1,219 matches
-
las osul acela gustos să se piardă, mai e ceva carne pe el! Mai sunt și niște zgârciuri... a, uite, și-un sfert de portocală, poate și-o felie de salam și vreo două măsline umplute... și pâine... - ...tu-le muma lor... - Și eu traduceam toate astea... Să nu mint, totuși! Mai rămăsese cineva neatins, un Hans cu papion violet la gât și urechi lăbărțate, absolut imobil, insensibil, cu aer de SS-ist în vacanță, pe care-l bănuiesc că ascunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
-tău. Te înlocuiește altcineva la sicriu. - Părinte, părinte, stai mai încet... aleargă contabilul. - Ce-i? Nu mai avem mult, vreo două cădelnițări! - Părinte, n-au terminat bețivanii ăia groapa, n-avem unde să-l îngropăm pe Costache! - Ei, ’tu-le muma lor de puturoși, Doamne iartă-mă, gura mea... și eu ce să fac? - Păi nu știu, părinte, poate să ne oprim aici, lângă stejarul acela, punem mortul pe băncuță și te-apuci și Sfinția Ta să spui o predică, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pe mâinile mele, hristoșii mamii voastre de târâturi! Faceți mofturi, nu vă ajunge, nu vă convine! Pentru 700, primiți cu vârf și îndesat! Auzi? Gogoși, gogoși, mar-me-la-dă, peș-te... Vă suflăm în borș, bă, vă scărchinăm între coarne! Futu-vă muma-n cur de răpănoși! La colectivă cu voi, la coada vacii, dacă nu vă convine! Tovarășul a spus clar: "Nicio masă fără pește!" Tovarășul vă alintă, partidul vă alintă, directorul vă alintă, iar voi, voi faceți nazuri, căcăcioșilor! De mâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
zid, brumă scuturată de pe limba clopotului, felinare clipocind hepatic printre frunze. Fereastră. Obraji, frunte, buze. Lacrimile adânceau tranșee în sticlă, geamul îmbătrânea cu fiecare atingere. Fereastra, singura descompunere pe verticală a concretului. Bă, aici eu mi-s stăpânul! Futu-vă muma-n cur de răcari! Apeviști ați vrut, apeviști vă fac, balaurilor, program "Apolo" bag în voi, program "Apolo", putorilor! Gata cu haiducia neînțăr-caților, gata cu sclifoseala, aici nu aveți tată, nu aveți mamă, nu aveți gagică! Ați înțeles, bă? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
piraterie, vrei să-ți plângem de milă? Muncesc, bă. Nu stau după curul muierii, se învârte roata, iese banul. Voi ardeți gazul de pomană și pe deasupra vă luați de coaiele mele! La muncă, bă, la muncă! Sau v-a făcut mumele voastre în bocancii statului?! Era vremea Vecerniei. Arhimandritul a coborât din duba jandarmeriei, a pășit în pronaos (mai departe se simțea necurat să treacă, chiar dacă biserica semăna cu un schelet devorat de corbi), a căzut în genunchi, a rostit canonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ori nu, cinstite al treilea sfetnic, asta numai Măria Sa, tatăl meu, poate hotărî. Eu sunt gata a mă supune cuvântului său, ca o prea iubitoare fiică ce-i sunt. PRICINĂ: Chipeșe fete am, care la înfățișare au moștenit-o pe muma lor, răposata mea împărătiță, de a cărei lipsă nu încetez a ofta toată ziua... dar și noaptea. Iară mintea cea ageră și cumpănită de la mine au moștenit-o, precum se vădește și din răspunsul acestei de-a doua prea iubitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
răsună melodia ” Ia ți mireasă ziua bună”. Sandu le face semn să asculte Și duce un deget la tâmplă. Pare Gânditorul de la Hamangia, varianta bodegă de cartier. Gore Și Gicu duc paharele la gură. Iar Gicu oftează... De la tată, de la mumă, de la frați, de la surori, de la grădina cu flori... Bine că nu m-am născut mireasă, e cam trist. Mai bine ginere, am avut Și bani În piept, Și lăutari de-ăia buni, că nu era ca acu`, cu digei. Nuntă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
greșit! MATERNITATE Priveam aceste țări, aceste spații, Cuprinse‐ ntr - ale mărilor hotare: Maternul pântec, după lungi gestații, Le‐ a împânzit cu neamuri și popoare. Prin ani de beznă, de nădejdi și luptă, Omul avu, alăturea de el, Iubita zveltă, fața mumei suptă, Adânc îndemn spre luminosul țel. Ca muma peste leagăn așteptând Să‐ și vadă pruncul înălțat în soare, Femeia poartă‐ n gestul ei și‐n gând Toată chemarea lumii viitoare. PRUNCUL (fragment) El vine de departe: nouă luni S‐ a
