociate cu ceva cunoscut (adică auzirea unui cuvânt nou are loc prin înregistrarea lui semantică, fonetică, grafologică și prozodică în dubla spirală). Cuvinte inițial lipsite de conținut, cum sunt cuvintele mit, morfologie, filosofie sau epistemologie, sunt supuse unui proces cerebral de asocieri complexe, care asigură cunoașterea lor conștientă. În afara acestui proces, cuvintele se șterg din cunoașterea-conștientă fonetică. Înțelegerea transformă cuvântul în noțiune nu prin conștientizarea lui, ci prin transformarea acestuia prin trecerea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Morpheus este considerat fiul lui Hypnos. Mitologia, impresionată de imaginile oferite de vise, a intuit caracteristica visului, care nu constă în cuvinte sau sunete, ci în bogăția formelor văzute, și a întrebuințat numele lui Morpheus pentru a desemna știința formelor : morfologia. Au trecut 2000 de ani, în cursul cărora multe spirale ale evoluției și progresului științific s-au înălțat și, privind în jos pe scara evoluției spiralogiei, observăm că mitologia greacă a atribuit "timpul" unei zeități majore, Cronos (Saturn) tatăl lui
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
dincolo de limitele depresiunilor. Putem vorbi de un cadru funcțional favorizant al unei continue extinderi a umanizării în arealul montan, într-un proces permanent de roire, ce depășește cu mult limitele condiționate de o serie de factori cum sunt: altitudinea și morfologia reliefului, particularitățile topoclimatice, condițiile de ordin piedo-foto-geografice <footnote Vasile S. Cucu, op.cit., p. 35. footnote>. Din punct de vedere climatic, comuna Vama are un climat temperat, moderat continental, fiind așezată în subetajul munților mijlocii, suferind influențele climatului continental și ale
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unor modele teoretice dintre care amintim doar două: a) teoria zonală (rezonanței); b) teoria undei propagate (undei călătoare ) a) Teoria zonală a fost dezvoltată de Ohm, iar apoi Helmholtz a dat acestei teorii o formă matematică elegantă și simplă totodată. Morfologia membranei bazilare (este formată din fibre transversale) l-a determinat pe Helmholtz să considere că ea se comportă ca o mică harpă. Atunci când coardele acesteia sunt tensionate longitudinal, intră în vibrație, fiecare fibră vibrând independent de existența celorlalte, dar în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
colegilor de la Arte, precum și cel special al profesorului de Istoria Artei, dr. Teodor Hașegan. În pofida modificărilor perpetue din aria curriculară, alături de colegii de la Arte, de la Teatru, Muzică și Balet - secții ale colegiului promovații examenului de admitere studiază noi valențe ale morfologiei și sintaxei limbajului artistico-plastic. Studiul formelor, volumul, compoziția riguroasă și fără rest, frizînd științele exacte, se desfășoară în emulația boemei specifice Colegiului nostru. La vremea scăderii apetenței pentru studiu individual și lectură, a exasperant de influentului computator (aspect care are
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
artă care delimitează și organizează o realitate concretă, ;și-i dă‚ spațiului o istorie”. Spațiul, în arhitectură, este înțeles dacă este analizat impreună cu celelalte două elemente morfologice ale arhitecturii: masa (volumul) și lumina. Masa constituie elementul pozitiv al întregii morfologii arhitecturale, materia. Spațiul este elementul negativ, el este exclusiv receptor sau conținător. Lumina leagă și separă prin liniile care încadrează suprafețele, suprafețele care dau formă volumelor. Spațiul arhitectural răspândește lumina, el nu este doar un mediu de propagare al ei
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2. comunicarea manuală nu este nimic
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
