KorAP: Find »[drukola/base=năzuință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...38 39 40 ...77 >

1,904 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

exact, astfel că vom menționa și alte contribuții, aici și În note13, În Flacăra nr. 5 (109), 4 febr. 1950: Două poeme de A.Toma Să nu existe nici o bibliotecă fără opera poetului care a știut să dea glas puternic năzuințelor noastre. Scrisoarea maistrului zidar Traian Petroian de la fabrica „Dinamo” Cotroceni; Să Învățăm din poezia lui A. Toma. Scrisoarea unui tânăr poet: Vintilă Ornaru; În Flacăra nr. 6 (110), 12 febr.; pagină supratitlată: Pilda unei Îndelungate și rodnice creații poetice. Alexandru

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
și-a prezentat eroina, mai mulți dintre participanții la discuție au vorbit despre „tovarășa” Ana Roșculeț, ceea ce Înseamnă că au simțit-o aproape de sufletul lor, că autorul a reușit să zugrăvească un om viu, Înzestrat În parte cu simțămintele și năzuințele caracteristice muncitorilor de la noi. I s-a recunoscut În special scriitorului meritul de a fi redat puternic exploatarea burgheză, mizeria și Înapoierea la care vechea orânduire condamna oamenii muncii, mai ales femeile muncitoare. Tovarășii Z. Marcel, responsabilul cultural al Întreprinderi

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
față de felul cum se Împărțea «dreptatea». Sunt valorificate de asemenea și alte versuri reușite prin bazarea lor pe elemente culese din viața reală precum și acele stihuri originale «scornite» de Dosoftei pentru a da glas unor tendințe de asemenea caracteristice vremii: năzuința spre un stat unitar centralizat, puternic și independent: «Cine-și face zid de pace turnuri de frăție duce viața fără greață ’ntr-așa bogăție. Că-i mai bună depreună viața cea frățească decât arma ce destramă oastea vitejească». Tot astfel se

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
sunt intercalate citate valoroase pentru luminarea problemelor dezbătute. Cel mai des se recurge la Maxim Gorki, problema tipizării: I, 17, dramaturgiei: II, 10, a vechimii preocupărilor estetice: I, 5, etc. Întâlnim Însă și citate din Bielinschi (legătura dintre poet și năzuințele poporului, II, 7), Cehov (arta compoziției unei opere literare I, 47), Ostrovschi (caracterizarea scriitorului sovietic, I, 15) etc. (Ă) Toate aceste elemente pozitive din manual sunt Însă Întunecate, așa cum spuneam la Început, din cauză că lucrarea nu este adânc pătrunsă de spirit

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
conlocuitoare, vârstnici și tineri, la lupta pentru construirea noii culturi. Ca urmare a situării lor deschise și conștiente pe pozițiile de luptă ale clasei muncitoare, poeții noștri au Început să se intereseze Îndeaproape de viața poporului, de luptele și de năzuințele sale, oglindindu-le În creații tot mai numeroase și mai de valoare. (Ă). Înarmarea poeților, ca și a celorlalți oameni ai artei, cu concepția marxist-leninistă despre lume, sub Îndrumarea partidului nostru, i-a determinat, În marea lor majoritate, să-și

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
deosebit de interesantă și problemele puse În discuție stârnesc un viu interes. (Ă). Cititorul se Întreabă cu mirare dacă eroul acestei nuvele este Într-adevăr un tânăr, și Încă un tânăr de astăzi din țara noastră, Însușirile specifice tineretului: elanul, Îndrăzneala, năzuința spre fapte mari, spre poezie, spre dragoste, lipsesc În paginile nuvelei. Poate fi oare un asemenea erou ca Andrei din Armă vicleană un model de comportare pentru tânărul muncitor din țara noastră? (Ă). În lucrări cum sunt de pildă Cântecul

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359

se agațe de iluzia existenței unei „căi regale” pe care am putea înainta în cunoașterea lumii fizice, la adăpost de ostenelile pe care le implică folosirea instrumentelor oferite de matematică și de consultarea experienței, nu este până la urmă decât expresia năzuinței de a sustrage controlului plăsmuiri libere ale imaginației, oricât de coerent ar fi ele articulate. Supoziția lui Kant este evident aceea că succese durabile nu sunt posibile decât acolo unde există mijloace de control, care ne permit să stabilim care

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
omului în sine, nici fericirea pentru sine, ci cel mai înalt bun posibil constă în unirea și acordul ambelor.” 2 Kant susținea, prin urmare, că omul nu poate și nici nu trebuie să renunțe la acea înclinație naturală care este năzuința de a obține fericirea. Ceea ce i se cere este să încerce să atingă o mulțumire deplină îndeplinându-și cu strictețe obligațiile morale. Este punctul de vedere pe care filosoful s-a străduit să-l exprime cât mai limpede, pentru a preveni

