18,875 matches
-
ceva împotriva întemeieri acestei căsătorii să vorbească acum, sau să tacă pe vecie”. La moarte de ce nu ar fi la fel? Iată de ce îi cred pe greci atunci când întreabă - “a trăit cu pasiune pe timpul vieții lui?” Dacă răspunsul era afirmativ, mortul era liber să meargă în groapă.. de fapt, libertatea se referă la suflet, afirmația pozitivă insuflându-i prin rugăciunile celor dragi lăsați în ‘urmă’ dezlegare de orice promisiune încă neîmplinita în momentul morții, și respectiv ridicarea la cer. Poate inventez
NECROLOGUL PERSONAL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1417259392.html [Corola-blog/BlogPost/371989_a_373318]
-
Tutti ammirano îl mio secondo di felicità E solo i figli della Luna taccion E fabbricano altri ed altri uccelli ancoră dal fango. E' questo pure un gioco di società avvitato nel mistero, Un'emorragia ove îl cuore di uccelli morți Prende a battere: tac...tac... -Pioverà con aerei di paraffina alle nozze dell'infanta! Annunciano i meteorologi în servizio. Frattanto La linea di demarcazione tra sogno E realtà palpabile S'è sciolta come smalto sull'unghie d'una vecchia ragazza
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele. Dar scuipatul la români era și este un gest cu multiple întrebuințări
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
greutate loviturii, sfâșiind carnea, intrând în profunzimea ei, lucru care provoca dureri groaznice celui flagelat. Gaius își dădu seama că acesta îndurase suferințe de neimaginat de o sălbăticie ieșită din comun. Ridicându-și din nou privirea Gaius privi chipul celui mort. Chiar dacă acel chip era murdar de sânge și acoperit cu vânătăi și zgârieturi, lui Gaius i se păru foarte nobil și demn. Chiar dacă nu îi putuse vedea fața cât mai fusese în viață acum îl putea vedea foarte clar în
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
fusese în viață acum îl putea vedea foarte clar în lumina scăzută a acelei după amieze. Curând soarele avea să se întunece de tot și întunericul avea să cuprindă Ierusalimul. Începu să bată un vânt subțire și părul capului celui mort flutura ușor sub coroana de spini. Un fulger brăzdă cerul iar Gaius privi fața lui Iisus și în clipa în care se auzi tunetul i se păru că una din mâinile lui se strânse mai tare cuprinzând cuiul care îi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
care a suferit și a murit ca și aceștia doi! spuse careva dintre ei! -O fi fost deosebit Gaius, spuse un altul, am auzit și noi de tămăduirile lui însă ce vedem acum e doar un om mort ca toți morții care dacă te-a tămăduit prin sângele lui precum spui, tu singur știi! Asta însă e prea puțin pentru a spune despre el că e fiul lui Dumnezeu. O fi fost un vrăjitor cum spun iudeii ăștia! - Nu! spuse Gaius
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
dar noi însă i-am văzut chinul, suferința și l-am văzut dându-și duhul. Cum poate deci cineva care este totuși mort să fie și viu în același timp? Prietene... ori ești viu, ori ești cât se poate de mort, nu văd altă arătare a unei ființe fie ea om sau animal. -Nu mai încape vorbă, spuse un alt legionar, amândouă deodată nu se poate Gaius! Ești sau mort sau viu, altfel nu poți fi! Vezi?! Te înșeli singur crezând
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
Iisus din Nazaret cum că sinuciderea este de fapt o mare ofensă adusă Dumnezeului lor. Noi romanii suntem obișnuiți ca atunci când ni se cere, sau nu avem o altă ieșire, să ne punem capăt zilelor. Cedăm uneori prea ușor în fața morții! -Hm! hai că nu te mai înțeleg! Cedarea în fața morții vine oricum, nu știu ce vrei să spui? -Prietene, spuse Gaius, am luptat din Galia până în Siria cu toți dușmanii Romei. Ca soldat poți ceda în fața oricui. Te predai și gata! Cineva
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
mare ofensă adusă Dumnezeului lor. Noi romanii suntem obișnuiți ca atunci când ni se cere, sau nu avem o altă ieșire, să ne punem capăt zilelor. Cedăm uneori prea ușor în fața morții! -Hm! hai că nu te mai înțeleg! Cedarea în fața morții vine oricum, nu știu ce vrei să spui? -Prietene, spuse Gaius, am luptat din Galia până în Siria cu toți dușmanii Romei. Ca soldat poți ceda în fața oricui. Te predai și gata! Cineva îți va hotărâ soarta. Vei muri sau vei trăi! Dar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_3.html [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și...alleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori din Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morți unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Poetul S-a întors poetul în satul natal Cu toate păsările lui zburătoare Același râu îi aduce la mal Amintiri din clipe arzătoare. S-a întors poetul pe strada copilăriei Și e
