KorAP: Find »[drukola/base=nămol & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...245 >

6,112 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348

pe-aici, futu-l În gură de zdreanță ordinară și de neam de slugi care suge pula și fute-n cur pă nimica. Ce zici, vere? Mergi cu mine pe litoral după tata, s-o mai Înnădim vara asta cu nămol și floricele? Și-l luăm și pe părințelu’, să-l lăsăm p-ăsta-n pielea goală cu tuburile lui. Mă uitam la Andrei care mă pândea la rându-i circumspect pe sub genele blonzii. Un cuvânt de-al meu ar fi fost de-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
dar nu mai suntem de-o seamă cu văru’ Laur. Suntem deja la o vârstă când nu ne mai pică bine să ne mutăm așa de des de colo colo. Și unde? Păi s-o Înnămolim pe litoral, da, cu nămol și floricele. O-ncercasem și p-asta În destule veri și știam bine că acolo ești la mâna lui Dumnezeu mai mult decât oriunde În altă parte. Dumnezeu Îi Încearcă tare de tot pe cei pe care-i iubește, am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
și tocmai Începuseră să apară zilierii Înfometați de la Granitul și câțiva țărani din Împrejurimi lihniți după un ban grămadă, care băteau la tuburi zi-lumină. Prea se grăbise Laur să fugă după tac-su, după câini cu covrigi În coadă și nămol și floricele. În ce mă privea, zilierii apăruseră la timp, când n-aș mai fi avut taman nimic până să-l las pe părințelul Andrei singur, să se spele pe cap cu tot nisipul și cimentul din ocna aia de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
iarnă, vezi, nu rămăsese până Într-atât de lipit Încât să-și vândă utilajele. Au dus-o ei așa târâș-grăpiș cu doi lei halba de bere cu floricele o lună și mai bine, și pe urmă au dat-o pe nămol de la Techirghiol, pe care Laur și tac-su Îl luau seara cu găleata de la Băile Reci, e din destul În bazinele alea de beton și nu te costă nimic. A umblat Laur cu găleata În sus și-n jos pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
august, văr-miu a călcat În gura lăcomiei și a cumpărat hainele astea care le văd pe el, raiații și geaca și pantofii, pe care n-a dat mare lucru: câștigul pe trei zile de alergătură pe plajă cu avem nămol de la Techirghiol, cine mai poftește, cine mai dorește nămol de dat pe cap și pe picioare pentru doamne domni și domnișoare. Asta-i oricum o treabă pentru putința hipopotamului de Gilbert, care n-are cum să se descurce pe crepetul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
a cumpărat hainele astea care le văd pe el, raiații și geaca și pantofii, pe care n-a dat mare lucru: câștigul pe trei zile de alergătură pe plajă cu avem nămol de la Techirghiol, cine mai poftește, cine mai dorește nămol de dat pe cap și pe picioare pentru doamne domni și domnișoare. Asta-i oricum o treabă pentru putința hipopotamului de Gilbert, care n-are cum să se descurce pe crepetul de soare cu cele o sută treizeci de ocale

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
treizeci de ocale ale lui, deși nu e vorba că ar găsi el pe cineva dacă n-aș apărea eu sau fii-su, sau mai degrabă stă la umbră În capul falezei cu coșul cu floricele sau cu găleata cu nămol, dar una e să stai ca un milog să-ți aștepți clienții, și cu totul alta să umbli după ei pe plajă și să te bagi În sufletul lor, așa că fără Laur nu știu cum ar fi scos-o la capăt sezonul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
schimba. M-am Încins și deja a Început să-mi fie frig. Mi-e sete. M-am aplecat și-am băut câțiva pumni de apă din gârla aia și mi s-a lovit mâna În Întuneric de ceva Împotmolit În nămolul malului. Era un catastif Îngreunat de apă pe care l-am aruncat lângă boscheți. - V-am spus că nu-i de glumă cu ăștia, spuse Carol. Îngenuncheat În iarbă ca pentru rugăciune, Hansi Își trecea mâinile prin plete gâfâind și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
alătur. Poate că asta așteptam, În vreme ce ei hăituiau prin Întunericul demisolurilor și hangarelor poporul dintr-un singur ins pe care-l formez, spre uneltele mele specifice: barosul, lopata, târnăcopul, ciocanul de bătut tuburi, coșul cu floricele de porumb, găleata cu nămol de la Techirghiol... Cam asta-i tot ce mi se poate oferi, și nu-i puțin lucru că primesc totul cu brațele deschise, pe deplin conștient de ceea ce sunt: o scursură toxică a conștiinței colective, care duce peste tot cu sine