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
atunci când prețul care trebuie să fie plătit pentru fidelitatea față de aceste principii este sacrificiul vieții sau nefericirea, un asemenea angajament va impune o atitudine care poate fi calificată drept eroică și tragică 4. Kant deplângea însă acele împrejurări în care năzuința firească unei ființe sensibile spre o viață care să-i ofere mulțumire nu va putea fi conciliată în nici un fel cu respectarea imperativelor morale. Dar putem recunoaște că există împrejurări în care omul va trebui să aleagă între onoare și

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Înțelegerea kantiană a vieții bune drept ceva ce se poate obține doar prin sforțare, luptă și sacrificiu și constă în însăși această sforțare și luptă amintește de o exprimare memorabilă a lui Friedrich Schiller. Acesta spunea că nu adevărul, ci năzuința și sforțarea neîncetată de a se apropia de el, constituie fericirea cercetătorului. Kant, la rândul său, socotea că cea mai înaltă satisfacție pe care o poate trăi o ființă rațională imperfectă este conștiința faptului că și-a făcut datoria, rezistând

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
avem datoria de a ne apropia cât mai mult, și pentru că, din punct de vedere subiectiv, dacă ea nu sporește atunci va coborî în mod inevitabil”28. Kant privea omul în primul rând ca ființă morală și respecta, cu precădere, năzuința lui spre bine. Indivizii cei mai merituoși din acest punct de vedere ocupau poziția cea mai înaltă în ceea ce privește stima lui, independent de talente și de înfăptuirile lor. Aceasta este o scară de valori care contrastează violent cu cea a unei

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
de condiție modestă care trăiau în același oraș, ceea ce ar indica o indiferență greu de justificat. O asemenea întâmpinare este binevenită deoarece ea prilejuiește clarificări importante asupra modului cum vedea Kant îndatoririle față de semeni. Oamenii, gândea el, au nevoi și năzuințe din cele mai diferite, iar contribuția noastră la fericirea lor va trebui să fie una potrivită acestor nevoi și năzuințe în măsura în care ele sunt justificate din punct de vedere moral. Kant a apreciat că lucrul cel mai important pe care îl

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
binevenită deoarece ea prilejuiește clarificări importante asupra modului cum vedea Kant îndatoririle față de semeni. Oamenii, gândea el, au nevoi și năzuințe din cele mai diferite, iar contribuția noastră la fericirea lor va trebui să fie una potrivită acestor nevoi și năzuințe în măsura în care ele sunt justificate din punct de vedere moral. Kant a apreciat că lucrul cel mai important pe care îl poate face pentru rudele sale apropiate - persoane fără preocupări intelectuale - este să le acorde sprijin material. Ceea ce a făcut cu

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
deci de a-l cunoaște adecvat.” 51. Sau a explicării posibilității de a legitima idei ca libertate, Dumnezeu și nemurire prin utilizarea practică a rațiunii 52. În acest spirit este formulată și concluzia care încheie monografia: „Tragedia kantianismului stă în năzuința de a salva metafizica, făcând toate jertfele cu putință, mai ales îngrădind știința la fenomen, fără ca prin aceasta știința să piardă caracterele necesității, valabilității universale și obiectivității”53. Ultimul capitol al monografiei, „Interpretările filosofiei kantiene”, impresionează și pe cititorul de

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
prohibitive ale filosofiei acestuia, Blaga nu-i face dreptate autorului Criticii rațiunii pure. Căci analizele lui Kant nu conțin și nu implică câtuși de puțin vreo rezervă în această privință, așa cum a crezut Blaga. Nu existența și semnificația spirituală a năzuințelor de a elabora reprezentări asupra transcendentului este pusă în discuție prin concluziile criticismului kantian, ci numai caracterizarea produselor unor asemenea năzuințe despre cunoaștere în sensul propriu al termenului. Este plauzibil că dacă ar fi fost confruntat cu critici de felul

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
implică câtuși de puțin vreo rezervă în această privință, așa cum a crezut Blaga. Nu existența și semnificația spirituală a năzuințelor de a elabora reprezentări asupra transcendentului este pusă în discuție prin concluziile criticismului kantian, ci numai caracterizarea produselor unor asemenea năzuințe despre cunoaștere în sensul propriu al termenului. Este plauzibil că dacă ar fi fost confruntat cu critici de felul celor pe care le-a formulat Blaga, Kant ar fi replicat în acest fel. Și el ar fi fost, fără îndoială

