5,301 matches
-
Declarația Consiliului Educației în Asistența Socială din Statele Unite ale Americii, care rezumă codul valorilor profesiunii de asistent social după cum urmează: a) relațiile profesionale ale asistenților sociali se bazează pe cultivarea meritului individual și a demnității umane, fiind caracterizate de participare mutuală, toleranță, confidențialitate, onestitate și gestionarea responsabilă a eventualelor conflicte; b) asistenții sociali respectă dreptul oamenilor de a alege, de a stabili contracte pentru anumite servicii și de a participa activ în procesul de intrajutorare; c) asistenții sociali contribuie la crearea
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
de-al doilea. Intervenția, după independență, a unei mulțimi de consilieri și experți în dezvoltarea economică, malgași sau europeni, face din imitarea modelului capitalismului de piață tema esențială a unei duble pantomime prin care se reproduce un raport de exterioritate mutuală care face imposibil orice dialog autentic. Obiect principal al relației pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca negare a opresiunii anterioare), ea este pentru cei din urmă o pură înscenare a subordonării. Aceste exemple
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înaltă organizare, de principii și de lege, de o armonie arhitectonică a echilibrului psihic, de corectitudine și de dreptate, de acceptare reciprocă și de integrare a individualității în grup. Ea are nevoie de o atmosferă reciproc suportivă bazată pe atitudini mutuale pozitive. Bogăția. Este valoarea care se referă la ridicata diferențiere și complexitate a ființei omenești. Nimic nu-i lipsește sau nimic nu se găsește în stadiul subdezvoltat. Totul este important pentru om și poate fi satisfacut din plin. Pe acest
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
influențare reciprocă a partenerilor implicați într-o interacțiune distingem (Milcu, 2005): Relații interpersonale bazate pe modificarea caracteristicilor partenerilor de interacțiune. În acest context, vorbim despre: • acomodarea cu partenerul: avem de-a face cu un proces de adaptare sau de ajustare mutuală a partenerilor aflați într-un proces de interacțiune; • asimilarea: reprezintă finalitatea interacțiunii sociale; este un proces de fuziune, de transfer mutual al unor idei, credințe, mentalități între persoane; este etapa superioară a acomodării și apare ca urmare a acțiunii îndelungate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acest context, vorbim despre: • acomodarea cu partenerul: avem de-a face cu un proces de adaptare sau de ajustare mutuală a partenerilor aflați într-un proces de interacțiune; • asimilarea: reprezintă finalitatea interacțiunii sociale; este un proces de fuziune, de transfer mutual al unor idei, credințe, mentalități între persoane; este etapa superioară a acomodării și apare ca urmare a acțiunii îndelungate a acesteia; • alienarea: este procesul opus asimilării. Un individ se îndepărtează, se separă de celălalt, ca expresie a unor relații dizarmonice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în mod esențial. Este vorba despre raporturile de cooperare/parteneriat, relațiile de competiție/concurențiale și relațiile conflictuale. • relațiile de cooperare reprezintă coordonarea eforturilor și a acțiunilor îndreptate spre atingerea unui scop comun. Este o interacțiune de susținere și de participare mutuale orientată spre un obiectiv care nu poate fi atins decât prin angajarea unor eforturi individuale. Avantajele cooperării sunt: motivație superioară din partea partenerilor pentru rezolvarea sarcinii, considerarea și respectul celorlalți colegi, o comunicare mai pronunțat simpatetică, având ca efect interstimularea, discuțiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
respectul celorlalți colegi, o comunicare mai pronunțat simpatetică, având ca efect interstimularea, discuțiile, consfătuirea, intercunoașterea, prietenia. Ca dezavantaje s-ar putea menționa: participarea (uneori) inegală a partenerilor, pretexte de nemulțumire/insatisfacție (Golu, P., 2003) • relațiile concurențiale se referă la rivalitatea mutuală sau la confruntarea între două sau mai multe persoane în vederea atingerii unui scop indivizibil (sau în vederea obținerii unui beneficiu) ele au ca efecte pozitive: creșterea cantitativă și calitativă a producției de bunuri și servicii, iar ca efecte negative: creșterea ostilității
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a cooperări și a competiției. În situația competitivă accentul cade pe datele și pe cunoștințele individului pentru rezolvarea problemei. În situația cooperării devin dominante aspectele socio-emoționale (participarea, comunicarea interpersonală, inițiativa, sugestia, corelarea, acceptarea etc.). • relațiile conflictuale reprezintă raporturi de opoziție mutuală sau o agresiune raportată întotdeauna la o țintă indivizibilă, legată de prestigiu sau de o recompensă oarecare. Posibilitatea conflictelor există oriunde. Oricând pot să apară diferențe de opinie, dezacorduri (mai mult sau mai puțin acute) între diferite idei, trebuințe, impulsuri
