2,943 matches
-
ceea ce înseamnă mult pentru ei. Cred că majoritatea nu gândesc mai departe de atât. Ei consideră că acest amendament ne separă de alte țări ale lumii. Libertatea, inclusiv aceea de-a purta armă, îi face mai puternici decât orice altă nație de pe glob. Este clar că “plusurile” și “minusurile” nu sunt analizate în mod serios. Ce este mai important: să ne credem liberi și diferiți față de toată lumea sau să reducem numărul unor astfel de mascare și copiii noștri să fie mai
“CINE VREA SĂ FACĂ ROST DE ARMĂ, TOT FACE ROST” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341533_a_342862]
-
ANAF n-or să fie, in cele din urmă, scutiți de șomaj. De unde să-i mai plătească Statul dacă n-au de unde să mai colecteze taxe? Vom deveni o țară de asistați social? Cel mai probabil! Dar cred că mămăliga nației astea a cam început să dea în clocot, și deși mă tem să ofer o nouă predicție, îmi permit să avansez ipoteza formării reacției cetățenilor, și nu una sub forma unui protest mai mult sau mai puțin mut, ci una
ANARHIE CU STEMA ŢARII ÎN FRUNTE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341584_a_342913]
-
un bun viitor, Să feriți copiii de televizor!... Dați-le o carte, poate-o poezie... Asta îi va face, mai deștepți să fie! Asta îi dezvoltă intelectual, ”Neîngurgitând”, totul vizual. Citind ei exersează, imaginația, Și poate mai târziu, vor salva nația! Referință Bibliografică: Bâlci / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1597, Anul V, 16 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nelu Preda : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
BÂLCI de NELU PREDA în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341604_a_342933]
-
în plină criză planetară Iar tu iubito n-ai să vii căci numeri caii verzi în lanuri... pe afară Mai trece-o toamnă cu-ntrebări grotești la care cine să răspundă? Când creierele națiunii sună a pustiu... în care alte nații ne dau... undă!” Ce face omul când nu găsește răspunsuri? Se apucă să scrie poezii, veți zâmbi din nou ironic la adresa versurilor mele, Neantologați Nemulțumiți Necititori Nerentabilizați Necomestibili Neantizați În Schimb! Da, este adevărat că merele românești sunt ale nimănui
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
album „Românii de pretutindeni” și un volum, „Cotul Donului 1942”. Domnia Sa ne-a povestit că în drumurile sale pe la românii de pretutindeni a ajuns și în satele românești aflate nu departe de locul unde au murit mulți români, alături de alte nații. După lungi discuții cu localnicii de acolo, care afirmă că ei nu sunt români ci moldoveni, Vasile Șoimaru, din neamul Șoimăreștilor omagiat de Sadoveanu, a aflat de ce sunt supărați acei români. Sunt cătrăniți interlocutorii lui Vasile Șoimaru deoarece toate țările
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
acea situație Vasile Țepordei a înțeles că destinul său este legat de destinul Basarabiei, devenind un zelos militant publicist și urcând până la treapta de mare tribun naționalist. „Naționalismul este un curent social-politic...o extremă opusă internaționalismului. Etimologicește, naționalismul vine de la nație, iar nația vine de la nascor-a se naște, și înseamnă societatea oamenilor înrudiți prin naștere. Adică de același sânge. Odată toți uniți într-un mănunchi, naționalismul, așa-zis creator, urmărește perfecționarea calităților fizice și psihice ale nației, ca astfel din sânul
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Vasile Țepordei a înțeles că destinul său este legat de destinul Basarabiei, devenind un zelos militant publicist și urcând până la treapta de mare tribun naționalist. „Naționalismul este un curent social-politic...o extremă opusă internaționalismului. Etimologicește, naționalismul vine de la nație, iar nația vine de la nascor-a se naște, și înseamnă societatea oamenilor înrudiți prin naștere. Adică de același sânge. Odată toți uniți într-un mănunchi, naționalismul, așa-zis creator, urmărește perfecționarea calităților fizice și psihice ale nației, ca astfel din sânul său să
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Etimologicește, naționalismul vine de la nație, iar nația vine de la nascor-a se naște, și înseamnă societatea oamenilor înrudiți prin naștere. Adică de același sânge. Odată toți uniți într-un mănunchi, naționalismul, așa-zis creator, urmărește perfecționarea calităților fizice și psihice ale nației, ca astfel din sânul său să se poată ridica spirite creatoare de opere de cultură, prin care să se asigure existența și propășirea nației. Așadar, naționalismul creator se bazează pe sentimentul de iubire. Toți frații de sânge trebuie să se