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
ntr - ale mărilor hotare: Maternul pântec, după lungi gestații, Le‐ a împânzit cu neamuri și popoare. Prin ani de beznă, de nădejdi și luptă, Omul avu, alăturea de el, Iubita zveltă, fața mumei suptă, Adânc îndemn spre luminosul țel. Ca muma peste leagăn așteptând Să‐ și vadă pruncul înălțat în soare, Femeia poartă‐ n gestul ei și‐n gând Toată chemarea lumii viitoare. PRUNCUL (fragment) El vine de departe: nouă luni S‐ a tot zbătut în lupte, nevăzut, S‐ a smuls
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
departe: nouă luni S‐ a tot zbătut în lupte, nevăzut, S‐ a smuls ca o furtună de pe culmi, Spre un tărâm necunoscut. Dintr‐o nădejde s‐ a născut‐și‐ un vis, Fiu al iubirii pline și carnale, Zile și nopți muma‐l ținu închis Sub pieptul ei, ca sub un scut de zale. Văzuși minunea? Ți se pare simplă Când doarme‐n fața ta întins în perne; El a‐ nvățat fluida vremii limbă Numai pe ceasul inimii materne. Acum ochii lui
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Că doar amar și neguri în timp a cunoscut. 10 martie 2004 * Cască gura doar când cere; De ceri tu, e mult de tot Chiar de-n plâns și cu durere Îl asiguri de-al tău vot. 11 martie 2004 Mumă este pentru unii; Pentru alții e doar ciumă; Nu poți ca să-i schimbi cărbunii Nici cu-asprime, nici c-o glumă. 12 martie 2004 IPOCRIZIE „Sunt de partea oricui este Vrednic, cumpătat, cinstit, Iubitor de bună veste, De pofte neispitit
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Și în lumea interlopă În care colcăim E bună, fără popă, Ca să ne pocăim. Pe unii, timpu-i ține-aproape, Deși trec tot prin mari hârtoape; Pe alții, crunt îi mai desparte, Deși nu-s gropi ori oale sparte. „Pentru unii, timpu-i mumă” Cu belșug și desfătare; „Pentru alții, doar o ciumă”, „Chiu și vai prin buzunare”. Un dolar ieșit din turmă, Singur s-a predat ca rob La un leneș, dar la urmă Și-a zis trist: „Am fost neghiob!” Unii-n
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
de dragă; Nu pot să scriu cum alții pot Cu har și nestemate, Dar pot să fiu un antidot Nădejdii zbuciumate; Nu pot vorbi fără să spun Chiar de-i târziu acuma - Azi, crezu-mi este tată bun, Speranța este muma. 21 iulie 2004 NU POȚI TRĂI FĂRĂ SĂ PLÂNGI Nu poți trăi cu pace-n cort Și plin de veselie Când cel de-alături cade mort, Cosit de-o tragedie. Lacrima-i cu diademe, Iar surâsul cu mulți spini, Fără
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
brață! Era în poarta casei, cu fata în brațe, urlând disperată. Girevengu începu și el să țipe. - Trotilaș, bă Trotilaș, sări bă, fratele meu, că-mi moare fata, n-auzi?! Săriți, băi, că moare zânișoara tatii. N-auziți?! Vă fut muma-n penalitate la toți de nu ieșiți! Voi petreceți la băutură și veselie și io cu fata moartă?! Ieșiți, nenorocirea lumii de bagabonți! Să vă ardă ficații cu toți morții morților de-i aveți și să vă dea canceru-n mațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Manifestul Grupului fusese redactat de poetul Adorel Pașcanu, împreună cu romancierul Turbotin Bangă. Aderaseră, fiind cofondatori, pictorul vitrinier Afrodisiu Șodromog și doi cunoscuți compozitori. Unul, Rigo Fachiol, luase premiul de consolare în 1987 la festivalul interjudețean „Obancea tradiții cântate“, pentru oratoriul „Muma Gerulei“, pe versuri de Nicoleta Dârdală, decedată cu un an mai înainte, la 14 octombrie 1986, ziua în care Nicolae Ceaușescu primise titlui de „Eroul al Noii Revoluții Agrare din România.“ Celălalt compozitor, Dumitru Mânzuleț, era autorul imnului formației locale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
văzut nu fuse și nici ochiu care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întîiu și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în fășii, De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii... De atunci și până
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
se-ncheie nod Pe umerele goale. Iar umbra feței străvezii E albă ca de ceară - Un mort frumos cu ochii vii Ce scînteie-n afară. - " Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Ca în cămara ta să vin, Să te privesc de-aproape, Am coborât cu-al meu senin Și m-am născut din ape. O vin! odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