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
dumnezeu-iubeste-lemnul-nu-doar-lemnul - 15.04.2016/11.05.2016). Interviu - Hei, TAXI, du-mă la catedrală! Scriitorul, jurnalistul, publicistul și mărturisitorul creștin Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul a două dintre cele mai apreciate romane ale ultimilor douăzeci de ani, „Lucrarea” și „Se Întorc Morții Acasă”, unul dintre cei mai importanți publiciști ai anilor ’90, întemeietor și director al unor publicații și al primelor posturi de radio private din România, profesor la Facultatea de Jurnalistică, Președinte de Onoare al Uniunii Jurnaliștilor Europeni - Filiala România, mentor
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
este, moarte, boldul? Unde-ți este, iadule, biruința? Înviat-a Hristos și tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos și au căzut diavolii. Înviat-a Hristos și se bucură îngerii. Înviat-a Hristos și viața stăpânește. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-Se din morți, începătură celor adormiți S-a făcut...” - Este grozav de frumos și de încurajator! Nu-i așa? - Într-adevăr. Și frumos și încurajator. Așadar, acum când toți ne pregătim să ne
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Hristos și tu ai fost nimicit. Sculatu-S-a Hristos și au căzut diavolii. Înviat-a Hristos și se bucură îngerii. Înviat-a Hristos și viața stăpânește. Înviat-a Hristos și nici un mort nu este în groapă; că Hristos, sculându-Se din morți, începătură celor adormiți S-a făcut...” - Este grozav de frumos și de încurajator! Nu-i așa? - Într-adevăr. Și frumos și încurajator. Așadar, acum când toți ne pregătim să ne primenim în straie de bucurie, când Hristos ne cheamă: “Veniți
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Împărăția care v-a fost gătită vouă de la facerea lumii” (Matei 25, 34), prinși ca Adam de brațul biruitor al Domnului să căutăm spre veșnicie și să cântăm în marea și mirabila noapte cântarea de biruință: “Hristos a înviat din morți, cu moartea pre moarte călcând și celor din morminte Viață dăruindu-le!” PACE, TIHNĂ, DRAGOSTE ȘI BUCURIE le doresc tuturor și fiecăruia în parte laolaltă cu cei dragi și le spun încă de pe acum HRISTOS A ÎNVIAT! (Cf. Dana Grecu
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1463029814.html [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
a terminat prost... Șt. D.: Adevărat, după ce Păunescu a fost prins cu afaceri cu biletele la intrarea spectacolelor Cenaclului Flacăra și după întâmplarea de la Ploiești, când în urma unei furtuni spectatorii s-au călcat în picioare și au fost mai mulți morți, Cenaclul a fost interzis de Ceaușescu. Megalomanul Adrian Păunescu și-a compromis și și-a distrus singur cenaclul. Să revenim acum la strofa cu care am debutat în revista Urzica. Acum constat că strofa aceasta nu este o Epigramă, cit
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
lacrimi s-au sinucis pe rând Ferestrele de suflet se dovedesc inerte Cuvintele orfane reneagă propriul gând Doar moartea și trecutul sunt lucrurile certe". Astăzi, timpul se măsoară doar în ritmuri cardiace Eu trăiesc o viață clară, numai între două morți Este vremea să ma-ntorc disperat în carapace Și s-astept un înger alb să mă tragă iar la sorți A.S. Referință Bibliografica: Îngerii m-au tras la sorți... / Alexandru Florian Săraru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1108, Anul
INGERII M-AU TRAS LA SORTI... de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ingerii_m_au_tras_la_sorti_alexandru_florian_sararu_1389526618.html [Corola-blog/BlogPost/359929_a_361258]
-
Elgar am rămas în mijlocul trotuarului, izbită într-o parte și alta de lumea grăbită de pe stradă. Această piesă de concert - un apel al lui Elgar de a pune capăt tuturor războaielor, e potrivită acestor zile tomnatece, triste și triumfale căci morții noștri n-au murit, trăiesc în noi. Ca niște intruși nedemni și gălăgioși, monedele turbură liniștea de câte ori sunt aruncate în cutia violoncelului. Când piesa de concert s-a terminat, femeia și-a ridicat umerii, și-a înălțat capul și am
VIOLONCELUL DIN CENTRUL DIZENGOFF de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1427413717.html [Corola-blog/BlogPost/348637_a_349966]
-