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
M-aș fi putut frământa până mâine dimineață ca să-mi amintesc În cine a dat văru’ Laur vreodată, cât om fi mers amândoi de-a lungul și de-a latul acestui loc de verdeață ca să vindem floricele de porumb și nămol și să facem tuburi de puț și grilaje și câte și mai câte. Altminteri, el e În stare să se descurce și de unul singur, mâncând flori și vânturându-și Încolo și Încoace carnea lui tânără de prințișor mulatru, legitimându

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
de fapt cine-i ea? Ortansa, da, Ortansa Golea fostă Pantazi, o femeie despre care nu sunt prea sigur dacă-i femeie, după cum nici de mine nu sunt sigur ce sunt, scriitor sau tubar, ciocănar sau salahor sau vânzător de nămol. E posibil ca ea să fie mama fiului meu Gabriel, dar nici de asta nu sunt așa sigur și nici de faptul că ei Îi trebuie bani ca să-l crească, ca și cum i-ar administra periodic un număr de centimetri și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
cazematei și am luat aminte la marfa din lădiță. De o săptămână am venit. De azi dimineață mi-am scos douăj’ de mii, și până la prânz Îmi mai scot zece. - P-astea? Întreb arătându-i paharele de celofibră pline cu nămol. Prin mulțime se apropia o fată cu o lădiță identică, o blondă-roșcovană-aurie despre care am crezut o secundă că-i Steluța. Era ceva mai Înaltă și mai robustă decât Steluța. Avea brațe puternice, fierte de vipie, și maioul negru i

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
nostru i-am văzut privirea ochilor negri răzbătând Îndârjită prin sudoarea ce-i șiroia pe frunte. - P-astea, vere. Ce, nu-ți vine să crezi? Dau cu cinci sute paharu’ și nu bag nici un ban nici În pahare, nici În nămol, nici În nimic. - Și până seara cât Îți mai scoți? - La ce dracu’ să mai ies și după-masă? Se șterge cu poala tricoului pe față și suflă cu năduf: Fac o tură sud-nord-sud, și la ora două cel târziu sunt

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
mișcă! Hai, mâncați-aș flocii tăi ăia ca mătasea de porumb. - Ți-am spus să nu mai zici așa! Neli se strâmbă amenințător, scuturând brațul stâng și schițând un croșeu: Măi țâgane! - Hai, țuțule, că te-a scăpat țâganu’ de nămol. De mâine ies cu văru’ Relu pe plajă. Această veste Îi spori veselia. Râdea În hohote ce-i urcau sângele În obraji și făceau să-i strălucească ochii. - Nu-ți fac nici un cartof, măi țigane. Simțeam În râsul ei cât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
ochii. - Nu-ți fac nici un cartof, măi țigane. Simțeam În râsul ei cât de tare se bucură că a scăpat de corvoadă prin arșiță și prin cioporul de lume În pielea goală. O să ieșim noi, da, dar nu mai e nămol În magazie. Să nu uităm să aducem diseară nămol după ce ne Întoarcem cu Zlate, spuse cu un accent ușor ardelenmesc. O fi fost de prin părțile alea. Lesne Însă ai fi ghicit că și ea, ca și văru’ Laur, fugise

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
În râsul ei cât de tare se bucură că a scăpat de corvoadă prin arșiță și prin cioporul de lume În pielea goală. O să ieșim noi, da, dar nu mai e nămol În magazie. Să nu uităm să aducem diseară nămol după ce ne Întoarcem cu Zlate, spuse cu un accent ușor ardelenmesc. O fi fost de prin părțile alea. Lesne Însă ai fi ghicit că și ea, ca și văru’ Laur, fugise de timpuriu de la maică-sa de acasă. Am Întrebat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
și o punem pe Neli să ne gătească, ca să facem economie, și lu’ Zlate nu-i dăm mai mult de două mii, să-l fut În gură de tâtâtură. * O dată la trei zile umpleam ligheanul din magazie cu două găleți de nămol și mai aduceam o găleată plină. La lumina becului din curte, Neli umplea paharele cu o cană și le aranja În lădițe. În jur de o sută de pahare pregătea În fiecare noapte. Zi de zi eu și Laur vindeam

