1,225 matches
-
regionale și administrației publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat București, 30 octombrie 2013. Nr. 842. Anexa 1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Muntenii de Jos, județul Vaslui Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Muntenii de Jos se compune dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, tăiat de un pod din piatră argintiu. În partea superioară se află două spade de aur încrucișate, iar în vârful scutului se află o cruce dominând o semilună
HOTĂRÂRE nr. 842 din 30 octombrie 2013 privind aprobarea stemei comunei Muntenii de Jos, judeţul Vaslui. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255923_a_257252]
-
nr. 112-127, conform anexei nr. 3. 4. Anexa nr. 35 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Liești" se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 4. 5. Anexa nr. 39 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Munteni" se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 5. 6. Anexa nr. 46 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Rediu" se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 6. 7. Anexa nr. 49 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului
HOTĂRÂRE nr. 678 din 29 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 562/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Galaţi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Galaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234036_a_235365]
-
8. Nămoloasa 4. Grivița 9. Piscu 5. Independența 10. Tudor Vladimirescu 11. Umbrărești 3. JUDECĂTORIA TECUCI cu sediul în municipiul Tecuci MUNICIPIU 1. Tecuci COMUNE 1. Brăhășești 9. Gohor 2. Buciumeni 10. Matca 3. Cerțești 11. Movileni 4. Corod 12. Munteni 5. Cosmești 13. Nicorești 6. Cudalbi 14. Priponești 7. Drăgănești 15. Țepu 8. Ghidigeni 16. Valea Mărului 4. JUDECĂTORIA TÎRGU BUJOR cu sediul în orașul Tîrgu Bujor ORAȘE 1. Berești 2. Tîrgu Bujor COMUNE 1. Bălăbănești 10. Fîrțănești 2. Bălășești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248764_a_250093]
-
8. Nămoloasa 4. Grivița 9. Piscu 5. Independența 10. Tudor Vladimirescu 11. Umbrărești 3. JUDECĂTORIA TECUCI cu sediul în municipiul Tecuci MUNICIPIU 1. Tecuci COMUNE 1. Brăhășești 9. Gohor 2. Buciumeni 10. Matca 3. Cerțești 11. Movileni 4. Corod 12. Munteni 5. Cosmești 13. Nicorești 6. Cudalbi 14. Priponești 7. Drăgănești 15. Țepu 8. Ghidigeni 16. Valea Mărului 4. JUDECĂTORIA TÎRGU BUJOR cu sediul în orașul Tîrgu Bujor ORAȘE 1. Berești 2. Tîrgu Bujor COMUNE 1. Bălăbănești 10. Fîrțănești 2. Bălășești
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Tulcea 2620903364215 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 162. Mereuță Vasile porcine Str. Victoriei nr. 12, bl. H17, sc. B, et. 1, ap. 5, Călărași, județul Călărași 1590111510026 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 163. Niță Gabriel porcine Str. Popa Soare nr. 58, sectorul 2, București 1771113423019 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 164. Pintilie Silvia porcine Satul Munteni, comuna Munteni, județul Galați 2681016173183 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 165. Plăcintă Paul porcine Str. Scriitor Ioan Adam nr. 6, Vaslui, județul Vaslui 1591031374093 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 166. Popa Gheorghe porcine Str. Ștefan cel Mare bl. 410, sc. A, ap. 12, Vaslui, județul Vaslui 1601107374065 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 167. Sandu Nicolae-Codruț
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274222_a_275551]
-
162. Mereuță Vasile porcine Str. Victoriei nr. 12, bl. H17, sc. B, et. 1, ap. 5, Călărași, județul Călărași 1590111510026 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 163. Niță Gabriel porcine Str. Popa Soare nr. 58, sectorul 2, București 1771113423019 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 164. Pintilie Silvia porcine Satul Munteni, comuna Munteni, județul Galați 2681016173183 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 165. Plăcintă Paul porcine Str. Scriitor Ioan Adam nr. 6, Vaslui, județul Vaslui 1591031374093 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 166. Popa Gheorghe porcine Str. Ștefan cel Mare bl. 410, sc. A, ap. 12, Vaslui, județul Vaslui 1601107374065 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 167. Sandu Nicolae-Codruț porcine Str.
