4,032 matches
-
de pomană? Acum or să te împuște pentru greșelile pe care le-ai făcut și pentru alea pe care nu le-ai făcut... Cum o să te ierte rusul că ai intrat peste el, și încă cu cine? Cu smintitu-ăla cu mustață ca un rahat de muște, să mă iertați, care a comis crime împotriva umanității? Păi te bagă și pe tine la crimele lui, chit că tu o să zici că nu le-ai făcut... Nu le-ai făcut? Cîh, le-ai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
povestind, dând din mâini, declarând indignat că asta nu se poate, amenințând chiar... și deodată îl vedeam cu chestia-aia pe gură: gata, nu mai putea scoate un cuvînt! "Rî-deți, ai!? zise Vintilă râzând el însuși, dar mai potolit, pe sub mustață. Păi nu-i așa, dom' profesor? Ce poți să le faci? Ăsta e darul lor, pe care îl au ele de la natură, cum să le convină egalitatea? Credeți că eu sânt stăpân pe deplin la mine acasă?" "Nu?!" Nu e
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îmi stârnea o mare veselie și în același timp o împăcare neașteptată cu lumea, izbucnii iar în hohote și punîndu-i mâna pe umăr îl împinsei mai încolo cu o neascunsă simpatie. "Rîdeți, ai? zise, tot așa, râzând el însuși pe sub mustață. Ce vă înveselește așa, dom' profesor?" mă întrebă curios. "Cum, răspunsei, veselia ta!" " Deci mă găsiți un om vesel?" Da, foarte vesel, cunoști femeile." "Cum să nu le cunosc, zice, dacă am avut de-a face cu ele. Și de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și jucau cu genunchii pe pieptul tău (metoda Țurcanu); sau te sugrumau, legat la ochi, dar și de mîini și picioare; îți strîngeau mîinile cu ușa; îți scoteau dinții și măselele cu pumnii sau cu bocancul (metoda Țurcanu); îți smulgeau mustățile; îți smulgeau părul din cap cu ajutorul unui nasture prins de o ață; îți striveau pe rînd fiecare falangă a degetelor de la mîini și de la picioare cu un clește de lemn; îți ardeau cu țigara părți ale corpului, mai ales fesele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de la Pitești și în afara țării, se căutau țapi ispășitori cei mai buni erau chiar torționarii, de care acum se lepădau. Întrebat, Chirica răspunde: "Imediat după intrarea mea în această cameră, au venit la mine patru deținuți, care mi-au smuls mustățile. După vreo două zile, a venit Stoian Ioan și a spus, în auzul întregii camere, că el este împuternicit de Direcția Generală a Penitenciarelor să facă orice în cameră, iar dacă cineva i se va opune sau va divulga cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la 6 octombrie 1990), Constantin Noica (Războiul formelor), Dimitrie Cuclin (Confesiuni), dar și spre traduceri în premieră din Plutarh, Mario Vargas Llosa, Mihail Bulgakov (Jurnal, în versiunea Anei-Maria Brezuleanu) sau Al. Zinoviev (Comunismul ca realitate). Cu poezii sunt prezenți Ion Mustață, Victoria Ana Tăușan, Monica Pillat, Lia Miclescu și, sub titlul Recuperări, Pan M. Vizirescu și Dimitrie Cuclin. În numărul 4 un interesant grupaj, O dinastie de scriitori, îi prezintă pe Ion, Dinu și Monica Pillat, precum și patru scrisori inedite ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288687_a_290016]
-
buzat, / negru și ciudat, / cu solzi după cap, / parcă sunt de crap, / cu solzi mari pe burtă / parcă sunt de știucă.” Se mai adaugă în altă versiune buzele „late, / roșii și umflate”, ochii „refecați, / roșii, bolboșați”, părul „îmbâcsit / și încârlionțit”, mustățile „de rac, / parc-ar fi un drac”. Trăsăturile dizgrațioase, puternic îngroșate, realizează o adevărată întruchipare a grotescului. Într-un viu contrast, poetul anonim conturează imaginea Chirei, folosind cele mai delicate nuanțe. Aglomerările metaforice („Frumoasă zână,/ fragedă copilă,/ tânără zambilă,/ floare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286202_a_287531]
