1,183 matches
-
se decadă rapid, ca o consecință a incursiunilor ostile ale localnicilor lui Sanjar, mare cuceritor Sejuk, și renașterii Ghori în Afganistan. Ca și grecii și ephataliții, ei au pierdut în dominioanele lor indiene, unde conducerea Ghaznavidă a fost în final năruită de către Ghori în anul 1187-1188 d.Hr. După ce au fost reduși la vasalitate timp de două sute de ani, Ghoris care erau afgani, au recâștigat puterea regală sub conducerea fraților Salahuddin și Alauddin, dar după dispariția acestora au intrat în posesia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
gândirii-positum, el rostește sau încearcă despre fenomenul noetic (gândirea ca dat), așa cum acesta și-a constituit sensul în vremea noastră trecută, iar în privința gândirii-fenomen, el se prezintă ca act al constituirii de sine a gândirii înseși, în acest act fiind năruită atitudinea noetică naturală, prin care "subiectul" nu se recunoaște și ca "obiect", și fiind activată o atitudine prin care gândirea se recunoaște continuu ca avându-se pe sine ca "obiect" privilegiat, fără a scăpa din vedere "lucrurile însele". Demersul se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
anumit "obiect" este dat ca existență posibilă, către condiția schematică a existenței sale, ceea ce îl exprimă ca fiind cu o mai mare posibilitate, ajungând la determinarea sa empirică, prin care posibilitatea sa trece în existența sa efectivă, fără a se nărui vreo condiție a posibilității sale. Acest sens operațional al timpului vizează mai degrabă implicarea sa constitutiv-fenomenală, adică obiectuală. Timpul poate fi luat însă și în sens obiectual, fiindcă el se află, cu rost constitutiv, în fiecare ipostază fenomenală. El este
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulativ pentru elementele dictaturii judicativului și pentru toate celelalte componente ale sale, judecata fiind constitutivă; dar cum să fie posibilă "judecata" dincolo de înseși actele de timporizare, așadar fără timp? În ipoteza unei astfel de funcții, însăși dictatura judicativului s-ar nărui, împreună cu sensul tuturor elementelor sale. O ilustrare a rolului doar regulativ al timpului ar putea să apară prin reducția non-judicativă a dictaturii judicativului; totuși, posibilitatea acesteia poate fi indicată aici. Mai mult, reducția judicativă îi scoate în evidență sensul și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de fapt, "conștiința" înțelegătoare a fenomenului "ivirii": non-judicativul însuși (prin sensuri ale sale încă aflate sub semnul constitutivității judicative). Dar cum mai este posibilă lumea, odată suspendată dictatura judicativului? Ar putea întreba cineva, simțind, pe bună dreptate, că totul se năruie, atâta vreme cât este subminată stabilitatea "lucrurilor", condiția substratului și altele. Nu este posibilă lumea altfel decât ca eveniment ... răsărire etc., ceea ce înseamnă: a) timp, el însuși "această" ființare; b) spațiu, corelativ judicativ al timpului, dar întărit prin fenomenul prezentuirii timpului, propriu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
meu îndârjire și speranță și încercam pe cât posibil, și noi, toți cei care lucram la stațiune, să formăm o echipă. Din nefericire, în momentul în care am plecat de la stațiune lucrurile nu erau așa cum visasem și multe speranțe s-au năruit. Sper ca tot ce s-a investit să nu se piardă și, cine știe, poate destinele ni se vor mai intersecta vreodată... PROFESORUL GHEORGHE MUSTAȚĂ LA A 75-A ANIVERSARE Reprezentant de seamă al școlii zoologice românești, prof. dr. Gh.
