3,805 matches
-
sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde de intrarea filtratului glomerular și de rata de îndepărtare a acestui fluid de către tub. Această presiune se opune filtrării și oferă forța motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus simpatic vasoconstrictor; vasodilatația neurogenă poate fi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori iritanți cum ar fi fumul de țigară, aerul rece și gazele toxice. Inervația motorie este dată de nervul vag. Densitatea și vâscozitatea gazelor inspirate afectează puțin presiunea de-a lungul căilor aeriene datorită faptului că fluxul este tranzițional în cele mai multe regiuni ale arborelui bronșic. In cazul scufundătorilor, unde densitatea gazului este foarte crescută sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sub 50 mm Hg PA filtrarea se oprește (insuficiență renală acută, IRA). Presiunea hidrostatică din capsula Bowman depinde de intrarea filtratului glomerular și de rata de îndepărtare a acestui fluid de către tub. Această presiune se opune filtrării și oferă forța motorie pentru eliminarea urinei prin tubi. Dacă apare o obstrucție de-a lungul tractului urinar (ca în litiază, obstrucții ureterale sau hipertrofii de prostată) se produce retenție de urină și se oprește filtrarea glomerulară datorită presiunii retrograde. Presiunea coloid-osmotică din capilar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
absorbite sunt puse la dispoziția celulelor, asigurând nutriția acestora. Fenomenele digestive se produc independent de voința omului din momentul în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului digestiv și a glandelor anexe este controlată și de sistemul nervos central, de hormonii extradigestivi și în mod particular de cei digestivi. 2. Digestia bucală Digestia bucală reprezintă ansamblul fenomenelor prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric. 3.1. Motilitatea gastrică Umplerea gastrică Pe măsură ce alimentele pătrund în stomac prin orificiul cardia, ele se dispun cât mai aproape de pereții gastrici de la nivelul fundusului și corpului gastric, astfel că ultimele alimente ingerate sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de intestin determină și relaxarea segmentelor vecine; acest răspuns se numește reflexul intestino intestinal. Stomacul și porțiunea terminală a ileonului interacționează reflex. Astfel, distensia ileonului determină reducerea motilității gastrice; răspuns numit reflex ileo gastric. De asemeni, creșterea activității secretorii și motorii a stomacului determină creșterea motilității ileonului terminal; răspuns numit reflex gastro-ileal. b. Reglarea umorală Tranzitul intestinal poate fi încetinit de enteroglucagon, neurotensină, endorfine, enkefaline. Tranzitul poate fi accelerat de serotonină, VIP etc. Sfincterul ileo-cecal Sfincterul ileo-cecal separă porțiunea terminală a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt folosite în descrierea controlului nervos al mușchiului neted vascular la acest nivel. Fibrele menționate sunt terminații axonale ale neuronilor simpatici cu corpul celular plasat în ganglionii paravertebrali. Vasele sanguine mai posedă și inervație senzitivă, iar în unele teritorii fibre motorii parasimpatice determină vasodilatație. Alte fibre motorii sunt cele vasodilatatoare simpatice și cele non-adrenergice non-cholinergice (NANC). Dintre cele două componente ale sistemului nervos vegetativ, cea simpatică este mult mai bine reprezentată și mai activă la nivel vascular. Există un puternic tonus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]