3,559 matches
-
picturii exterioare s-au păstrat și la biserica din Hârlău, iar Paul Henry văzuse la Bălinești urme ale unei compoziții care înfățișa Asediul Constantinopolului. Arheologii Lia Bătrâna și Adrian Bătrâna au afirmat, în urma cercetărilor făcute la Pobrata veche, că “pictura murală exterioară... își are originile la începuturile înfloritoarei epoci a lui Ștefan cel Mare”. Sorin Ulea era de părere că pictura exterioară a apărut “în lumea nouă și activă a târgurilor”, Rareș aparținând el însuși acestei lumi. Era, deci, o artă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de artă: Ferecătura Tetraevanghelului de la Humor a fost făcută de un meșter care lucra în mânăstire, după cum o altă ferecătură de argint a fost făcută de călugărul Silvan de la Neamț. Decorația lor amintește, prin “atitudinea personajelor... opere contemporane din pictura murală și broderii.” De o deosebită valoare sunt cele două ripide, lucrate în argint, una aflându-se la Patmos, iar alta la Putna. Acestora li se adaogă panaghiarele de la Neamț și de la Bacău și crucile ferecate, dintre care numai una s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
galeria luptelor; casa regilor, panteoanele, vechea biserică, bazilica, sacristia, patio-ul regilor, patio-ul evangheliștilor; biblioteca, situată între bazilică și palatul Burbonilor, care, pe lângă valorile inestimabile din fondul de carte, manuscrise și tipărituri, rămâne în memoria vizitatorului cu imensitatea picturilor murale similare cu vestita Capelă Sixtină de la Vatican. Situat la poalele Munților Sierra de Guadarrama, complexul muzeal oferă satisfacție estetică oricărui vizitator prin varietatea realizărilor artistice capabile să răspundă cu competență oricărei pretenții culturale în domeniile arhitecturii, sculpturii, picturii sau chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
corpului diplomatic în fața unei mese în spatele căreia stătea Lenin, având la stânga sa pe subsecretarul de la Externe, Zalkind, doctor în științe al Universității din Alger. Aveam impresia că peretele din spatele lui nu era, în realitate, un perete, ci o simplă tapiserie murală, în spatele căreia puteau asculta acoliții săi - ceea ce nu era cu nimic surprinzător date fiind procedeele sistemului sovietic, unde toată lumea se spionează, șefii sunt controlați de agenții Comitetului sau ai GPU. Întrevederea a început. Când ambasadorul Statelor Unite i-a făcut cunoscut
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
având stema Moldovei sub boltă și însoțită la stânga și la dreapta de o coardă de viță cu foi și ciorchini de struguri de aur, ridicați pe un arac negru, totul așezat pe o terasă verde. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu cinci turnuri amintește vechea curte domnească a Hușilor și bogăția viticolă a zonei. Județul Fălciu ocupa o suprafață de 212.000 ha, din care 138.186 ha teren arabil, adică 65,18% din suprafața județului și 0
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Statuia lui Ștefan cel Mare. Pag. 20. Biserica Cetățuia. (Foto M. H.) Pag. 21. Construcții vechi la Hlincea. (Foto-Regal) Pag. 23. Biserica Sf. Sava. (Foto-Regal) Pag. 25. -Mélancolie du soir de Alphonse Osbert (artist francez, autor al câtorva frumoase picturi murale ce decorează stabilimentul termal din Vichy). Pag. 26. Vedere generală a orașului Piatra, de peste valea Bistriței. Pag. 28. Biserica Sf. Ioan din Piatra, zidită de Ștefan cel Mare. Pag. 29. "Tata îmi zâmbea cu blândețe..." Pag. 30. Hotel Traian, din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
aceeași mână: "compus în ultimile zile ale vieței sale și scris cu propria sa mână". (Foto-Regal) Pag. 124. Biserica Mânăstirei Socola, a cărei vechime nu este destul de sigură. Mult timp a fost atribuită unei fiice a lui Alex. Lăpușneanu. Picturile murale din interior nu datează decât de la începutul sec. XIX. (1820). Până după 1800, Socola a fost mânăstire. Apoi clădirile arhondaricului au fost afectate instalărei Seminarului Veniamin Costache care a funcționat acolo până la 1886. La această dată el a fost mutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cheie poetică. Fondurile, de regulă în nuanțe de albastru, asigură o anume convenție, o deschidere la scară cosmică a spațiului în care se desfășoară „scenariul“ aflat la baza proiecțiilor figurative. În același spirit a realizat și unele lucrări de pictură murală, între care compoziția Nașterea poporului român, realizată la Muzeul Militar Central din București, compozițiile Tinerețe, Omagiu înaintașilor, cele 19 picturi murale (realizate între 1968-1976, care ocupă o suprafață de 270 mp la Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea „Al.I. Cuza
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