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
nu ca presupunerile lui Weismann, Emil Racoviță nu se simțea amenințat în convingerile sale evolutive; pentru el evoluția reprezenta o realitate cosmică. Nu putea să accepte însă că acele construcții deosebit de solide edificate în jurul conceptului de evoluție s-ar putea nărui asemenea unor castele de nisip. Așa îmi explic reacția marelui evoluționist la apariția noilor curente din biologia evoluționistă. Trebuie, totuși, să-i „dăm Cezarului ce este a Cezarului”, să apreciem la adevărata sa valoare contribuția lui Emil Racoviță la recunoașterea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sufocant și absent. După „normalizare“, politicul a căpătat, dimpotrivă, dimensiuni monumentale. A ocupat scena, ne-a luat cu asalt, ne-a confiscat. Ca urmare a metabolismului său invaziv, au apărut meserii noi, noi sensuri de viață, noi ierarhii. S-au năruit prietenii altfel statornice, s-au scindat familii onorabile, s-a împărțit lumea în două. Petrecem nepermis de mult timp în fața televizoarelor pentru a urmări dezbateri „politice“ bezmetice, optăm isteric, ne certăm orbește, alunecăm, ireversibil, în postura subalternă a suporte rului
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
netrebniciei înconjurătoare, ci lichidarea de sine. Oblomovismul e o sinucidere amânată. Și e o încercare disperată de a evita „frigul“ lumii. Cât despre Ilia Ilici, el întruchipează, în același timp, farmecul și dezastrul mentalită ții răsăritene. O mentalitate care se năruie în relativism din cauza unei supra licitări a absolutului. Răsăriteanul nu știe să fie rezonabil. Contemplativitatea lui nu exclude curioase forme de isterie. Sentimental și crud, el își pierde adesea inima tocmai pentru că o idolatrizează. „Îi murise inima“, spune, la un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și întâmplat: Maiestatea Voastră a distrus acest act de samavolnicie al domnului referent și a însărcinat Cancelaria cu un al doilea contract, care a fost de această dată dus la îndeplinire. Prin aceasta, sufragiul domnului referent, contele Odonel, s-a năruit complet, iar petiționarul, grație decretului primit, a fost numit secretar gubernial în Galiția, dându-i-se speranța obținerii poziției de căpitan de district, aflată atunci în curs de eliberare. Numirea în această funcție a însemnat mult pentru un nefericit, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un echilibru se rupe, acela care a născut muntele laolaltă cu pădurea de pe el, lipsind muntele de armătura vie care-i ținea Întru semeție părțile, mai mari sau mai mărunte. Se va găsi un alt echilibru, când muntele se va nărui peste noi, un al doilea, când o nouă Sahară se va Învecina cu o mare mâlită. Eu, pisica, Îmi iau coada și fug. Unde văd cu ochii. „Meridian“, 29 iunie 2000, ora 12,31 2. Picătura de Soare M’am
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ei - dacule! -, pâine și circ. Dar pentru că nu erau la fel de deștepți ca mine, au greșit: trebuia circenses et panem. Nu te Înțeleg, Moti. Vezi că ești ca și aceia? Păi uite: Ca să nu se răscoale, deci o societate să se năruie, omul trebuie distrat. Era să spun distras. Circ deci, chiar dacă ăsta se manifestă macabru, cu totul Împotriva Naturii, adică ucigând - În spiritul epocii - propriul semen... Dar, pentru a ajunge la circ, omului Îi trebuie un mijloc de transport și, cum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
irizările kitsch-ului artizanal din zonă. Și ceea ce un țăran înțelept și dăruit a clădit într-o viață, au dărâmat într-o clipită moștenitorii: ce le trebuie lor muzeu? Dă lapte? Face pere? Casa stă degeaba; e pustie și se năruie încet și... sigur. C ârcotașii afirmă că apar prea multe cărți și de aceea... n-avem literatură! Hai să zicem că jumătate din totalul aparițiilor ar fi (și sunt!) pur și simplu proaste, iar un sfert inutile. Tot ar rămâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se înscrie în plutonul literaților. Începusem, la Vatra Dornei, teribila dramă intitulată "Furtuni sub cer senin" și Luca, profesoral, mi-a dat primele indicații... tehnice: "îndoaie foaia pe lung, că replicile-s scurte si hârtia-i scumpă". Totul s-a năruit când Sfatul Popular, măsurând metrii pătrați de pe str. Parcului 37, a considerat că există niscaiva spațiu excedentar. Și a fost repartizat noul locatar: un... milițian. Bietul, era bine intenționat: se descălța de cizme când urca treptele de lemn, dar tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pentru a locui toți patru - dumnealor și noi doi copii, frățiorul meu s-a născut după plecarea pe front a tatălui meu, în septembrie 1941, eu în 1939 în vremea concentrărilor și nu aveam unde locui pentru că planurile s-au năruit la înjghebarea tinerii familii. Exemplele de luptă cu greul, de la nevoile imediate cum sunt acoperiș deasupra capului și hrana zilei, până la lupta pe câmpul de bătaie pentru pământul sfânt lăsat de străbuni, mi-au fost de mare ajutor și mie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de material. Forma se umplea până-n gură după vreo treizeci de astfel de operații, și numaidecât puteam să văd cu câtă grijă și nădejde mi-am făcut treaba, când trăgeam forma de pe tub și el rămânea În picioare ori se năruia și redevenea grămada de ciment și nisip din care-l făcusem. Era și asta o meserie dată dracului, căci oricum la sfârșitul fiecărei zile de muncă stăpânul nostru verifica eventualele fisuri din cimentul crud, ce ar fi Întârziat năruirea cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