e la față; Dar ochii mari și minunați Lucesc adânc himeric, Ca două patimi fără saț Și pline de-ntuneric. - "Din sfera mea venii cu greu Ca să te-ascult ș-acuma, Și soarele e tatăl meu, Iar noaptea-mi este muma; O vin-odorul meu nespus, Și lumea ta o lasă; Eu sunt luceafărul de sus, Iar tu să-mi fii mireasă. O vin-, în părul tău bălaiu S-anin cununi de stele, Pe-a mele ceruri să răsai Mai mândră decât
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
priveau cu invidie. Toate calitățile acestei frumuseți sculpturale izvorau din pământul Bărăganului. Aleargă o fecioară goală cu părul negru despletit printr-un lan de grâu copt. Și, alături, o căprioară. Și adaugă și un fuior de apă, afluent grăbit spre mumă-sa, Dunărea. Și să vedem pe care o strângi în brațe? Nehotărârea e uriașă, ca frumusețea însăși. Și roagă-te la Divina Mamă a Naturii să stingă o clipă Wații Soarelui și să ghilotineze zarea cu cortina înstelată a nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Și nimeni nu mai are de suferit când spune că dincolo e din ce în ce mai bine decât la noi! Pleacă lumea la muncă, pleacă oameni fără căpătâi, vagabonzi, curve, fără restricție. Și mulți dintre ei sunt nevoiți să se întoarcă la patria mumă, că aici e țara tuturor posibilităților, nu acolo, unde nu prea ai voie să faci ce te taie capul. în al patrulea rând, progresele în educație. Copiilor noștri nu li se mai impune educația strictă, morala comunistă. Azi au o
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
iar pe de alta, lipsit de mijloacele viețuirii, părăsit de prieteni și agiuns până la urma celui mai de pe urmă denar, împovărat nu numai cu ai familiei mele, dar și cu unile din tinerile ce țîneam în pension, fiindcă eu și muma voastră, pentru a căpăta pâinea cea de toate zilele, ne însărcinasăm, pe lângă slujbele ce mai ocupam eu, și cu creștirea și învățătura a unui număr de copile [...]. Și așa, pe când eram socotiți ca unii din cei ce au a să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
eleve spre a-i da lecția de clavir, aflu instrumentul desacordat [...], îl deșchid ca să-l dreg, însă, o, Dumnezeule! mari sânt minunile Tale, aflu în mehanica lui doi galbeni. Puteți giudeca, fiii mei, câtă bucurie au cuprins pre mine și muma voastră, că Dumnezeu... ne-au trimis agiutorul său... Atuncea, iubiții mei fii, m-am rugat Maicii lui Dumnezeu și cu giurămînt făgăduindu-i-mă că de va mijloci către Fiul Său și Dumnezeul nostru scăparea mea și a toatei famelii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
băcănie; noaptea dormeau în cârciumă. Cu asemenea strășnicie se ocârmuia oștirea pe atunci! Stăpânitorul răsplătea meritul cu mâna deschisă și pedepsea viciul cu mâna de fer". " Cîteodată mă strecuram noaptea printre cordon și alergam călare în oraș, ca să văz pe mumă-mea. Nimic mai îngrozitor ca ulițele Bucureștilor atunci: în tot lungul ulițelor nu întîlneam alt fără numai care cu ciocli, care transportau morții la câmp, ca să-i îngroape, femei din popor care urmăreau carele cu țipete și răcnete sfâșietoare, câinii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tot lungul ulițelor nu întîlneam alt fără numai care cu ciocli, care transportau morții la câmp, ca să-i îngroape, femei din popor care urmăreau carele cu țipete și răcnete sfâșietoare, câinii în haită urlau de te înfiorau. Ce aspect îngrozitor! Mumă-mea, îngrijorată de mine, ochii ei nu se mai uscau de lacrimi. Ședeam un ceas-două cu dânsa și plecam, condiționând a reveni numai dacă nu va mai plânge. Îndată ce au încetat epidemia, am intrat în oraș, decimați de choleră, în vreme ce
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Vreau să fac pipi! Mi-e foame! vreau ceva de mâncare! Și fiecare pe limba lui a Început să orăcăie că-ți venea s-o iei la sănătoasa fără să te uiți În urmă. -Paștele mamii voastre! Gura! Unde-i mumă-ta?! Femeie ! Unde ești? striga tata cu o voce de clopot dogit, de la atâta băutură. Fă-i să tacă! că de nu, rup un ciomag de spinarea ta! Mama, cu inima cât un purice, Încerca să se descurce cum putea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]