16,690 matches
-
decât în cazul familiilor fără copii. Pe de altă parte Festinger arăta în 1986119 că, acei copii plasați singuri prezentau o rată crescută de risc de desfacere a adopției (10.7%) comparativ cu copiii plasați împreună cu frații lor (5.6%). Motivația adopției a fost analizată în diverse studii. Un aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu succesul adopției 120. Într-o analiză mai recentă Thoburn 121 arăta însă că, ceea ce
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
singuri prezentau o rată crescută de risc de desfacere a adopției (10.7%) comparativ cu copiii plasați împreună cu frații lor (5.6%). Motivația adopției a fost analizată în diverse studii. Un aspect important relevat de acestea a fost faptul că, motivația altruistă, centrată pe copil nu este asociată cu succesul adopției 120. Într-o analiză mai recentă Thoburn 121 arăta însă că, ceea ce pare a fi important pentru reușita procesului de adopție este că motivele orientate spre sine, ca de exemplu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În fine, o ultimă piedică semnalată de Coyne și colaboratorii săi este cea a utilizării unor strategii de selecție a părinților adoptatori pentru copiii cu dizabilități similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru copiii fără dizabilități. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, dimensiunea familiei, statusul socio-economic familiilor care adoptă copii cu dizabilități sunt diferite, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă În
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
învățătură. Toate aceste aspecte par însă a fi influențate de o serie de factori: Aspectele ce caracterizează copiii adoptați vârsta în momentul adopției, experiențele psihosociale din istoricul lor anterior adopției aspecte care, de altfel, influențează succesul oricărei forme de adopție; Motivația adopției, atitudinea și comportamentele parentale. Fiind o practică controversată, adopția transrasială/transetnică poate fi motivată de nevoia părinților adoptatori de a demonstra social un anumit lucru și mai puțin de iubirea și dorința de a ajuta acel copil care le-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
parentale. Fiind o practică controversată, adopția transrasială/transetnică poate fi motivată de nevoia părinților adoptatori de a demonstra social un anumit lucru și mai puțin de iubirea și dorința de a ajuta acel copil care le-a fost încredințat. Această motivație, poate fi dăunătoare copilului și ulterior întregii familii. Din punct de vedere atitudinal comunicarea deschisă și preocuparea acestora de a le oferi copiilor adoptați informații acurate despre propria lor identitate, respectiv de a le oferi suport și de a-i
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copilului și despre posibilele riscuri care ar putea să apară în concordanță cu particularitățile copilului, precum și pregătirea acestora pentru a răspunde nevoilor speciale ale copilului reprezintă alte condiții importante pentru a se asigura reușita acestor adopții. Explorarea cu atenție a motivației familiei pentru a adopta și a expectanțelor sale reprezintă o altă condiție importantă. În general, familiile care adoptă cu succes copii cu nevoi speciale sunt familii în care nu se pune problema infertilității 207, familiile adoptă din dorința reală de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că sunt considerați a fi "cu nevoi speciale" sau chiar "neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și proprietățile deținute. Pentru a determina motivația pentru care se adoptă un copil am optat pentru un demers explorator, categoriile și subcategoriile motivaționale identificate sunt prezentate mai jos. Profilul copilului adoptat a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat la vârsta de 4 ani de către o familie care, anterior a adoptat și un alt frate de-al său. Ei nu sunt însă singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anterior a adoptat și un alt frate de-al său. Ei nu sunt însă singuri la părinți, ci mai au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aproximativ 3,3% din totalul adoptatorilor. Aceștia invocă de cele mai multe ori formarea unei legături de atașament în relație cu copilul și dorința de a nu pierde această relație. O ultimă categorie de adoptatori este a acelora care, prin profil și motivație nu se înscriu în nici una dintre celelalte șase categorii. Această categorie cuprinde un procent de 6,6% dintre adoptatori. Declarațiile lor se plasează în sfera responsabilității sociale și a altruismului. Astfel, cel mai frecvent identificăm în declarațiile lor afirmații de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatori din rândul acesteia. Coyne et al302 identificau ca barieră în stimularea adopției copiilor cu nevoi speciale utilizarea unor strategii de selecție a părinților adoptatori similare cu cele utilizate pentru recrutarea părinților pentru toate categoriile de copii. Potrivit autorilor, vârsta, motivația, structura familiei, statusul socio-economic al familiilor care adoptă copii cu nevoi speciale sunt diferite așa cum arătam și în partea teoretică și prin rezultatele studiului nostru, ceea ce face ca, strategiile de recrutare necesare să fie adaptate acestora. Analizele cercetării noastre trebuie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de sânge (două cazuri), riscul de a fi părăsiți (două cazuri). În esență mecanismele de coping adoptate au fost cele de acceptare a riscurilor și de asumare a lor. Principalele resurse sunt cele individuale și ale cuplului și rezultă din motivația de a avea un copil. Resursele sociale, în special suportul din partea apropiaților (în special familie extinsă și prieteni) au fost importante pentru șase familii. Pentru două familii a fost util să identifice și să observe alte familii adoptive. Procedura de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