niște cocori rămași de cârdul lor, care s-a călatorit, încă se mai uitau cu jale și tristețe peste gard... în urmă cu șaizeci de ani... Rememoram, pentru încă, a câta oară, amintirea tuturor visurilor născute între acele ziduri.. și, năruite în lunga viață de pribegi. Vântul blând al toamnei, mângâia ierburile vestejite și clătinau în răstimpuri vârful brazilor din micul parc, ca un cântec trist. Căsuța lui moș’ Vasile-portarul, cu feresatra de la ușă, fără perdeluță, acoperită cu un carton, și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sunt aleșii. Visele se precipită, imaginea Aureliei lui Nerval domină irealul și dedublarea creației, lumina din vis mai strălucitoare ca soarele se întinde-n ghirlande, în liane, creând o lume de fericire. Apoi totul în urmărirea ei, a iubitei se năruie în întuneric. Monștrii, el însuși devenit unul, colindă, ocnași ai străfundurilor. Totul în jur devine mânie și dispreț. Orice început are și sfârșit. Neplăcut e apusul. Și prezicerea lui. Obsesie îngrozitoare a unui real ce devine act morbid și boala
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și în același timp. E semn de progresare pe calea inițiatică, enigmă și mesaj totodată, realitate inepuizabilă într-un etern mister. Să te strecori înăuntrul unei lumi/ și să luminezi/ gerul,// să scoți așchii din focurile sacre/ și să nu nărui/ zidul,// să dezvelești stelele/ ca să poți gândi/ și să nu mori ...// să culegi din clopote roua/ doar ca să știi/ unde e vidul 778. Creația a fost și un simbol figurativ, dar și un dans sacru al realității în spirit. Și
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Mai este întotdeauna cineva mergând alături de tine... Cine sunt gloatele acelea cu fața ascunsă rotindu-se Peste câmpii nesfârșite, împleticindu-se în pământ crăpat Prins în inel în zarea fără adâncime doar Care este orașul de peste munți... În groapa aceasta năruită în inima munților În lumina stinsă a lunii, iarba cântă Peste mormintele răsturnate, în jurul schitului Este schitul pustiu, sălaș doar al vântului 1268. Este evident că toate formele de halucinații pe care le-am considerat nu au nici o legătură cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zis Caramitru, adică Republica Moldova să se unească cu România? Domnul Voronin n-ar mai fi președinte, șef de stat la coada Rusiei, pe post de remorcuță cu mere și, chiar, ce-ar fi Voronin dacă n-ar fi președinte? Se năruie planeta? Are loc vreun cataclism? Dispare Soarele de pe cer? Sau ce? Nu știu cât îl va ține pe Voronin această mânie pe România, probabil că până atunci când toți „moldovenii” lui vor obține cetățenie română. N-ar fi rău să i se acorde
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
jucat aici vreme de o jumătate de secol rolul uni frigider, înghețînd evoluția politică, socială și culturală. Ei au lăsat problemele postbelice nerezolvate și au acumulat profunde frustrări economice și sociale. Dar să nu uităm că monolitul comunist s-a năruit încă din 1948 datorită naționalismului lui Tito. Asistăm astăzi la un spectacol tragic și sîngeros în fosta Uniune Sovietică și în Iugoslavia. Dar aceasta nu din vina democratizării, ci mai curînd drept consecință a prăbușirii comunismului. Libertatea unui cetățean este
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și a unit-o cu Valahia și Moldova. De atunci încoace, el a devenit simbolul celor care credeau încă într-un viitor mai bun pentru națiunea română. Dar imediat după ieșirea lui din scenă. Tot ceea ce realizase el s-a năruit. Spre sfîrșitul secolului al XVII-lea, Imperiul otoman a început să decadă și două mari puteri și-au făcut apariția la fruntariile principatelor române: Austria, care și-a adjudecat Transilvania și Banatul. Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sale. Dar el a rămas toată viața credincios acestor principii, luptînd pentru ele ca Don Quijote cu morile de vînt. Îi plăcea să repete cuvintele lui Cambronne: "Garda moare, dar nu se predă!" În toamna lui 1940, lumea lui Iorga se năruia în jurul lui: zvastica flutura pe Turnul Eiffel, Franța se prăbușise; steaguri roșii se învolburau deasupra Chișinăului și a Cernăuțiului; jumătate din Transilvania era pierdută, bulgarii mărșăluiau pe pămîntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit să suspende apariția "Neamului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
generație să înfăptuiască cele mai mărețe fapte... Ea va împlini misiunea secolelor, iar în calea ei se întind vremuri atît de minunate încît anticiparea lor mă fascinează. Take Ionescu Iorga considera că asasinatul de la Sarajevo săvîrșit "de un sîrb fanatic" năruise toate speranțele că Franz Ferdinand se va ridica împotriva ungurilor din Transilvania 2. Acesta a fost sfîrșitul secolului al XIX-lea. El durase practic pînă în 1914: o epocă plină de speranțe care a început poate o dată cu luminile Iluminismului și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]