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
toți uniți într-un mănunchi, naționalismul, așa-zis creator, urmărește perfecționarea calităților fizice și psihice ale nației, ca astfel din sânul său să se poată ridica spirite creatoare de opere de cultură, prin care să se asigure existența și propășirea nației. Așadar, naționalismul creator se bazează pe sentimentul de iubire. Toți frații de sânge trebuie să se iubească și numai astfel vor putea fi un singur suflet și un singur cuget.” (Vasile Țepordei, Scrieri Alese. Ed. Flux, Chișinău-2005, p. 141). Ion
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
construirea și manevrarea robotului, un rol important l-a avut și norocul. „Autonomiile alianței adverse nu au funcționat”, a spus el la primirea premiului. „Îți mulțumesc pentru fair-play. Acesta este spiritul acestei competiții”, i-a spus Dana Războiu, președinta Asociației Nație prin Educație care a organizat BRD FIRST Tech Challenge powered by Vodafone. Cea de-a doua alianță care a luptat în finală a fost formată din Qube, de la Colegul Național „Mihai Viteazul” din București, Esentza Robotics, de la Colegiul Național „Petru
Trei echipe românești s-au calificat duminică la Campionatul Mondial de Robotică FIRST Tech Challenge din SUA () [Corola-blog/BlogPost/337973_a_339302]
-
până când au ajuns piesele și în timpul ăsta noi am citit tot ce am putut găsi pe acest subiect”, povestește Cristina. De la „Găsiți 10 echipe?” la 800 de concurenți În noiembrie, cu ocazia lansării oficiale a competitiției, Dana Războiu, președinta Asociației Nație prin Educație, organizatoare a FIRST Tech Challenge în România, relata o discuție de la începutul tratativelor. „Când le-am spus că vrem să aducem FIRST Tech Challenge în România, organizatorii competiției din SUA ne-au întrebat: Credeți că puteți strânge zece
„Ce crezi că ar posta un robot pe Facebook?” Elevii din cinci licee, despre locul pe care roboții l-ar putea ocupa în lume () [Corola-blog/BlogPost/337974_a_339303]
-
by Vodafone, Forțele Terestre Române au făcut pe scena de la Sala Polivalentă o demonstrație cu doi roboți militari folosiți în misiunile de geniu. La finalul acestuia unul dintre roboți i-a oferit un buchet de flori Danei Războiu, președinta Asociației Nație prin Educație, care organizează competiția de robotică. „A fost foarte emoționant mai ales primul meci din concurs, primul meci de FTC care a avut loc vreodată din România. Acești copii sunt fantastici, foarte inteligenți, foarte pasionați, te încarci cu energie
„sunt fantastici, foarte inteligenți, foarte pasionați, te încarci cu energie când vii în mijlocul lor” () [Corola-blog/BlogPost/337972_a_339301]
-
punctează și asta. Alții trebuie sa facă tricourile și logoul echipei, să strângă o comunitate pe Facebook, adică marketing. Și, peste toate acestea, echipa trebuie sa poată colabora cu alte echipe în timpul concursului și sa facă alianțe”, spune președinta Asociației Nație prin Educație.
„sunt fantastici, foarte inteligenți, foarte pasionați, te încarci cu energie când vii în mijlocul lor” () [Corola-blog/BlogPost/337972_a_339301]
-
în situația asta? Nu mai ieșim din casă, ne zăvorâm. Și dăm drumul la televizor. De unde auzim că un fost profesor de fizică, amator cândva de drumeții pe Valea Hârtibaciului, nu prea știe încotro să își îndrepte privirea pentru propășirea nației: spre nemți, spre americani, spre Piața Mare? Un domn „de regiune superior”, cu trenă preuniversitară, ce-i drept. Mai aflăm, tot de la TV, aiuriți, că o fostă învățătoare, azi senator, lucrează la o lege de pedepsire drastică a jignirii și
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
Ce soi de nație om mai fi și noi?! Povestea mea se întâmpla într-o vreme...nici nu mai știu dacă s-a-ntâmplat pe bune sau mintea mea a redesenat-o în timp...prin Deltă. Mișto, ce să zic. Noi turiștii - letargie, plachie, tărie
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
coborât la minim. Violent, o masă se răstoarnă, cioburi se furișează sub pantofi, iarpraful ascunde rapid orice picătură de vodcă. Gâjâitul nostru urlă enorm: - Bravo, Mutuleee!... Cine și-ar fi închipuit c-o să se termine așa?! - Bravo, Mutu! Tu-ți nația mă-tii! Asta ne-a blocat pe toți. Adică cum...bravo și mai apoi: tu-ți nația mă-tii?! Am rămas „în crec”, așa ca vinilul zgâriat: Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