necesare și solicitările care nu sunt pe deplin înțelese sau ușor de acceptat de către toți părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori. Referitor la acest din urmă aspect, deși pare absolut firesc pentru un practician să întrebe persoanele care aspiră să devină părinți adoptatori despre motivația pentru adopție, acestea găsesc adeseori răspunsul ca fiind de la sine înțeles, în alte cazuri, motivația este greu de exprimat în cuvinte, iar alții consideră că, este adresată dintr-o lipsă de empatie a practicienilor cu persoanele candidate la statusul de adoptatori 345. Factorii personali, precum factorii psihologici, credințele și valorile personale, sunt invocați de părinții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
7.3.4 Percepția copiilor adoptați la nivel social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul, motivația, performanța, interacțiunea socială și bunăstarea acestora 346. Analizele contemporane asupra acestui fenomen își au rădăcinile în lucrările lui Erving Goffman. Acesta definea stigmatul ca fiind un atribut care discreditează profund individul 347. Este vorba de un atribut care diferențiază persoana
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și mai puțin de dorința de a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dar pot constitui întrebări pentru cercetările ulterioare. Din acest demers practicienii trebuie să rețină că, în condițiile în care, doresc extinderea și cuprinderea în ecuația adopției a copiilor "cu nevoi speciale", este necesar să-și construiască strategii de recrutare adecvate motivației și particularităților specifice adoptatorilor care acceptă copii din această categorie. În acest scop considerăm necesare studii realizate pe eșantioane reprezentative, la nivel național. Analizele cercetării noastre trebuie lecturate conștienți fiind de constrângerile întâmpinate în teren. Deși ne-am propus studierea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sat bogat, sat sărac. Comunitate, identitate, proprietate în mediul rural românesc, Adela Elena Popa • Sociologia banilor, Nigel Dodd
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
din Franța în 1931, pentru doi ani (1931-1933) Șerboianu a fost stareț al mânăstirii Crasna, de unde, conform lui Gheorghe Lăzărescu Lazurcă a fost degradat din rangul de arhimandrit de către Episcopia de Vâlcea și gonit din mănăstire la 1 februarie 193354. Motivația a constituit-o gravele abateri morale și de la învățătura ortodoxă a acestuia. Acest moment este fundamental deoarece arată că Șerboianu este posibil să fi fost caterisit înainte de a adera la mișcarea cremaționistă. Ulterior acestui moment Șerboianu devenea preot la Crematoriul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
îmi pare relevant prin simplul motiv că arhimandritul viețuise pentru o perioadă, după cum am văzut, printre aceștia, pe teritoriul continentului nord american 80. Șerboianu își exprima admirația față de aceștia, numindu-i frați și zugrăvindu-le în culori patetice portretul. Astfel, motivația esențială a migrației înspre America nu era doar una materială, ci ținea de dorul de libertate cetățenească, care lipsea din patria de origine (arhimandritul se referea de pildă la sărăcia din pricina lăcomiei grofilor și conților unguri). America era văzută ca
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și datorită relevanței sale, ca limpezime în imaginea evocată și simbolurile aferente, a fost republicată în Glasul Monahilor, în plin scandal ocazionat de deschiderea crematoriului Cenușa în 1928116. Mai târziu, odată cu adeziunea sa la cauza cremaționistă, Calinic Popp Șerboianu explica motivația intervenției sale prime. Pe undeva situația sa de schimbare a taberei se asemenea cu cea a lui Constantin Dissescu, care procedase însă în sens invers. Prima dintre intervențiile sale se remarcă, după cum precizam, printr-un ton extrem de critic la adresa arderii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
după deces, însă cu serviciile religioase de rigoare, chiar dacă Biserica interzisese acest lucru (trimiterea era implicită la Biserica Ortodoxă Română). Șerboianu credea că în asemenea caz preotul trebuia să oficieze serviciul religios, "deși în aparență se încalcă disciplina religioasă"194. Motivația era simplă, preotul își asuma "zelos" postura, aducând "la matca credinței pe mulți dintre cei vii" și zdrobind "idolul necredinței din inimile multora"195. Pentru exemplificare el recurgea la două exemple: cel al soldatului care pentru a-și salva patria
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o asemenea dorință să nu fie îndeplinită, fiind o condiție și probă fundamentală de credință mai ales pentru cei vii, și nu pentru cel decedat. Spectrul bolii, care poate să-i tulbure muribundului judecata, a fost de pildă invocat ca motivație a neîndeplinirii dorinței de a fi ars după deces 196. Calinic Popp Șerboianu vedea aceeași situație în sens invers: "Ultima dorință nu aparține celor vii, ci celor morți și ei sunt aceia care-și vor da seama înainte lui Dumnezeu
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]