Și păcatul l-a umplut Transferându-l la pierzare De aceea a venit Domnul Isus să-l salveze Creatorul Cel slăvit Iar viață să-i doneze Ființa aceasta ce-i din lut Din lumină și iubire Sub povoară a căzut Morții dată— la pieire Ce-a creat Domnul mai scump Mai curat și în lumină Totul pururea-i pierdut Căci imensă i-a lui vină Pe pământ iat-a sosit La noi Însuși Creatorul Să-și salveze în sfârșit Omul— ce
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1495265293.html [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
am intersectat încă de mic copil, fără să cred vreodată în existența sa reală. Dar aceste intersectări m-au marcat: am fost, de când mă știu, un fricos. Mă temeam de întuneric, de singurătate, de umbre, de somn, de vise, de morți, de strigoi... Am început să lupt cu teama la 13 ani, când nevoia de singurătate a devenit de neînvins. Exceptând frica de moarte, de celelalte temeri am reușit să scap abia în acel an 2000, la venerabila vârstă de 19
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
ca o proiecție în infinit... • Nu trăim singuri, ci cu noi înșine. Dacă avem preocupări, ne putem fi suficienți nouă înșine. • Istoria e scrisă de clasa conducătoare pe umerii clasei de jos. • Istoria e plină de sânge: atâtea bătălii, atâția morți. Pentru cine? Pentru ce? Pentru putere și înavuțire. • Cine afirmă că nu face greșeli nu lucrează probabil în cercetare, sau mai rău: nu lucrează deloc! V-ajunge din urmă răul ce-ați făcut, nevoia de a-l împărți (frățește) cu
AFORISME DE VIAŢĂ (IV) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_aforis_florentin_smarandache_1376092425.html [Corola-blog/BlogPost/362900_a_364229]
-
greu, ușile blocate ale autoturismului. Radu simți cum niște mâini puternice îl iau și-l pun pe o targă. - Șoferul este viu! Mai trăiește încă! strigă unul dintre ei. Medicul salvării luă mâna tinerei fete, aflate lângă șofer pe “locul mortului” și-i cercetă pulsul. - E moartă! Nu mai avem ce-i face! spuse el. Spatele mașinii era puternic contorsionat de impactul neașteptat. Nu mai era nicio șansă pentru bietele fete. - Ne trebuie o mașină de descarcerare! Altfel nu le putem
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
totul a fost minunat până în ziua fatală, cea cu accidentul. Băuse, ca de obicei, cu cei doi prieteni ai săi, Doru și Nelu, profesori la universitate - și ei foști muncitori, pe care partidul îi promovase cu succes. Erau toți beți morți. Dar numai el, Gică, era la volan. Acolo, în curba cu ghinion, se întâmplă totul. Nelu și Doru trecuseră imediat în lumea celor drepți. Doar el, a fost singurul care mai trăia după impactul cu pomul de pe marginea drumului. Scăpase
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1435702224.html [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
muncit din zori până-n zori. Peste noi varsă credință, Sufletul de Tine ni-l umple, Curați să ajungem cu albele tâmple Ne-om da, Preamărite, silința. Fă-ne pe toți din pomul tău ramură, Iartă-i pe vii și pe morți, Nu trage nici linii, nu fă nici socoti, Îmbracă-ne-n sfântă ta aură. Fă-ne să fim de ceru-Ți doriți De-om luneca de pe calea cea dreapta, Părintește ne ceartă, ne-ndreaptă, Învață-ne, doamne, să fim fericiți
RUGĂ TATĂLUI CERESC de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_tatalui_ceresc.html [Corola-blog/BlogPost/348960_a_350289]
-
cenzurate. Iar Tu, de ce mă poți printre lacrimi? Nu-mi da ca să port mai mult decât pot. Un dangăt de ieri, un dangăt de azi într-un stup de albine, Roind alungă duhurile rele printre sunetele grele. Cheamă viii, plânge morții, împrăștie viforele și alungă trăsnetele! Prin sunete dau timpului măsură umplundu-l de rost, Marcând începuturi spre slava luminii din post a Cuvântului cu rost. Referință Bibliografică: Clopotul timpului / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13
CLOPOTUL TIMPULUI de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1494703830.html [Corola-blog/BlogPost/377686_a_379015]
-
ceață luna Mai mult alunecând decât cu pasul Și-n liniștea ce-ascunde-n ea furtuna Ascult cum bate-n turnul straniu ceasul. Într-n Sibiu livid, sătul de viață Dar pregătit pe străzile uitate În fiecare clipă să dau față Cu mortul care umblă prin cetate” (Nocturnă) Motivul morții, presimțirile funeste care au cutreierat marile singurătăți ale poetului au o esență tragică. Moartea e o „afacere-nsemnată” pusă la cale într-un decor intim: Iată-ntrebarea care-mi rupe tăcerile: Dacă mor
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]