2,646 matches
-
sultan să trimită un corp de ocupație în Principate; se spune chiar că Rusia masează trupe aproape de frontieră; Austria procedează la fel. În acest timp, domnitorul Cuza și marele vizir schimbă o corespondență dintre cele mai violente. I se adresează mustrări la fel de aspre de la Petersburg. Prințul ține piept acestei furtuni; de data aceasta simte că e susținut de toată națiunea, boieri, popi și țărani. În plus, Franța veghează; faptul e împlinit, va fi menținut; divanul, patriarhii, arhimandriții greci, toată această gloată
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
capacităților paranormale ieșite din comun și vibrațiilor puternice ale cristalelor, comunicau cu cerul și adesea vizitați prin teleportare de entitățile astralului superior. Primeau prosperitatea, starea de bine și ocrotirea ca prinos al credinței lor, iar când greșeau primeau mesaje de mustrare și îndreptare, din adâncimimile cosmosului, fiind monitorizați. În acele timpuri, entităților astrale nu le era indiferentă starea lucrurilor de pe pământ, viața și faptele oamenilor. Entitățile celeste veneau în calitate de mesageri, sfătuitori, ghizi, păzitori s-au pedepsitori, cooperând cu omul dar și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
fără astâmpăr, urmărind cu atenție disperată toate mișcările condamnatului, care-i fusese bun prieten. Văzând pe Gross, Bologa își aduse aminte de căpitanul străin de adineaori și îl descoperi la spatele generalului, ținîndu-se cu mâna de falcă, neclintit ca o mustrare. " Ce om! se gândi Bologa cu necaz. Vine de la gară de-a dreptul aici și tot el vrea să-mi dea lecții de umanitarism, parcă eu aș fi o fiară sau..." În clipa aceea o mână îi strânse brațul. ― A
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cîrciumi-popote... Prin băltoacele uliții se împleticeau, înjurînd și blestemând, cei ce reveneau de la execuție. Apostol Bologa mergea tăcut alături de căpitanul străin. Vroi mereu să-și grăbească pașii, să se despartă de omul acesta bănuitor, care parcă și tăcând îi făcea mustrări. Dar în aceeași vreme aștepta să mai afle de la dânsul ceva nespus de important și-i era atât de necaz că nu mai deschide gura, încît îi venea să țipe... Și întunericul umed, înecăcios îi strângea în clește inima, din ce în ce mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
prețul vieții și numai primejdia îi oțelește sufletul... Pe urmă a fost la Curtea Marțială care a judecat pe Svoboda... Pe urmă au venit spânzurătoarea și ochii condamnatului... și doina ordonanței, sub fereastră, care nu mai încetează deloc, ca o mustrare... 3 ― Don' locotenent, e târziu, vremea cinei... Apostol Bologa deschise ochii, zăpăcit. Lângă pat, ordonanța mormăia blând aceleași cuvinte, ca o babă cu farmece. ― Ce-i, Petre? Am dormit? întrebă locotenentul, sărind în picioare și uitîndu-se repede la ceasul-brățară. Ei
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ești erou, dar încolo... ― Încolo, adică înspre ideile tale, nici nu doresc să mă apropii, căci pe acolo te întîlnești cu Curtea Marțială, răspunse repede Varga, râzând mulțumit. Urmă o tăcere și apoi deodată glasul lui Cervenko, tânguitor ca o mustrare tîrzie: ― Suferință ne trebuie, multă, imensă... Numai în suferință crește și rodește iubirea cea mare, cea adevărată și biruitoare. Iubirea, oameni dragi, iubirea! Apostol Bologa se uită în ochii ruteanului, lăcrimați și totuși strălucitori într-o lumină ademenitoare. Privindu-i
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu mirare stupidă: "Asta-i pădurea spînzuraților..." Un maior ungur, înalt și cu profil de păsare, mi-a șoptit, poate ca să mă ispitească: "Toți sunt cehi... și ofițerii, și soldații... numai cehi!" Am tăcut, parcă mi-ar fi făcut o mustrare. Apoi i-au spânzurat pe toți trei deodată și pe același copac, un fag bătrân, cu tulpina scorburoasă. Când le-au pus ștreangul de gât, m-am uitat bine în ochii lor... Străluceau cumplit, ca niște luceferi prevestitori de soare
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
domnișorul" din leagăn și lăsase acasă cinci copii. Întâlnind pe urmă ochii ordonanței, furia locotenentului se topi într-un val de rușine. Își dădu seama, îndată, că numai graiul românesc l-a scos din țâțâni, fiindcă a venit ca o mustrare peste gândurile lui răvășite de imputări. Îi pîru rău că s-a înfuriat și în părerea aceasta de rău simți mulțumire de sine și înălțare. Se sculă, făcu trei pași spre intrarea adăpostului, se întoarse înapoi și zise trist, sincer