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se deschide calea conflictului interpersonal. În planul comunicării, știm și recunoaștem faptul că actul comunicării afectează percepțiile, atitudinile, credințele, motivațiile și stările noastre afective. Comportamentele și relațiile concurențiale ce provoacă percepții ostile determină atitudini de apărare, de autoprotejare, de retragere mutuală. Toate într-o măsură mai mare sau mai mică au drept consecință o alterare și/sau o retragere a comunicării intenționate, voluntare. Participanții devin din ce în ce mai îndepărtați, mai diferiți, mai egocentrici, mai prudenți. Ceea ce poate amorsa conflictul (Milcu, 2005, p. 75
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
la rândul ei este mai profitabilă decât faptul de a fi exploatat/trădat de către celălalt". În principiu, în situațiile cu motive mixte (cum este și dilema prizonierului) există două forțe distincte: • pe de o parte, tendința de a maximiza câștigul mutual prin cooperare; • pe de altă parte, tendința de a maximiza câștigul personal prin competiție (de fapt, de a maximiza diferența dintre scorul propriu și scorul celuilalt). În această situație, cei mai mulți adoptă soluția dictată de prima reacție și cea percepută ca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a accentuat 75. Căutând să facem față presiunii competiționale, pare că putem trece din ce în ce mai greu dintr-o stare de confruntare într-una de ajutorare (reciprocă) (fără un anumit interes foarte special), dintr-una de închidere egocentrică într-una de deschidere (mutuală). T. Nørretranders (2008) consideră că ne îndreptăm către o comunitate în care cooperarea devine la fel de importantă precum competiția (p. 13). Dacă însă concurența presupune încrederea în forțele proprii, manipularea relațiilor în direcția satisfacerii propriilor interese (individuale) și invidie, cooperarea implică
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
154). At the same time, the confrontation between the relations of cooperation and competition has increased. Trying to cope with competitive pressure seems that it can get increasingly more difficult to go from a state of confrontation to one of (mutual) relief (without a very special interest), from one of egocentric closure to one of (mutual) opening. T. Nørretranders (2008) believes that we are moving towards a community where cooperation becomes as important as competition (p. 13). If however competition requires
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
increased. Trying to cope with competitive pressure seems that it can get increasingly more difficult to go from a state of confrontation to one of (mutual) relief (without a very special interest), from one of egocentric closure to one of (mutual) opening. T. Nørretranders (2008) believes that we are moving towards a community where cooperation becomes as important as competition (p. 13). If however competition requires self-confidence, handling relations in order to satisfy their (individual) interests and envy, cooperation requires trust
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ele) refuză cu obstinație, categoric și ireconciliabil să se implice în rezolvarea conflictului; • când una sau ambele părți pornesc de la poziții fixe și, teoretic, de neclintit ("nici să nu-ți treacă prin cap!"); • când părțile se suspectează de nelealitate (neîncredere mutuală). 20 De aceea, pentru a nu ajunge într-o astfel de situație dezagreabilă, uneori chiar de nesuportat, majoritatea își atenuează dorința, își coboară aspirația, dacă nu cumva le elimină pur și simplu din câmpul activ al preocupărilor ei. 21 Pentru
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ar fi hrănit mai bine, s-ar fi îmbrăcat mai bine, și-ar fi instruit mai bine fiii, ar fi rotunjit dota fiicei sale și nu mai poate, este ceea ce nu se vede. Ar fi intrat în asociația de ajutor mutual și nu mai poate, este ceea ce nu se vede. Pe de o parte, bucuriile care îi sunt luate și, pe de altă parte, mijloacele de acțiune de care dispunea și care i-au fost distruse; munca unui terasier, unui tâmplar
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
considerată dintr-un punct de vedere general și teoretic, are ca misiune să constate și să facă respectată limita drepturilor reciproce pre-existente sau să se ocupe în mod direct de fericirea oamenilor, provocând acte de devotament, de abnegație și sacrificii mutuale? Ceea ce mă frapează în acest ultim sistem (de aceea revin adesea la această chestiune, în scrierea mea grăbită) este incertitudinea pe care o face să planeze asupra activității umane și a rezultatelor ei, este necunoscutul în fața căruia plasează societatea, un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în toate felurile precizate mai sus, ca urmare alegerea finală ar trebui să se bazeze pe o comparație a proceselor politice și de piață reale nu "perfecte". Piețele reale generează o multitudine de căi pentru furnizarea informației și generarea cooperării mutual benefice între participanții la piață. Piețele furnizează un cadru pentru ca oamenii să descopere