care se desfășoară „scenariul“ aflat la baza proiecțiilor figurative. În același spirit a realizat și unele lucrări de pictură murală, între care compoziția Nașterea poporului român, realizată la Muzeul Militar Central din București, compozițiile Tinerețe, Omagiu înaintașilor, cele 19 picturi murale (realizate între 1968-1976, care ocupă o suprafață de 270 mp la Sala Pașilor Pierduți de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și o alta (2001) la Aula „Mihai Eminescu“ de la Universitatea ieșeană. În 1964, Sabin Bălașa executase, la solicitarea Rectoratului
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de la Universitatea ieșeană. În 1964, Sabin Bălașa executase, la solicitarea Rectoratului Universității „Al. I. Cuza“ din Iași, un mic portret Eminescu (ulei pe pânză), lucrare ce se păstrează la loc de cinste și astăzi. Acest portret, mărit, a generat viitoarele „murale“ ce decorează Sala Pașilor Pierduți. Deși, la vremea respectivă Sabin Bălașa nu era un artist monumentalist, ci doar un pictor de șevalet, comanda oficială i-a fost atribuită în exclusivitate, în dorința realizării unui memorial Eminescu. Ulterior, tematica a fost
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
jur, la apartamentul în semiîntuneric. Ceasul meu biologic e atât de dat peste cap, că ar putea fi absolut orice oră. Îmi târșâi picioarele în bucătărie să beau un pahar cu apă și mă uit cu ochi încețoșați la pictura murală cu dansatori de pe blocul de vizavi. Am anulat nunta. Am martori. De ce se mai agită Robyn cu ornamentele pentru centrul mesei? Nu înțeleg nimic, am fost destul de clară la telefon. Ce s-a întâmplat? Îmi beau apa, îmi mai pun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
429, p. 149)"/>. În al doilea rând, așa cum rezultă din imagini, realizatorii frescei de la Voroneț au reprezentat Cetatea Albă ca fiind guvernată nu de genovezi și nici de tătari, ci de turci otomani. Aceasta era situația În perioada realizării picturii murale (terminată În 1547), căci În 1538 sultanul Soliman Magnificul anexase Bugeacul Imperiului Otoman. Astfel de actualizări sunt uzuale În epocă. În 1643, de exemplu, În Cazanie, mitropolitul Varlaam descrie și el martiriul Sfântului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde-s jidovi mulți De-ai lui Herșcu cunoscuți, C-acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor <endnote id="(2, p. 39)"/>. În spațiul românesc - mai ales la bisericile din Bucovina și Maramureș - este inedit faptul că, În reprezentările murale ale Judecății de apoi, evreii nu mai sunt singurii păcătoși, rămânând totuși cei mai păcătoși. Ei sunt mereu figurați primii În șirul de nații care se Îndreaptă spre Iad. Specialiștii au ajuns la concluzia 362 Imaginea evreului În cultura română
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
10. Alexandru Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920. 11. Dionisie din Furna, Carte de pictură, studiu introductiv de Victor Ieronim Stoichiță, cuvânt Înainte de Vasile Drăguț, Editura Meridiane, București, 1979, p. 176. 12. Wl. Podlacha și Gr. Nandriș, Umanismul picturii murale post- bizantine, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, pp. 258 ș.u., și vol. II, pp. 134 ș.u. 13. Tache Papahagi, Grai, folklor, etnografie, Editura Minerva, București, 1981. 14. Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito- simbolice În cultura tradițională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dublurile unor strămoși "păgâni". Societatea creștină preia din simbolismul greco-roman al dublului doar efigia împăratului, în relație cu semnificațiile corpului său divin, iar imago generează în timp portretul regal cu valoare sacrală (mai întâi, realizat în mozaic, ulterior în pictură murală și în tablou). Masca de ceară va trece în ramă, pe pânză, și nu va mai părăsi spațiile închise, pentru că în preajma autocratului defunct, la procesiunile religioase, vor sta doar figurile personajelor sfinte. Deși vor reprezenta până la urmă tot un funus
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de roluri va avea loc însă un schimb de substanță și de identitate: bustul zeului devine chipul realizat în mozaic al lui Iisus Christos, efigia (corpul de ceară al) împăratului păgân se dematerializează și ea, prin înscrierea formei în imaginea murală; "chipurile" strămoșilor sunt înlocuite de figuri sacre (personaje vetero-testamentare, apostolii) sau sacralizate (martiri, ierarhi ai bisericii, împărați creștini). Ceea ce putea fi controlat în lumea romană, fizic și temporal (obiectele−măști erau integrate doar în anumite momente și scenografii), spiritual și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