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
se ofereau. Și el le culegea fără alegere, aproape grăbit, ca și când ar fi vrut să se răzbune pentru timpul pierdut. Totuși, într-o cămăruță deosebită a inimii, păstra dragostea Martei, întreagă, curată, ferind-o cu îngrijire de orice atingere, mulcomindu-i mustrările cu făgăduinți solemne de viitor. Ochii țărăncuței unguroaice însă pătrundeau tocmai în cămăruța cea ascunsă, fără ca el să se poată împotrivi, simțindu-se iarăși timid și zăpăcit, întîia oară în război. Când își dădu seama de aceasta, se înfurie și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
acu nu mai avem mult, bâigui Petre din urmă, suflând ca un taur și arătând cu capul spre o casă mândră, pe dreapta. Apostol nu răspunse, parcă n-ar fi auzit nimic, deși vorbele ordonanței îi atinseră urechile ca o mustrare, fiindcă tocmai în clipa aceea se uitase și el spre casa în care acuma, ca și odinioară, stăpânea Marta, ființa iubită. Se simțea atât de vinovat față de logodnica lui, că de-abia aștepta ziua de mâine, să alerge la ea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Bologa însă îi vedea numai gura și mai cu seamă buza de jos, umflată puțin, încît de-abia se mai cunoștea că e dublă. Glasul notarului suna atât de triumfător și de încrezut, parcă ar fi împărțit când palme, când mustrări, când laude... Apostol ocoli masa, apropiindu-se de Pălăgieșu, palid la față ca un cadavru, dar cu privirile ca două pumnale. Își mușcă buzele, învinețindu-și-le și murmură foarte înăbușit, parcă și-ar fi stăvilit respirația aprinsă: ― Tu?... Tu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
E tot un fel de fericire, zâmbi Bologa, întrerupîndu-l. ― Firește, dacă înțelegi așa fericirea, se supără Gross. Atunci când ți-e sete, fericirea e un pahar de apă! ― Fericirea e totdeauna iubire, zise Apostol Bologa schimbat, privindu-l cu o ușoară mustrare. ― Și iubirea e Dumnezeu, adăugă Gross râzând ironic. Da, da, cunoaștem!... Începutul și sfârșitul e Dumnezeu, fiindcă habar n-avem de unde venim și unde mergem și, prin urmare, înlocuim întunericul cu un cuvânt mare și gol... ― Când simți pe Dumnezeu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Apostol se așeză la picioare și rosti câteva cuvinte care nu cereau răspuns. Căpitanul bolnav zâmbi cu buzele și cu ochii, blând, cu atâta bunătate, că inima lui Apostol începu să tremure repede, fricoasă, ca o pasăre speriată, simțind deodată mustrări dureroase și încredere mare. Și Bologa stătu acolo, în fața bolnavului, aproape un ceas, fără a scoate o vorbă, sorbindu-i privirile din ce în ce mai însetat, ca și cum din ele ar fi vrut să-și adune un mănunchi de sprijin. N-ar fi fost
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
atinse. Luă o carte de pe policioara de la căpătâiul patului și se așeză la masă să citească, să-și omoare vremea și mai ales să-și ostoiască gândurile. Literele se încurcau, fugeau și se vălmășeau. Și inima-i era plină de mustrări nedeslușite. " Dacă nu vine, înseamnă că nu mă iubește și atunci..." Ultimul cuvânt îi rămase suspendat în creier ca un vârf de floretă. Atunci... Atunci... Își dădea seama că iubirea aceasta îl depărtează de toate credințele și năzuințele lui și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
i se stinseră toate îngrijorările și sufletul i se pătrunse de încredere mare. ― Dezertare? șopti privind cu ochii strălucitori crucea albă dinaintea președintelui. Apoi plecă fruntea și, în tăcerea amară ce se împînzi, întrebarea lui pluti câteva momente, ca o mustrare blândă. Și iarăși răsună glasul colonelului, tremurat, parcă o mână nevăzută i-ar fi strâns beregata: ― Răspunde la întrebarea mea, locotenent Bologa... Și, după o tăcere mai grea și amenințătoare, glasul urmă, tot șovăitor: ― Vina e covârșitoare, desigur, dar Curtea
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mistuește, Cine știi ce simț în suflet, cine știi ce gând în creer. {EminescuOpIV 229} Dar Sultanul spre durerea puiculiței lui naive, Ce-omorî-n duel pe-un tânăr de-o speranț-atît de mare, La răcoare-i pus sărmanul, ca să cugete-n mustrare L-ale codicei penale paragrafe respective. Deci puicuța văduvită singuric-acum rămâne. N-început își plânge soarta și părea nemângâiată; Dar curând cucoși mai tineri împlu partea neocupată A duioasei inimioare de amor și jale pline. 225Ea învață ca să uite. Ca