semne/cuvinte intr un limbaj gestual și cum se compară limbajele gestuale unele cu altele ? ; care este ordinea de bază a gesturilor În anumite limbaje gestuale și care este rolul ordinii cuvintelor În limbajele gestuale ? cât de sistematic este exploatată morfologia de către utilizatorii din naștere ai limbajului gestual? ce este structurat gramatical În limbajele gestuale și care este componenta unei strategii de comunicare bazată pe gesturi „ universale „ ? etc. În mod ideal, pentru ca un interpret să fie eficient, el va trebui să
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, Înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra În relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la persoanele deficiente de
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
p. 15−22. Avram, M., 2003−2004, "Despre desinența -uri la substantivele feminine", în Studia linguistica et philologica în honorem D. Irimia (AUI XLIX−L), p. 63−70; reprodus în Avram (2005), p. 111−120. Avram, M., 2005, Studii de morfologie a limbii române, București, Editura Academiei Române. Avram, M. (coord.), E. Carabulea, F. Ciobanu, I. Rizescu, L. Vasiliu, 2007, Sintaxa limbii române în secolele al XVI-lea-al XVIII-lea, București, Editura Academiei Române. Bally, Ch., 1951, Traité de stylistique française, III-ème
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan (coord.), p. 49-54. Brăescu, R., 2007, Clase de adjective, (mss.). Brâncuș, Gr., 1975, "Observații asupra sufixului gramatical -ez- al verbelor neologice", în SCL, XXVI, 3, p. 247-254; reprodus în Brâncuș (2007), p. 37-45. Brâncuș, Gr., 1976, Limba română contemporană. Morfologia verbului, București, [Tipografia Universității din București]. Brâncuș, Gr., 1976a, "Productivitatea conjugărilor în română actuala", în SCL, XXVII, 5, p. 485-492. Brâncuș, Gr., 1978, "Pluralul neutrelor din română actuala", în SCL, XXIX, 3, p.253-262; republicat în Brâncuș (2007), p. 26-36
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
din București. Costinescu, M., 1979, Normele limbii literare în gramaticile românești, București, Editura Didactica și Pedagogica. Coteanu, I., 1955, " Despre pluralul substantivelor neutre în românește", în LL, IV, 1, p. 103-117. Coteanu, I. (coord.), 1985, Limba română contemporană. Fonetica, fonologia, morfologia, ed. revăzuta și adăugita, București, Editura Didactica și Pedagogica. Creissels, D., 2004, Cours de syntaxe générale, Paris, Presses Universitaires de France. Croitor, B., 2002, "Variantele verbale literare libere: tendințe în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 57-76. Croitor
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2005, "Substantive neologice recente și adaptarea lor morfosintactică", în SCL, LVI, 1−2, p. 113−123. Dragomirescu, A., 2005a, Inventar de termeni (anexă nepublicata la Dragomirescu 2005, cuprinzând 1581 de substantive neologice recente). Dragomirescu, A., C. Dediu, 2006, "Noutăți privind morfologia verbului în DOOM2", în: Până Dindelegan (coord.), p. 85−90. Dumistrăcel, St., 2006, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale, Iași, Institutul european. Dussault, L., 1996, Protocolul. Instrument de comunicare, traducere de A. și C. Șabac, București, Editura Galaxia. Forăscu
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Guilbert, L., 1975, La créativité lexicale, Paris, Larousse. Guțu, V., 1957, "Propoziții relative", în SG ÎI, p. 161-171. Guțu Romalo, V. 1964, "Cultismul", în LR, XIII, 1, p. 20-29; republicat în Guțu Romalo (2005), p. 42-52. Guțu Romalo, V., 1968, Morfologia structurală a limbii române, București, Editura Academiei. Guțu Romalo, V., 1969, "Diachronie et synchronie", în Actes du X-e Congrès Internațional des Linguistes, vol. I, București, Editura Academiei, p. 483-488. Guțu Romalo, V., 1980, "Flexiunea numeralului", în LR XXIX, 2, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