picătură de vodcă. Gâjâitul nostru urlă enorm: - Bravo, Mutuleee!... Cine și-ar fi închipuit c-o să se termine așa?! - Bravo, Mutu! Tu-ți nația mă-tii! Asta ne-a blocat pe toți. Adică cum...bravo și mai apoi: tu-ți nația mă-tii?! Am rămas „în crec”, așa ca vinilul zgâriat: Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Mult mai târziu, la plecare, încet ca pentru el
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
o să se termine așa?! - Bravo, Mutu! Tu-ți nația mă-tii! Asta ne-a blocat pe toți. Adică cum...bravo și mai apoi: tu-ți nația mă-tii?! Am rămas „în crec”, așa ca vinilul zgâriat: Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Mult mai târziu, la plecare, încet ca pentru el, l-am auzit gâjâind: - Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită... Atât îmi amintesc c-am
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
-ți nația mă-tii! Asta ne-a blocat pe toți. Adică cum...bravo și mai apoi: tu-ți nația mă-tii?! Am rămas „în crec”, așa ca vinilul zgâriat: Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Mult mai târziu, la plecare, încet ca pentru el, l-am auzit gâjâind: - Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită... Atât îmi amintesc c-am mai gândit: Ce soi de nație om
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
blocat pe toți. Adică cum...bravo și mai apoi: tu-ți nația mă-tii?! Am rămas „în crec”, așa ca vinilul zgâriat: Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Mult mai târziu, la plecare, încet ca pentru el, l-am auzit gâjâind: - Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită... Atât îmi amintesc c-am mai gândit: Ce soi de nație om mai fi și noi?!
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
-ți nația mă-tii! Bravo, Mutu, tu-ți nația mă-tii! Mult mai târziu, la plecare, încet ca pentru el, l-am auzit gâjâind: - Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită... Atât îmi amintesc c-am mai gândit: Ce soi de nație om mai fi și noi?!
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
Mi-am răspuns singur la mesele nesfârșite de Crăciun lovit revelator de sarmaua, ciorba și salata de boeuf ritualice (recomand articolul recent al profesoarei Rodica Zafiu pe subiectul salata de bouef, nimic nu e ceea ce pare a fi). Suntem ca nație, iarăși un concept inventat de romantici, mai degrabă ceea ce mâncăm și cântăm decât ceea ce vorbim, fiindcă nu e sigur că toți gândim cât să știm ce glăsuim. Or, pe acest considerent, faptul că suntem practic un popor de maneliști - cifrele
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
eram în zonă și mai aveam forță. Uneori era foarte aglomerat și se mai blocau undeva lucrurile. Voluntarii erau de toate vârstele. Am întâlnit o fată de 17 ani cu mama ei. Erau și voluntari de 60-70 de ani. Ca nații, erau mulți germani, olandezi, suedezi, norvegieni, francezi, spanioli, portughezi, americani mulți, englezi, chiar și turci (curios, pentru că turcii nu aveau faimă bună din cauza traficului cu refugiați, dar turcii din alte zone vedeau lucrurile altfel). Am cunoscut și o fată din
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” () [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
la mașină când au alternativă. Apropo de ce spuneam la capitolul preț pe bunuri, atâta timp cât pui un preț prea mare pe ceva atunci vor exista și interese meschine. Pot spune meschine fără niciun fel de ocolișuri. Avem o problemă noi ca nație, iar de aici se duce totul la vale pe domeniul acesta al protecției mediului. Fiind poate subjugați o perioadă lungă în timpul Comunismului, în momentul în care am devenit liberi am încercat să facem orice ca să ne meargă mai bine. Asta
România văzută prin obiectiv [Corola-blog/BlogPost/100410_a_101702]
-
recunoscuți pe plan european, ca o națiune cu o economie bine pusă la punct și mai puțin prin imigrație, orgolii, țigănie ori munca de jos. Locurile de muncă trebuie îngrijite și păstrate acasă și nu la străini, altfel se duce nația de râpă! Se pare că unii dintre liderii politici au început să priceapă că în 20 de ani, nu vor mai fi bani de pensii. Apelul meu este: creați noi locuri de muncă în țară, să ne vină mamele și
LUCIAN HETCO, ARHITECTUL REVISTEI AGERO , ARE IN PALMARES O DIPLOMA DE EXCELENTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 121 din 01 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344248_a_345577]