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Ce mi-a fost dat să-l strâng o clipă-n brațe? Tu, blond noroc al unui vis deșert, Tu visul blond unui noroc ce nu e, De-i mai veni să știi că nu te iert. Căci dorul meu mustrări o să-ți tot spue Și sărutîndu-te am să te cert Cu desmierdări cum n-am spus nimănuie. {EminescuOpIV 239} CĂRȚILE Shakespeare! adesea te gândesc cu jale, Prieten blând al sufletului meu; Isvorul plin al cânturilor tale Îmi sare-n gând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pui degetul pe gură, Sfătuiești și ameninți Și îmi dai învățătură Să ne facem mai cuminți. Atunci brațul meu cuprinde Mlădiosul tău grumaz: "Mîni vom fi cum vei pretinde, Dar cum sunt mă lasă azi. Astfel lupt cu-a ta mustrare Ceasuri, zile, săptămâni, Și mereu a mea-ndreptare O amân de azi pe mâni. {EminescuOpIV 384} SBOAR-AL NOPȚII NEGRU FLUTUR Sboar-al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Astfel, Dumnezeu ocrotește pe cel slab împotriva amenințărilor lor, și-l scapă din mîna celor puternici. 16. Așa încît nădejdea sprijinește pe cel nenorocit, iar fărădelegea își închide gura. 17. Ferice de omul pe care-l ceartă Dumnezeu! Nu nesocoti mustrarea Celui Atotputernic. 18. El face rana, și tot El o leagă; El rănește, și mîna Lui tămăduiește. 19. De șase ori te va izbăvi din necaz și de șapte ori nu te va atinge răul. 20. El te va scăpa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
voastre pentru mine, 23. scăpați-mă din mîna vrăjmașului, răscumpărați-mă din mîna celor răi?" 24. Învățați-mă, și voi tace; făceți-mă să înțeleg în ce am păcătuit. 25. O, cît de înduplecătoare sunt cuvintele adevărului! Dar ce dovedesc mustrările voastre? 26. Vreți să mă mustrați pentru tot ce am zis și să nu vedeți decît vînt în cuvintele unui deznădăjduit? 27. Voi năpăstuiți pe orfan, prigoniți pe prietenul vostru. 28. Uitați-vă la mine, vă rog! Doar nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
date cu sabia sunt grozave! Și să știți că este o judecată." $20 1. Țofar din Naama a luat cuvîntul și a zis: 2. "Gîndurile mele mă silesc să răspund și frămîntarea mea nu-mi dă pace. 3. Am auzit mustrări care mă umplu de rușine și din adîncul minții mele duhul mă face să răspund. 4. Nu știi tu că, de mult de tot, de cînd a fost așezat omul pe pămînt, 5. biruința celor răi a fost scurtă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
prezentat de Președinte-n Parlament, Constituie un semnificativ eveniment. Cumpănit, echidistant, cu realism, A „radiografiat” parcursul țării spre capitalism. Răsplată O tânără profesoară a îndrăznit Să-și ajute „elevii cu probleme”, gratuit, În loc de mulțumiri și felicitări, A fost „răsplătită” cu... mustrări. Pregătire deplină Stăpânirea temeinică a unei limbi străine, Este necesară unei pregătiri depline. Argoul epatant, de discotecă și de stradă, Trădează ignoranță crasă și bravadă. Pribeag Părăsindu-ți țara, părinții și tot ce ai drag, Devii un dezrădăcinat și un
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Știa că le primește de la părinții ei, care deși săraci își crescuseră copiii cu multă dragoste, amintindu-și de liniștea și pacea care dăinuia în căminul lor, copilă fiind. Acum, bătrânul ei tată o privea cu lacrimi în ochi, având mustrări de cunoștiință pentru că se purtase urât cu ea, când îl aduse pe lume pe acest copil de care acum se bucura. De multe ori fiind cu părinții și fiul ei, nici unul nu scotea o vorbă. De auzea câte un
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
răzbunarea mea va fi crudă. Viața lui va deveni un coșmar blestemat. Seara de Sfântul Nicolae a acestui an care se încheie, s-ar putea să-i rămână de tristă amintire. Cu toate că atunci m-au încercat puțin unele mustrări de conștiință, crezându-l un inocent copil, dar după cum văd își merită pedeapsa, chiar el transformându-mi iubirea în ură, care se va răsfrânge asupra lui. La aflarea acelei vești, pe care i-o voi da la timpul potrivit și
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pe care i-o voi da la timpul potrivit și care sigur nu-i va fi pe plac, o să fie în stare să renunțe la oricare femeie pentru a nu-și crea greutăți. Sensibilitatea lui nu i- ar permite mustrări de conștiință, dar nu va fi așa, chiar copilul său pe care sigur îl va iubi îi va provoca durere atât lui cât și "zânei lui bune", la care nu va fi nevoie să renunțe, aducând nori grei și tulburi
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]