2,926 matches
-
ochi și le-au astupat nările și i-au însoțit în salonul unde dormeau trei copilași. Li s-a cerut taților să atingă dosul mâinii și apoi obrazul fiecărui bebeluș. Fiecare tată trebuia apoi să spună care era noul său născut. 78% dintre tați și-au identificat corect copilul în cel puțin una din cele două încercări (obraz sau mână), dar tăticii au avut mai mult succes mai ales la cea cu mâna. Și chiar dacă tații s-au arătat ezitanți în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
era influențată de numărul de ore petrecute cu bebelușul, de faptul că aveau sau nu alți copii sau de sexul bebelușului. Concluzie Acest experiment dovedește că bărbații sunt foarte atenți la contactul fizic pe care îl au cu noul lor născut și păstrează în memorie senzația tactilă dată de bebelușul lor... Așa stând lucrurile, femeile pot descoperi mai ușor decât tații care este bebelușul lor, atât prin atingerea mâinii, cât și prin atingerea obrazului. În vreme ce pentru tată este important mai ales
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a mamelor de a-și identifica nou-născutul pe baza unei fotografii făcute imediat după naștere. Ne-am fi putut aștepta ca tații să nu își recunoască la fel de bine ca mamele copilul din cauza diferenței de calitate a contactului cu noul lor născut. Și cu toate acestea, rezultatele acestui experiment dovedesc contrariul: tăticii erau la fel de competenți ca și mamele în identificarea bebelușului lor! Acest lucru sugerează că tații își privesc copiii cu foarte mare atenție. O atenție comparabilă cu cea a mamelor... Motivul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
întrebări puse și nivelul de fericire atins. La cei cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani rezultatele au arătat că: nașterea primului copil duce la o creștere sensibilă a fericirii. Această fericire crește chiar cu 75% atunci când primul născut este băiat; cât despre copiii care urmează, analizele au dovedit că influențau negativ starea de bine a femeilor și nu aveau nici efect asupra bărbaților. În cazul femeilor, fiecare copil care se naște după primul scade indicatorul fericirii cu 13
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
a vedea soarele?... Să mergem un pas mai departe. Dacă oamenii sunt rezultatul evoluției Întărind continuu caracteristicile care oferă avantaje pentru supraviețuire În timp ce le elimină pe cele care Împiedică perpetuarea, cum putem explica copilul omenesc? Între miile de specii noii născuți (sau clociți) sunt capabili de a supraviețui Într-o chestiune de zile sau, În unele cazuri, numai de minute. Totuși, Între oameni, un copil este total fără ajutor - nu pentru zile ci pentru câțiva ani după naștere. Un nou născut
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
născuți (sau clociți) sunt capabili de a supraviețui Într-o chestiune de zile sau, În unele cazuri, numai de minute. Totuși, Între oameni, un copil este total fără ajutor - nu pentru zile ci pentru câțiva ani după naștere. Un nou născut omenesc depinde de un adult pentru hrana, locuința și Îngrijirea de care el sau ea are nevoie pentru a supraviețui. Între timp, Îngrijirea acelui copil neajutorat este un dezavantaj clar pentru supraviețuirea adulților, pentru că dând din timpul și energia lor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
obiect de studiu al demografiei, luate individual; c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
c) Fenomenul demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea prelucrării și analizei statistico-demografice, fenomenele demografice se exprimă într-o primă etapă cantitativ, în mărimi absolute (numărul născuților vii, numărul deceselor etc.) și apoi și în mărimi relative, pentru a obține ratele fenomenelor demografice; aceste mărimi relative (cel mai adesea de intensitate) prezintă o capacitate sporită de cunoaștere, servind și pentru caracterizarea comparativă în cazul unor populații diferite
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
acestora; e) Cohorta (generația) desemnează totalitatea indivizilor umani care participă la realizarea unui eveniment demografic, într-un interval de timp (anul calendaristic). În cazul căsătoriilor, termenul se particularizează în promoție (promoție de căsătoriți), iar în cazul nașterilor, mai exact al născuților, cohorta devine generație. Spunem de exemplu generația 2012 în sensul de totalitatea indivizilor născuți în acest an; f) Rata demografică reprezintă un indice care exprimă intensitatea cu care se manifestă un fenomen demografic în cursul unei perioade de timp (de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de regulă anul calendaristic). Se calculează ca un raport, în care la numărător se află numărul evenimentelor demografice petrecute în intervalul considerat, iar la numitor populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului și structurii populației, condiție absolut necesară a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote>, numită rata brută (sau generală) a natalității. Indicatorul exprimă numărul născuților vii la 1.000 de locuitori și se determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilității cu rata
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
determină (de regulă) pentru perioada anului calendaristic. În situația în care se urmărește stabilirea intensității natalității pentru perioade mai scurte decât anul calendaristic (lună, trimestru, semestru), în scopul asigurării comparabilității cu rata anuală, se impune determinarea densității medii anuale a născuților vii, prin multiplicarea efectivului acestora cu raportul dintre durata calendaristică a anului (12 luni) și durata pentru care se calculează rata mortalității. Referitor la analiza fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