-
Noica, Spre un nou model de universalitate. În legătură cu opera lui George Uscătescu, R, 1982, 2; Horia Stamatu, George Uscătescu, embajador del espíritu rumâno en España, „Folia humanistica”, 1983, 241; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Brâncuși în viziunea lui Uscătescu, RITL, 1983, 1; Ioana Mustață, George Uscătescu, dimensiunea orfica, SPM, 1983, 30; Mihnea Gheorghiu, Un spirit european, RL, 1984, 21; Corbea-Florescu, Biografii, III, 203-216; Cultură y existencia humana. Homenaje al profesor Jorge Uscatescu. Bibliografía de Jorge Uscatescu, Madrid, 1985; Gheorghe Vlăduțescu, Confesiunea unui umanist. George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Gheorghe Vlăduțescu, Confesiunea unui umanist. George Uscătescu, TBR, 1988, 358; Constantin Noica, Continentul mental trasat de George Uscătescu, ST, 1990, 7; Liliana Mihuț, George Uscătescu, un român european, ST, 1990, 7; Darie Novăceanu, Poezia spațiului natal, ST, 1990, 7; Ioana Mustață, George Uscătescu: pledoarie pentru Europa, București, 1990; Românii, 364-365; Horia Bădescu, Convorbiri: George Uscătescu, CC, 1993, 1-2; Ion Albulescu, Cu George Uscătescu despre destinul românesc, ST, 1994, 6; Ion Cristofor, „Duc pretutindeni cu mine imaginea spațiului românesc” (interviu cu George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Aiftene, George Uscătescu, „Revista de filosofie”, 1995, 5-6; George Uscătescu în dialog cu Viorel Vizureanu, „Revista de filosofie”, 1996, 1-2; Eugen Budau, Corespondență Mihai Dragan - George Uscătescu, ATN, 1998, 11; Popa, Reîntoarcerea, 178-186; De vorbă cu George Uscătescu, îngr. Constantin Mustață, București, 1998; Rusu, Membrii Academiei, 544; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 383-388; Behring, Scriit. rom. exil, 28-29, 56-58, 88-90; Popa, Ist. lit., I, 1107; Mihai Pelin, Opisul emigrației politice, București, 2002, 339-340; Manolescu, Enciclopedia, 694-698; Firan, Profiluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
urmă poetul se spânzură de o creangă. Mai evident parodică e Paco și Petro, nuvelă având ca eroină o frumusețe inspiratoare de pictură și literatură nemuritoare, preschimbată, după zece ani, în opusul ei: o muiere grasă și cu început de mustăți. De aceeași factură sunt majoritatea pieselor din volum. Nedumeririle lui Duduță (1969) însumează povestiri cu scene de familie, mai ales amuzante, al căror erou e „un derbedeu de nouă ani, blond și pistruiat”, „cu imaginație”. SCRIERI: Într-un cămin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
patul conjugal. Închisoarea l-a lecuit de cele trei spaime care fac ravagii în epocă - „spaima pîinii zilnice, spaima arestării și spaima morții” (p. 126). Odată cu apropierea senescenței își descoperă virtuți potagere, devenind horticultor la 50 de ani, cînd cănirea mustății îi inspiră gîndul retragerii la țară, cu atît mai mult cu cît foștii tovarăși de luptă - masoreții marxiști din specia lui Ion Vitner, Ioșca Chișinevschi și ceilalți (Paul Cornea, C. Ionescu-Gulian) - îi întorc spatele. Proscris ca avocat și pus sub
Agnosticul cu cobiliță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3986_a_5311]
-