este și el amenințat de distrugere. Pentru a dovedi că monumentul este în stare foarte proastă și că nu mai poate fi restaurat, autoritățile municipale au ordonat, în decembrie 1984, dărâmarea celor trei turle, aruncând molozul în interiorul edificiului. Remarcabilele picturi murale ale bisericii sunt expuse de atunci ploii și zăpezilor. Știți care a fost motivul invocat pentru a justifica distrugerea întregului ansamblu de arhitectură de la Văcărești din care făceau parte și palatul domnesc, și alte clădiri caracteristice cum ar fi vechile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
conțin desenele cu care I. și-a ilustrat volumul, poetul fiind și un grafician care, potrivit observației lui Geo Bogza, inserată în Poezii, „înfățișează o întreagă lume, cuprinsă de delir”. Scriitorul a publicat și impresii asupra picturii, îndeosebi a celei murale. SCRERI: Cu privire la opera lui Mihail Eminescu, București, 1950; Cu privire la valorificarea moștenirii literare, București, 1954; Prin templele naturalismului mexican, București, 1968; Pictori muraliști mexicani, București, 1972; Din albumul unui călător, București, 1980; Les Traits spécifiques du message de presse, Salonic, 1987
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
inscripție („simplu ornament în arhitectonica dificilă a tipăriturii”), poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri, satire portretistice, manifeste în versuri, ca și poezie de
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
își începe expansiunea, care se desăvârșește în epoca romantică, când scrisul invadează toate sectoarele activității intelectuale, separându-se de folclor și de arta plastică"4. Cărturarul demonstrează, apoi, că tendințele ideologice ale veacurilor XVI-XVII transpar mult mai bine din pictura murală decât din anale, cronici, inscripții etc. "Pentru secolele al XVI-lea și al XVII-lea, această lectură (a picturii exterioare moldovenești n.m.) este strict necesară, în cadrul istoriei mentalităților, tocmai datorită faptului că în aceste veacuri, până spre mijlocul secolului al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
lui Cantemir s-a format, nu doar în spațiul românesc, ci și în cel european, profitând de aportul esențial al iconografiei creștine, în special. Dar și al altor domenii în care imaginea s-a manifestat: ilustațiile unor manuscrise, miniaturile, picturile murale ale mănăstirilor (cu un rol esențial în cultura noastră ortodoxă și având handicapul unei imense rate a analfabetismului). Ioan Damaschin este autorul unei formule care sintetizează perfect audiența sporită a imaginii, vreme de secole, în dauna cuvântului scris: Ceea ce este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
înseamnă că zugrăvirea acestui episod se făcea conform unei tradiții iconografice cunoscute și asumate. Din păcate, nimeni nu a dus încă la bun sfârșit un studiu asupra reprezentărilor acestei scene biblice, așa cum a ajuns până la noi în diferitele sale realizări murale. Ceva mai detaliată (deși, în fond, nimic altceva decât o rezumare conștiincioasă a textului biblic) este celebra vedenie a proorocului Daniel, în visul căruia se perindă patru fiare apocaliptice: "Cea dintâi fiară, semănând cu un leu cu aripi de vultur
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
om; și deasupra ei August, împăratul romanilor, ținând în mână o piatră prețioasă galbenă, numită topaz"30. Ceea ce se observă mai întâi este că ne aflăm în registrul monstruosului. Astfel de hibrizi înspăimântători sunt departe de a lipsi din pictura murală românească, cum crede Victor Simion. Cel mai adesea, iadul este înfățișat ca o imensă gură de balaur, larg deschisă ("balaurul cel atotmâncător"); într-un rând, în descrierea Scării de suflete mântuitoare și ducătoare la cer, Dionisie din Furna face chiar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acest sistem simbolic era un bun comun, cu valoare normativă, și în spațiul românesc. Cu atât mai îndrăzneață este atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere aveau, în spațiul românesc, o recurență intensă, atât în pictura murală bisericească 34 sau în sculptura bisericească 35, cât și în arta heraldicii 36 sau în cea a miniaturilor brâncovenești 37, care au cunoscut o perioadă de înflorire chiar în epoca lui Cantemir. Mai mult decât atât, figurația iconografică a simbolurilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
grecești. Să mai amintim că traducerea, de către Udriște Năsturel a romanului bizantin Varlaam și Ioasaf, atribuit lui Ioan Damaschin conținea o variantă a legendei inorogului, ca simbol al amenințării 64. Scena a fost reprezentată de mai multe ori în pictura murală bisericească, inorogul fiind uneori înlocuit cu o siluetă sumbră care înfățișa Moartea 65. În fine, fără a avea pretenția de a fi pomenit măcar o parte relevantă din cărțile populare în care figurile animaliere ocupă prim-planul, merită amintite două
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]