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
religioasă Altfel decât în alte țări, în primul rând în Franța, luminarea nu a fost în Germania o mișcare de distanțare față de religie, ci, mai degrabă, o mișcare de emancipare religioasă. Ceea ce îi apropie pe exponenții ei de seamă este năzuința de interiorizare a religiei, de accentuare a conținutului ei moral, o tendință inaugurată deja de Reformă și promovată de ceea ce am putea numi „spiritul general al protestantismului”. Emanciparea a fost gândită nu ca emancipare de religie, ci drept emancipare prin

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
prin preocupările unor mari personalități creatoare pentru explorarea filonului mitologiei autohtone și a literaturii populare. La începutul secolului XX, orientarea spre valori locale și chiar tendința de a opune valori culturale specifice, locale, valorilor culturale universale va deveni una programatică. Năzuința de a da o expresie elaborată unei specificități culturale latente care se exprimă în manifestările trăirii artistice și religioase la români, ca și în forme de viață arhaice autohtone, capătă prestigiu și se afirmă ca tendință dominantă. Ea a fascinat

[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640

avea producând un mic scandal diplomatic. 3.6. Claritatea Este o altă trăsătură a stilului științific. Cu mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru marele public, nu poate să fie aceeași cu năzuința lui B, care, adresându-se specialiștilor, presupune cunoscut tot ce s-a spus până la el și scrie nu pentru a populariza, ci pentru

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru marele public, nu poate să fie aceeași cu năzuința lui B, care, adresându-se specialiștilor, presupune cunoscut tot ce s-a spus până la el și scrie nu pentru a populariza, ci pentru a face să progreseze știința. Chiar dacă un autor e clar ca lumina zilei pentru specialiști, tot obscur

Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

fizice și morale ale unui cămin neglijat. Dar mai este un element care până în prezent nu se bucură la noi de privilegiul unui sistem de propagandă generală. Educația femeilor în ce privește rolul lor important în societate - maternitatea - precum și educația lor în legătură cu năzuințele individuale pe tărâmul muncii. La noi în țară abia acum se formează generația tradițională de femei muncitoare în industrie. Cu atât mai importantă este o acțiune educativă de îndrumare. Ucenicele de astăzi vor fi mâine soții și mame. Cunosc ele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
au creat din femeie o ciudată „purtătoare de drepturi”. ș...ț Codul Napoleon, pe care - în imitatori fideli - l-am copiat în legiuirile noastre, a îngropat prin prestigiul său de marmoră funerară, timp de un veac și un sfert, toate năzuințele femeii care cerea o mai justă și umană înțelegere de la lege. ș...ț Or, în lunga evoluțiune a emancipării femeii, legile n-au făcut decât să concretizeze din etapă în etapă, deșteptarea ideii timide la început și trăind numai în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
am încovoiat, nici nu am ridicat stindardurile pe care nu eram gata a le apăra cu ultima dârzenie. A fi un om, adică un caracter ce nimic nu-l înduplecă decât frica lui Dumnezeu și a poruncilor sale, aceasta este năzuința și lozinca noastră. Domnul să fie cu noi, dându-ne înțelepciune, izbăvind neamul nostru și ocrotind Patria, izvorul veșnic de preamărire a românismului. Graiul femeii, anul IV, nr. 11-12, din noiembrie-dec. 1938. 66TC "66" Raportul Grupării Femeilor Române șla Congresul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Asociației noastre până la 31 martie 1940. Faptul că această epocă este strâns legată de personalitatea fostei noastre președinte, Simona Lahovary, care se identificase cu „Societatea ei”, că toată dezvoltarea, toată activitatea, toate realizările s-au făcut prin ea, după cum toate năzuințele noastre tot prin ea își căutau înfăptuire, o prezentare închegată, oricât de succintă a activității Asociației Cercurilor de Gospodine, era necesară. Este și un omagiu postum pe care-l aducem fostei noastre președinte Simona Lahovary pentru credința, osteneala și devotamentul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
viitor. Seriozitatea cu care au fost studiate și dezbătute problemele vitale pentru viața țării a dovedit că femeile cu toate că sunt abia la începutul drumului, își reazămă opiniile lor pe o bază solidă, practică, iar entuziasmul manifestat de ele în afirmarea năzuințelor și drepturilor lor mărturisește cu prisosință evoluția femeii din România în sensul unui autentic progres social. Cu o forță de netăgăduit, Congresul a relevat pentru toți nașterea unui tip nou de femeie - femeia cetățean și patriotă conștientă. și a mai

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]