difuzată de Televiziunea Națională pe timpul Epocii de Aur. Uneori, scurtmetrajul spune o poveste, precum Valuri sau Colivia (2010) ale lui Adrian Sitaru, alteori el reprezintă un decupaj tăiat milimetric, chirurgical, precum O zi bună de plajă (2007) al lui Bogdan Mustață - am ales intenționat scurtmetraje românești premiate la festivalurile internaționale. Celălalt scurtmetraj era la fel de laconic, însă cu mult mai percutant. O poveste simplă, transcrisă la fel de simplu în limbaj cinematografic. În urma unui ambuteiaj, un tânăr camionagiu urmează scurtătura pe care i-o
Filmul românesc la Coimbra și Porto by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5231_a_6556]
-
ALEXANDRINA Brăila, Str. W. Mărăcineanu bl. B1 ap. 19 țel. 617355 MIHĂILĂ ANIȘOARA Brăila, Str. Parcului 2 bl. A1 sc. 2 ap. 25 țel. 675001 MIHOVICI DANIELA Brăila, Str. Obor bl. 25 sc. 1 et. 2 ap. 14 țel. 036676803 MUSTAȚĂ VASILICA Brăila, Str. Galați 60 bl. 5 ap. 22 țel. 092768337 NAUMOF LILI Brăila, Str. Școlilor 33 bl. c ap. 1 NEACȘU GABRIELA NICOLETA Brăila, Str. Dorobanți bl. A 31 et 5 ap. 24 țel. 690961 PARASCHIVESCU STEFANA Brăila, Str. Școlilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Rădulescu Motru nr. 6 țel. 163685 7312 MOISE P. GEORGETA (n. 1964) Craiova, Cart. Cv. Nouă, Str. C. Brâncoveanu bl. 10 exp sc. 1 ap. țel. 424798 15312 MORARU FLOREA (n. 1937) Craiova, str. Victoriei nr. 19 țel. 446681 7313 MUSTAȚĂ LILIANA (n. 1958) Craiova, Craiovița Nouă bl. 59A ap. 9 țel. 430977 2151 NICOLAESCU A. MARCEL (n. 1936) Craiova Str. Olteț bl. 2 Sc. 1 ap. 13 țel. 113298 2150 NICOLAESCU ION (n. 1936) Craiova, Str. Mărăști nr. 18 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
programe de sport: campionatul Italiei, campionatul Spaniei, NBA Action, FIFA Magazin, Motor Sport Magazin, Sport Extrem, Golazo, Sport la minut, Oxigen, ș.a. Primele vedete Acasă TV au fost: Simona Mihăescu (actualmente prezintă emisiuni culinare), Catrinel Dumitrescu, Eugenia Șerban și Cătălina Mustață. Tot la început Acasă TV organiza diverse concursuri sub denumirea Casa ta, Asta-i casa ta!, Sună acasă...!. O emisiune importantă a fost și Acasă la români, prezentată de Catrinel Dumitrescu și Emil Hossu, unde s-au remarcat Alexandru Pop
Acasă TV () [Corola-website/Science/303526_a_304855]
-
glanis")- ajunge la 5 m lungime și o greutate de 400 kg. Corpul este alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
în cea posterioară, și este gol, lipsit de solzi. Capul turtit dorso-ventral. Pe ambele fălci 2—3 perechi de mustăți: una (cea mai lungă) pe falca superioară, la colțul gurii și 1—2 perechi pe fața ventrală a fălcii inferioare. Mustățile nazale de pe nara posterioară absente. Nările anterioare sunt depărtate mult de cele posterioare. Înotătoarea dorsală rudimentară, mică și scurtă sau lipsește, de obicei cu mai puțin de 7 radii moi, fără radie țepoasă (= țep) anterioară. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarea anală
Siluride () [Corola-website/Science/331660_a_332989]
-
prin înfășurarea unei piese de îmbrăcăminte în jurul trunchiului și picioarelor. Atât bărbații cât și femeile purtau fard de ochi albastru sau verde și creion din cărbune negru, când se îmbrăcau de ocazii. Bărbații aveau părul scurt, nu purtau bărbi sau mustăți, în timp ce femeile își purtau părul pe umeri. Atât bărbații cât și femeile purtau bijuterii din aur dacă iși permiteau. Climatul egiptean cu verile sale fierbinți și ierni blânde a favorizat îmbrăcămintea ușoară făcută din fibre vegetale, predominant pânză iar în
Vestimentația Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302843_a_304172]
-
cu un an față de momentul cînd eu aștern aceste rînduri. O simplă coincidență? "Aș vrea și eu să reușesc, măcar o dată, să montez un spectacol în România", aud obsedant finalul interviului cu Petrică Ionescu, de la Paris. O mai fi avînd mustățile lungi și negre?