fenomenului de natalitate sunt câteva aspecte care trebuie avute neapărat în vedere: − caracterizarea intensității natalității pe medii (urban-rural) și în profil teritorial; − analiza diferențiată a natalității în cadrul unor subcolectivități de populație, grupate după diverse caracteristici social-economice și cultural-educaționale; − studierea structurii născuților vii după rang; − studiul fertilității populației. Intensitatea natalității înregistrează uneori deosebiri semnificative în funcție de mediu (urban-rural), precum și în profil teritorial (pe județe). De aceea, este necesară stabilirea intensității fenomenului în cadrul acestor colectivități specifice, contribuția fiecăreia la formarea ratei generale de natalitate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Polonia (38,2 milioane de persoane). Important este însă, în comparații demografice cu celelalte țări membre ale UE, nivelul înregistrat la principalii indicatori demografici, precum și tendințele de perspectivă ale evoluției acestora. Cu o rată brută a natalității de 9,9 născuți vii la 1.000 de locuitori (în anul 2010), România se apropie de media UE-27, respectiv 10,7‰, depășind țări cum sunt: Germania (8,3‰), Letonia (8,6‰), Austria (9,4‰), Portugalia (9,5‰), Ungaria (9,0‰), Italia (9,3
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice prezentate evidențiază cu claritate scăderea drastică a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la 1.000 de locuitori în anul 1990 - când deja se diminuase față de anul 1989 (16,0‰) - la 9,9‰ în 2010. Pentru întreaga perioadă 1990-2010, scăderea numărului de născuți vii este de 102,5 mii de persoane. O
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la 1.000 de locuitori în anul 1990 - când deja se diminuase față de anul 1989 (16,0‰) - la 9,9‰ în 2010. Pentru întreaga perioadă 1990-2010, scăderea numărului de născuți vii este de 102,5 mii de persoane. O imagine mai sugestivă asupra acestui fenomen ne oferă analiza fertilității, a cauzelor care au determinat declinul acesteia. De la 2,2 copii ce reveneau în medie unei femei în anul 1989, valoare
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
carența afectivă, Însoțită adeseori de o carență educativă, care Împreună dau În mod previzibil efecte nu numai de stagnare sau involuție psiho somatică, dar și comportamental deviantă și delictuală. Încă de la mijlocul secolului trecut s-a impus ideea că nou născutul are nevoie de dragoste mai mult decât de prezența fizică a mamei, astfel că s-a impus progresiv o noțiune nouă, cea de carență afectivă, diferită progresiv de noțiunea de carență maternală prin separare. S-a demonstrat de asemenea cum
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
cerințe se numește "non-discriminare", iar măsurile luate au fost numite "discriminare pozitivă". Așa cum se întâmplă adesea, o valoare nouă riscă să lovească în valori solid înrădăcinate. Așa s-a întâmplat cu egalitatea în fața oportunităților. Chiar dacă libertatea îi favorizează pe cei "născuți într-un mediu bun", pe cei mai înzestrați și pe cei mai norocoși, măsurile care urmăresc sprijinirea defavorizaților vieții pot să îndepărteze de la șansă persoanele care au calitățile cerute (ca de exemplu candidații așa-zis "defavorizați", admiși fără concurs într-
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
votului unic. Lipsa libertăților individuale: lipsa libertății de exprimare, de asociere, imposibilitatea de a circula peste graniță, lupta aproape sisifică pentru a putea divorța; decretul 770 din 1966 ce a dus la o creștere forțată a natalității (în 1967 numărul născuților s-a dublat față de 1966). Povestea "vânzării sașilor", în schimbul acordării libertății de emigrare. Povestea programelor TV de două sau trei ore, neapărat alb-negru ("parțial color" la sfârșitul anilor '80), în care dacă aveai noroc "primeai" un film despre construcția socialismului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de bază (basic group identity). Toate valențele de tip cognitivist identificate la Shils, Geertz sau van den Berghe sunt absente aici. Identitatea grupală de bază există undeva, în cultura noastră 29: "Trecutul cultural al grupului îl înzestrează automat (pe noul născut, n.n.), printre altele, cu naționalitate sau alte elemente de afiliere națională, regională sau tribală, cu limba, religia și sistemul de valori seturi de tradiții, etici, estetici și atribute care provin din însăși geografia sau topografia locului de naștere, toate modelând
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și noi iam înțeles adevărul declarației, din ea lipsind persoane în activitate, cum ar fi apreciatul pictor Nicolae Ciochină și omul cu notorietate, poetul și prozatorul de valoa re Alexandru Tacu - Zeletin, sensibila și talentata Elena Petrima n, toți trei născuți la Burdusaci, dar și Lucian Vasiliu, poet valoros, un dotat și neastâmpărat om de cultură al Iașului care l a ad optat, născut la Puieștii Tutovei (Puiești, Cotul Puieștilor, sat și trup de moșie în ținutul Tecuciului la 1836), legat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Născut la Trifeștii Vechi, Costache Negruzzi, fiul paharnicului Dinu Negruț și al Sofiei Hermeziu, cunoscător al limbilor greacă și franceză, dar când povestește „Cum am învățat românește” cu un dascăl de la Seminarul de la Socola, orizonturile ne devin și mai largi... Născut deci la anul 1808, Costache Negruzzi ca scriitor român și om politic ne apare cu o biografie destul de interesantă: participant la mișcarea socială de la 1848, literat și om de teatru, finanțist și judecător, deputat și epitrop la Sf. Spiridon, pe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu mai întâlniser ă o viitoare mamă cu tumoră craniană. În plus, exista și riscul dec lanșării tensiunii intracraniene, cu consecințe neprevăzute. Până la urmă, a fost extras un copil cu o greutate de 2,2 kg., ime diat intubat, pentru că născutul era și imatur, s-a explicat medicul chirurg Eduard Craciuc, care realizase intervenția. Informând despre cele de mai sus, liderul presei de la Iași informa că și aproape toate rudele femeii o abandonase. Nimeni nu o vizitase pe tânără. În timp ce mass-media
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]