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-i dăm, de când eu și văr-miu Începusem să mâncăm pe unde apucam și ne gospodăream pe cont propriu, fiecare cu lădița lui și vânzarea lui, și tocmai că-și găsise În sfârșit și Neli ceva mai pe potriva ei decât nămolul. Vindea struguri pentru un turc acum, o chestie destul de rentabilă, ce-i conferea un dram de independență, și totuși nu-și permitea o gazdă mai acătării. Tot la Zlate Înnopta. Cel puțin până la toamnă familia o avea tot aici. Pe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
Întoarcă și să le ușureze traiul. A cam dat greș Neli. A știut asta mai cu seamă după ce s-a luat după Laur și a ajuns aici, ca să umble pe nisipul fierbinte prin arșiță și să zbiere ca o vacă, nămol nămol nămol, și să caute prin gunoaie și să umple paharele spoindu-se până la umeri cu noroiul ăsta puturos. Neam de neamul ei n-a făcut așa ceva, măcar că ei nu i-a fost niciodată frică de muncă și nici rușine

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
și să le ușureze traiul. A cam dat greș Neli. A știut asta mai cu seamă după ce s-a luat după Laur și a ajuns aici, ca să umble pe nisipul fierbinte prin arșiță și să zbiere ca o vacă, nămol nămol nămol, și să caute prin gunoaie și să umple paharele spoindu-se până la umeri cu noroiul ăsta puturos. Neam de neamul ei n-a făcut așa ceva, măcar că ei nu i-a fost niciodată frică de muncă și nici rușine. Bine

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
să le ușureze traiul. A cam dat greș Neli. A știut asta mai cu seamă după ce s-a luat după Laur și a ajuns aici, ca să umble pe nisipul fierbinte prin arșiță și să zbiere ca o vacă, nămol nămol nămol, și să caute prin gunoaie și să umple paharele spoindu-se până la umeri cu noroiul ăsta puturos. Neam de neamul ei n-a făcut așa ceva, măcar că ei nu i-a fost niciodată frică de muncă și nici rușine. Bine c-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667

sau poate un incendiu devastator. În vis, am dat foc Romei. Orașul întreg, cu palate de aur și foruri celebre, cu toate cele șapte coline mitice, fierbea în magma clocotită, topindu-se lent și dispărând în vârtejul gigantic al unui nămol fecaloid. Eu înotam cu mare dificultate în acest fluviu pestilențial, stâlcit între o mulțime de trupuri răsucite strâns în amplexuri perverse. Aerul întreg era năclăit de un miros putred de sex. Când eram gata să mă-nec, am început să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
a frapat: era clar că mi se întâmplă ceva care o să-mi prefigureze viitorul. De la un timp, folosesc terapia găinilor: mă îngrop în țărână și - după câteva ședințe - practica asta îmi redă forma normală a picioarelor . Alteori mă perpelesc în nămol, ba chiar mă îngrop până la mijloc în el, rămânând în această poziție, pe jumătate adormit. Apoi, când mă trezesc, mi-e foarte greu să-mi reiau mișcarea. Picioarele parcă au prins rădăcini și trebuie să mi le smulg cu forța

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
totuși, că stadiul ăsta de degradare mă face curios. Vreau să știu până unde mă va împinge metamorfoza trupului meu. De-acum mi se pare limpede că voi putrezi ca un hoit. Ar fi mai plăcut să mă transform în nămol sau în balegă de capră. Numai Aia mă mai poate salva. Dar ea m-a părăsit deja. Nord A revenit, punându-mi anumite condiții dacă vreau să rămână cu mine. Singura soluție ar fi să fugim spre bastarni. Știu că

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
și eu vedeam cum lunec încet înăuntru, fără nici o posibilitate de-a mă opri. Pe măsură ce eram înghițit, simțeam cum ceva umed și răcoros îmi acoperă picioarele și tot trupul. Aveam impresia că materia trupului meu se transformă treptat într-un nămol rece care se mișca lent spre inima mea. Mă străduiam din răsputeri să rămân afară cu partea de sus a trupului. Vroiam să scap de senzația asta halucinantă. Asudam de efort și nu-mi dădeam seama că Aia se apropiase

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]