Aer proaspăt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15732_a_17057]
-
unul dintre vinurile favorite ale casei de Habsburg. Dincolo de acest mic (la scara istoriei) decalaj de timp, mai straniu pare gestul desfacerii sticlei, familiarizați fiind, mai ales în Valahia, cu imaginea clasică a vinului băut din ulcele și udând generos mustățile și bărbile bon-viveur-ilor noștri boieri: "Stăpânul coborî, răcoare, cercetă atelajele și alese o Cadarcă de Recaș, apoi șezu pe un butoi, scoase briceagul din buzunar, curăță ceara de pe gâtul sticlei și vârî adânc tirbușonul în dop, îl trase, poc! Întoarse
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
Moise Guran va continua să explice pe înțelesul tuturor telespectatorilor principalele mișcări și decizii pe plan financiar care le afectează viața. Tot luni, 16 ianuarie, de la 21.10, revine în forță Constantin Trofin cu sezonul 3 al show-ului „La mustață”. Prima ediție din acest an o are ca invitată pe actrița Tania Popa, o prietenă a emisiunii care i-a mai vizitat pe Trofin și pe cei „terori” și în sezonul trecut. Săptămâna aceasta telespectatorii TVR 2 îi vor mai
Moise Guran şi Constantin Trofin revin, de luni, la TVR 2 () [Corola-journal/Journalistic/23892_a_25217]
-
terori” și în sezonul trecut. Săptămâna aceasta telespectatorii TVR 2 îi vor mai putea vedea în platoul emisiunii, printre alți invitați, și pe matinalii de la TVR 1, Luciana Giurea și Cătălin Fartaeș, care vor veni miercuri în echipă extinsă „La mustață”. Noul sezon începe cu o provocare: lipsa unuia dintre „terori”, care îi pune pe gânduri pe ceilalți doi. Aflați ce s-a întâmplat cu Valentin și cum îl vor aduce înapoi Zory și Bogdan.
Moise Guran şi Constantin Trofin revin, de luni, la TVR 2 () [Corola-journal/Journalistic/23892_a_25217]
-
corpului și începu să adune datele necesare pentru ecuația al cărui rezultat avea să decidă restul - și durata - vieții lui Aurel. Mai întâi scotoci în propriile scorburi întunecoase după niște constante. Le găsi: Aurel avea 38 de ani, păr blond, mustață caraghioasă, trăsături de țăran, ochi verzi, buze groase, ceva umor, ceva sex-appeal și cântărea 81 de kilograme. Era un actor de mâna a doua la un teatru de mâna a doua din București. Ar fi putut ajunge în cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și nici altcineva, nici măcar Maja, era că lucrasem ani buni pentru Mossad, unde învățasem să trag cu pistolul mai acătării decât John Wayne, care-mi fusese profesor. Cu ochii închiși l-aș fi nimerit pe urs între două fire ale mustății, la alegere. Dar nu puteam spune asta nimănui. Unde mai pui că urșii stau prost cu vederea, pentru că se hrănesc greșit și din cauza asta duc lipsă de vitamina C. Dar nici asta nu puteam spune. I-am făcut un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]