organ vegetativ, fără a se lua în atenție structura plantulelor, trecerea de la structura primară la cea secundara a organelor axiale, histogeneza limbului foliar. Structura generală a organelor vegetative la plantele medicinale este prezentată în mai toate tratatele de botanică generală, morfologie și anatomie vegetală, în care sunt date ca exemple și specii din genul Salvia atunci când se detaliază alcătuirea diferitelor țesuturi. Dintre acestea, menționăm pe cele publicate de Sárkány și Szalai (1964), Esau (1969), Fahn (1982), Robert și Catesson (1990), Gorenflot
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
întâlnite la diverse grupe de plante. Cum este și firesc, structura perilor a atras atenția cercetătorilor încă din secolul trecut, în 1872 apărând deja lucrarea de sinteza semnată de Martinet, referitoare la organele de secreție ale plantelor. Renner (1909) evidențiază morfologia și structura perilor tectori în strânsa legătură cu mediul unde cresc plantele. Pe baza rezultatelor obținute de acești cercetători și de mulți alții, Netolitzky publică în 1920 o sinteză referitoare la perii plantelor superioare, iar în 1962 Uphof și Hummel
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
STRASBURGER E., NOLL F., SCHENCK H., SCHIMPER A. F. W., 1999 Lehrbuch der Botanik für Hochschulen (34. Autfl., neubearbeitet von P. Sitte, H. Ziegler, Fr. Ehrendorfer, A. Bresinsky), Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg, Berlin 86. ȘERBĂNESCU JITARIU G., TOMA C, 1980 Morfologia și anatomia plantelor, Ed. Did. și Ped., București 87. TAMAȘ M., NEAMȚU G., MĂRCULESCU A., 1996 Plante medicinale și aromatice. Chrysanthemum balsamita L, Ed. Lux Libris, Brașov 88. TERPILO I. N., 1961 Anatomiceskij atlas lekarstvennyh rastenij, Izdat. Gosud. Medițin. Izdat
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
anatomie de la feuille, Ann. des sci. nat., Bot., ser. 7,1: 183360 110. VOSS E., FORTUNATO F., 1940The histology of Salvia officinalis, J. Amer. Pharm. Assoc, 29: 281 286 (cf. Metcalfe și Chalk, 1972) 111. ZANOSCHI V., TOMA C, 1985 Morfologia și anatomia plantelor cultivate, Ed. Ceres, București 112. ZÖRNING H., WEISS G., 1925 Beiträge zur Anatomie des Laubblates offizineller und pharmazeutisch gebräuchlicher Compositen Drogen, Arch. Pharm., Berlin, 263: 451 470 (cf. Napp Zinn, 1974) 113. ZÖRNIGH., BUCHO., 1926 Beiträge zur
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
un fenomen social, âducandu-se în discuție originea limbii, dependentă ei de societate și funcțiunile ei.' Dependența limbii de societate se ilustrează invocând aspecte ale vocabularului (care reflectă transformările sociale, imbogâtindu-se datorită dezvoltării culturii materiale și spirituale a vorbitorilor), aspecte ale morfologiei (categoriile gramaticale reprezintă un salt calitativ fn limba), aspecte ale sintaxei (care exprimă creșterea gradului de abstractizare și complexitate a gândirii). Dacă țineam seama că între apariția limbii și a societății există raporturi de interdependenta, păstrate de-a lungul istoriei
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
elemente de formare a mesaiului lingvistic, sunt: Fonetica domeniu în care se studiază sunetele vorbirii, accentul și intonația vorbirii. Fonologia ramură a lingvisticii care studiază sistemul fonemelor limbii române, ca unități distincte, deosebite ele sunete; Gramatică în care se cuprind morfologia (studiul formelor cuvintelor și al elementelor de formare a acestora și sintaxa (studiul funcțiilor cuvintelor în propoziție și în frază); Vocabularul în care intră cuvintele limbii și studiul relațiilor dintre ele; Semantica domeniul de studiu al sensurilor. Nivelele limbii sunt
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
vieți spirituale bogate, limbajul fiind principalul instrument în formarea unei culturi elevate. Gramatică este un ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor și la Îmbinarea lor în propoziții și fraze. Cu regulile privitoare la modificările formale ale cuvintelor se ocupă morfologia, sintaxa studiază combinațiile de cuvinte, ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]