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274222_a_275551]
-
produsele locului. Judecând după felul cum este menționată Brăila în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Vlaicu Vodă, considerăm că transformarea avusese loc cu mult înainte. Ori de cîte ori Brăila e pomenita în cronicile moldovenești sau în documentele muntene cunoscute până acum nu i se dă niciodată numele de cetate. Un document din 30 octombrie 1540 arată limpede că turci, după ce au ocupat, în acel an, orașul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că mai
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
documentar din anul 1291 sub numele "Fogros". Etimologia acestuia poate fi: Cetatea a fost construită în anul 1310 de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor). Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «"Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras"», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
paleolog, dar s-au păstrat și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea. Aspectul exterior este dominat de zidăria aparentă cu piatră de râu și cărămidă, cu rosturi de mortar sclivisit. Biserica a servit mult timp ca necropolă domnitorilor munteni, ea adăpostește de pildă mormântul lui Vlaicu Vodă, și a fost renovată în secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează ancadramentele din piatră sculptată ale ferestrelor. În mormântul lui Vlaicu Vodă s-au găsit numeroase mărturii arheologice ale secolului
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavoda. Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala Nucleară de la , singura centrală de acest tip (CANDU) din România. orașul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său "cerna" (cernîi) în slavonă însemnând "negru". O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificația de apa neagră. În favoarea acestei ipoteze ar pleda faptul că, multă vreme, numele ― uzual și
Cernavodă () [Corola-website/Science/297013_a_298342]
-
respectiv. În 1301 este pomenit ban de Severin Teodor Voitici, care, împreună cu fiul său Ioan, profitând de stingerea dinastiei arpadiene, cu ajutorul despotului de Vidin, Mihail Șișman, refuză autoritatea noului suveran Carol Robert de Anjou. Până în 1330 Severinul rămâne în stăpânire munteană. Pentru cetatea Severinului a murit Litovoi în 1272, când a refuzat să mai fie vasal regelui Ladislau al IV-lea (Cumanul). Basarab I pierde cetatea Severinului în septembrie 1330 și a recucerit-o după victoria de la Posada în același an
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Strațimir (sau Sracimir), a fost învinsă într-un nou război în urma căruia în anul 1365 a fost înființat Banatul bulgăresc. Vladislav, între timp iertat de Ludovic I, a primit în 1368 din nou titlul de ban al Severinului. În timpul stăpânirii muntene a ființat temporar Mitropolia ortodoxă a Severinului, avându-l mitropolit pe Antim Critopoulos (1370). Mitropolia a fost mutată în 1375 la Strehaia, ajungând în cele din urmă la Râmnicu Vâlcea, unde a ființat cu numele Episcopia Râmnicului și Noului Severin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
cele din urmă la Râmnicu Vâlcea, unde a ființat cu numele Episcopia Râmnicului și Noului Severin. În 1373, în timpul regelui Ludovic I, Severinul a trecut din nou în stăpânirea coroanei maghiare. Între 1376 și 1377 Severinul a reintrat în stăpânire munteană, iar în 1378 din nou în posesia Ungariei. Mircea cel Bătrân a purtat și el titlul de Ban de Severin, iar în anul 1406, în fața pericolului otoman, încheie un tratat de alianță cu Sigismund I de Luxemburg (1387-1437) chiar în
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
politică a Valahiei a fost așadar Arhiepiscopia de Kalocsa cea care a dirijat activitatea misionară de încreștinare din ținutul Severinului printre cumani și olteni, și la sud de Dunăre spre bulgarii bogomili. Până la stabilirea definitivă a confesiunii ortodoxe a domnilor munteni, în Banatul de Severin și întreaga regiune situată la Sud de Dunăre, religia și activitatea misionară era dirijată în majoritate de la Roma (via Kalocsa), iar politica de la Esztergom (care nu era mereu în acord cu Roma). Misionarii franciscani erau prezenți
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