informația, inclusiv forme de cooperare. Publicitatea, birourile de credit, reputația, piețele de mărfuri, bursele, birourile de certificare și multe alte instituții apar în interiorul piețelor pentru a servi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la piață. Piețele furnizează un cadru pentru ca oamenii să descopere informația, inclusiv forme de cooperare. Publicitatea, birourile de credit, reputația, piețele de mărfuri, bursele, birourile de certificare și multe alte instituții apar în interiorul piețelor pentru a servi obiectivul facilitării cooperării mutual benefice. Decât să renunțăm la piețe deoarece sunt imperfecte, ar trebui să căutăm mai multe căi de a folosi piața pentru a îmbunătăți starea imperfectă a bunăstării umane. În sfârșit, concurența este înțeleasă mai bine nu ca o stare a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și de sensul lui "a ști" în acest caz. Ca orice limbă, japoneza presupune vorbitul, cititul și scrisul. Numai că spre deosebire de orice limbă indo-europeană, relația dintre vorbit, pe de o parte, și citit și scris, pe de alta, nu este mutuală. Poți foarte bine să vorbești, și să vorbești curent, fără ca lucrul acesta să implice că poți să redai expresia grafică a sunetelor pe care le-ai rostit. Și asta pentru că "alfabetul" japonez, bazat pe cel vechi chinez, nu are douăzeci
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Verlag, pp. 5-411. Lynch, Allen (1989) The Soviet study of international relations, Cambridge, Mass, Cambridge University Press. Mackinder, Halford John (1944 [1919]) Democratic Ideals and Reality, Harmonds worth: Penguin. MacLean, John (1988) 'Marxism and International Relations: A Strange Case of Mutual Neglect', Millennium: Journal of International Studies, vol. 17, pp. 295-319. -(1981) 'Marxist Epistemology, Explanations of "Change" and the Study of International Relations', in Barry Buzan and R.J. Barry Jones, eds, Change in the Study of International Relations, London: Frances Pinter
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1976) 'International Monetary Relations', in Andrew Shonfield (ed.) International Economic Relations in the Western World, 1959-1971, vol. 2, Oxford: Oxford University Press. -(1971) Sterling and British Policy, London: Oxford University Press. -(1970) 'International Economics and International Relations: A Case of Mutual Neglect', International Affairs 46, pp. 304-15. Suganami, Hidemi (1996) On the causes of war, Oxford: Clarendon Press. Tickner J. Ann (1992) Gender in International Relations: Feminist Perspectives on Achieving Global Security, New York: Columbia University Press. Tooze, Roger (1988) 'The Unwritten
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ca pe un proces care a durat (în timp) și care, nici măcar în zilele noastre nu este pe deplin desăvârșit. Perioada medievală a fost marcată de fapt de fenomenul complex numit feudalism care a fost caracterizat de relații de dependență mutuală între stăpâni și vasali dar și între rege și nobilime.6 Procesul centralizării monarhice ar trebui plasat pe fundalul acestui mediu al sistemelor multiple și suprapuse de suveranitate și interdependență mutuală. Cu toate acestea, centralizarea a devenit, gradual, trăsătura dominantă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
feudalism care a fost caracterizat de relații de dependență mutuală între stăpâni și vasali dar și între rege și nobilime.6 Procesul centralizării monarhice ar trebui plasat pe fundalul acestui mediu al sistemelor multiple și suprapuse de suveranitate și interdependență mutuală. Cu toate acestea, centralizarea a devenit, gradual, trăsătura dominantă a statului francez și, în cele din urmă, până în secolul al XVII-lea, a dus la apariția monarhiei absolute. După cum vom vedea, toate acestea au constituit materia primă pentru tipul de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a-și duce la îndeplinire sarcinile. Acest lucru l-a determinat pe Worms să aprofundeze analiza, cu scopul de a dezvălui legăturile dintre prefect și notables acestuia. S-a descoperit că prefectul se afla în centrul unui sistem de interdependență mutuală între el și notabilii locali, în special administratori și politicieni 10 cu mare influență. Aprofundând aceste cercetări, François Dupuy și Jean-Claude Thoening, de asemeni discipoli ai lui Crozier, au formulat un model al legăturilor central-locale franceze pe care le-au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Crozier, au formulat un model al legăturilor central-locale franceze pe care le-au numit modelul "régulation croisée" (regularizare încrucișată")11, sau după cum este numit uneori în engleză, modelul "honeycomb"*, dar care ar putea fi foarte bine tradus ca modelul "interdependenței mutuale"12. Acest model conține două sisteme paralele, cel politic care include așa-zișii notables, consilierii departamentali și primarii, și cel administrativ, care include miniștrii guvernamentali, prefecții, șefii serviciilor locale și administratorii locali. Fiecare sistem conține o legătură ierarhică, dar și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]