vară. Sat românesc, Avrigul vechi era pitit în îngustimea Râului Mare. Urme de așezări au fost descoperite pe locul numit „La arinii cășilor”, înainte de „ogrăzile avrigenilor”. Avea dăinuire din „terra Blachorum”. În anul 1367 este menționată o incursiune a domnitorului muntean Vladislav Vlaicu (1364-cca.1377) care ajunge până spre Avrig cu scopul de a-și recăpăta ducatele Făgărașului și Amlașului. În zona Oltului se găsesc castelele bisericești de la Bradu și Avrig, acesta din urmă fiind fortificat prin rezidiri, în anul 1506
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
Portul popular este asemănător cu cel din Țara Făgărașului sau din Țara Bârsei, fiind utilizată aceeași cromatică: negrul și roșul. Jocul popular „Ca la Breaza” are note aproape identice cu jocul „Breaza” din Făgăraș, acestea având originea primară comună. Domnitorii munteni au stăpânit în secolele XIV-XVI Țara Făgărașului și Țara Amlașului, perioadă în care se trecea foarte des dintr-o parte în celalaltă a Carpaților. Despre Breaza s-a amintit prima dată în anul 1431, când domn al Țării Românești era
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
a renovat castelul din Breaza de Sus); Grigore Basarab Brâncoveanu (1918). Breaza se situa pe unul din principalele patru drumuri ce lega centrele economice și politice din Transilvania și Țara Românească, atestate documentar, așa cum rezultă dintr-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Țepeș adresată prietenilor săi din Brașov și din Țara Bârsei prin care îi anunța oficial că „a deschis pretutindeni drumurile pe la Rucăr și pe Prahova și pe Teleajen și pe Buzău”. Alături de drumuri existau și nouă poteci de trecere
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Matca este situată în zona centrală a județului Galați. Este limitrofă municipiului Tecuci, cu care se învecinează la vest, la nord se învecinează cu comuna Munteni, la est cu comunele Corod și Valea Mărului și la sud cu comuna Drăgănești. Comuna Matca se află în câmpia Tecuciului, în zona central vestică a Ținutului Covurluiului. Comuna este așezată pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
Munteni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Frunzeasca, Munteni (reședința), Țigănești și Ungureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Munteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Munteni, Galați () [Corola-website/Science/301218_a_302547]
-
Munteni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Frunzeasca, Munteni (reședința), Țigănești și Ungureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Munteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,96%), cu o minoritate de romi
Comuna Munteni, Galați () [Corola-website/Science/301218_a_302547]
-
Munteni este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată din satele Frunzeasca, Munteni (reședința), Țigănești și Ungureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Munteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,96%), cu o minoritate de romi (10,71%). Pentru 5,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Munteni, Galați () [Corola-website/Science/301218_a_302547]
-
a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de câțiva ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
Bătrân, fiind apreciată la 12.000 până la 15.000 oameni. Bătălia principală a avut loc într-o locație aflată între Șibot și Orăștie. Pierderile turcești au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldați munteni. Cei câțiva turci care au reușit să fugă s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de populația locală. O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel a
Paul Chinezu () [Corola-website/Science/301454_a_302783]
-
local, toate fiind situri arheologice. Este vorba de așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte vestigii ale vetrei medievale a satului Munteni, precum și așezări din neoliticul târziu (cultura ceramicii liniare), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt și secolele al III-lea-al IV-lea
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
importante ale planetei izvorăsc și sunt alimentate din surse montane, respectiv mai mult de jumătate din umanitate depinde vital de apa montană. Adjectivele "muntos" și "montan" sunt utilizate pentru a descrie suprafețele montane și lucrurile asociate cu acestea. Substantivele "muntean" ("munteni") și "montaniard" ("montaniarzi") desemnează locuitorii permanenți ai munților, respectiv pe cei care sunt frecvent prezenți ca oaspeți a muntelui în calitate de iubitori ai acestuia. Munții României sunt Munții Carpați (cu cele trei subdiviziuni ale lor, Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]