1,457 matches
-
bani câștigați din greu de D-sa. D-l Hamangiu cere concursul Academiei la înfăptuirea marii opere proiectate, iar no i tr ebuie să-l asigurăm de concursul nostru larg și să-i exprimăm felicitări recunoscătoare pentru gândul său î nalt. D-l Președinte I. BIANU se unește la cuvintele d-lui Dr. Gr. Antipa și propune să se voteze donațiunea în unanimitate, iar d-lui Hamangiu să i se aducă mulțumiri speciale printr-o scrisoare, care să-i fie comunicată
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
membru al Academiei Române, în ședința Academiei de la 15 iunie 1934. Să-l urmărim. Plecând din București spre Iași, la 13 septembrie cu „poșta” timpului, „cei doi surugii - cu pieptarele lor valahe, cu mânicile largi ale cămășii, cu cismele lor î nalt e, cu căciulile mici de blană și cu pletele în vânt, plesnind mereu din bicele lor lungi, făcând să răsune pădurile de strigătel e lor - care-i făceau pitorești”, ajung către seară într-un sat, care ei îi zic Buzău
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
proba, Ca bun rod vorbele de dragoste să dea. Deci Kent, o prinți, vă zice-adio-acum; Purta-și-va pașii vechi în nou tărîm. (Iese) (Trîmbițe. Intra Gloucester cu regele Franței, ducele de Burgundia și suitele) GLOUCESTER: Sînt Franța și Burgundia, nalt stăpîn. LEAR: Lord de Burgundia, Noi ție-ntîi vorbim, care cu-ăst Domn Ai fost rival la fiica noastră. Cît de mic Vei cere preț de zestre, ca s-o iei, Ori încetezi petitul? BURGUNDIA: Maiestate, Nu cer mai mult decît
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
GLOUCESTER: What paper were you reading? EDMUND: Nothing, my lord. Flagelul unei datini, permițînd Părerii lumii-a mă dezmoșteni? Pentru că sînt cu doișpe-paișpe luni După-un frățîn? De ce bastard? De ce-njosit? Cînd trupul mi-e la fel de bin' legat, Mintea de nalta, chipul de frumos Că și-al onestei dame plod? De ce Ne pun stigmat: josnici? bastarzi? Jos, jos? Noi ce-n fecund furtul naturii luăm Mai multă vlaga și-nfocare-n duh Decît în searbăd, obosit și lînced pat Intra să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
there's not a nose among Găsind aici pe cellalt mesager, Primirea cărui pe-a mea otrăvise, Fiind chiar ăla ce recent sfruntat S-a arătat cu Înălțimea Voastră. Mai curajos că chibzuit, trag spadă; El școală casa-n țipat 'nalt și las. Fiul și fiică voastră-au găsit vină Că merită rușinea ce-o îndur. BUFONUL: Iarnă n-a trecut încă, daca gîștele sălbatice zboară într-acolo. Tații zdrențăroși Fac copii ce-s chiori, Tații-n pungă groși Au blînzi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
din mai adînc Ceva, cărui poate-astea-s doar pretexte Dar sigur e, din Franța vine-o oaste-n Ast dezbinat regat, și ea deja Știind negrija-ne în taină-ntrat-a-n Cele mai bune porturi și-s pe punctul Deschis să-și nalte steagul. Ție-acum, Pe-al meu cuvînt dacă-ndrăznești clădi, Încît să-alergi la Dover, vei găsi Pe cineva ce mulțumi-ți-va, -i povestind De ce pervers chin și-nnebunitor Regele a se plînge are drept. Sînt nobil după naștere și sînge, Și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
negriji și iconiri senine. Dar sufletul de multă suferință trece, Necazul cu tovarăși de-l petrece. Ce-ușoare-mi par durerile acum, Cînd ce mă-ndoaie-apleacă-un rege bun. Are copii cum am eu tata. Du-te, Tom, prin vînt. Fii-atent la zgomotele nalte,-ți revelînd Cînd falsul zvon, ce cu gînd prost te-atacă, Fie ce-o fi noaptea-asta, regele să scape! În drepte-a' tale fapte tace și te-mpacă. Ascunde-te, ascunde-te! (Iese) SCENĂ 7 (O încăpere la castelul lui
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
to hîm; What like, offensive. GONERIL: [To Edmund.] Then shall you go no further. It is the cowish terror of hîș spirit, That dares not undertake: he'll not feel wrongs, EDGAR: Da, stăpîne. GLOUCESTER: E-o stîncă-acolo,al cărei nalt și-abrupt cap Se-uită-ngrozit n-adîncul de desubt. Du-mă doar pîn' la pragul ei, iar eu Voi îndrepta mizeria ce-o-nduri Cu-un giuvaer. Din locu-acel, de călăuz N-o să mai am nevoie. EDGAR: -Acum dă-mi brațul. Tom
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
o să-ți pară rău De-aceste vorbe. Rogu-te să mergi Cu mine-acum. (Ies) SCENĂ 4 (Același loc. Un cort. Intra, cu tobe și steaguri, Cordelia, Doctorul, curteni, soldați) CORDELIA: Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru-a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Vai, el e! Tocmai fu-ntîlnit furios Că marea-n zbucium, nalt cîntînd, Încununat cu fumarici și buruieni, Cu brusture, cucuta, -urzici și maci, Neghina, si cu vane ierbi ce cresc În grîul hrănitor. Trimite-ostași Să bată orice acru-n lanul nalt, Să mi-l aducă-aici. Ce poate artă Pentru-a-i reda pierdutele simțiri? Cine-l ajuta, să ia tot ce am. DOCTORUL: E cu putință, doamnă. Doica hrănace a naturii-i tihna, Și i-a lipsit; spre-a o
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Burn itself ouț. If Edgar live, O bless hîm! Now, fellow, fare thee well. He falls. EDGAR: Gone, șir, farewell. And yet I know not how conceit may rob The treasury of life, when life itself Par șoareci; colo-un nalt vas ancorat, Mic că șalupa-i, ea un butoiaș, Prea mic privirii. Iar talazu-n freamăt, Ce peste fără număr pietre bate, Nu se aude-așa de sus. Nu mai privesc, Că mi se-nvîrte mintea, nu mai văd, Și cad cu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu sîngerezi, vorbești, esti teafăr. Zece catarge cap la cap nu fac nălțimea De-unde căzut-ai perpendicular. Minune-i că trăiești. Vorbește iar. GLOUCESTER: Dar am căzut sau nu? EDGAR: Din groaznic vîrfu-acestei stînci de cretă. Uită-te-n nalt: de-așa sus ciocîrlia N-o vezi și n-o auzi. Privește-n sus! GLOUCESTER: Vai, eu n-am ochi! Nenorocirea Și de-asta binefacere-i lipsită, Asfîrși prin moarte? Era o mîngîiere Jalea să-nșele furia-unui tiran, Scăpînd trufașei
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Earl of Gloucester; seek hîm ouț Upon the English party. O, untimely death! Death! He dies. Îți mulțumesc. Te binecuvînteze Cu bunătatea-i cerul, nesfîrșit. (Intra Oswald) OSWALD: Răsplată proclamata! Foarte bine! Capul tău fără ochi fu plăsmuit Să-mi nalte soarta. Trădător nemernic, Degrab te reculege: spada-i trasă, Ce te va nimici. GLOUCESTER: Mîna ta bună Să tragă zdravăn. (Edgar se interpune) OSWALD: Ce, țăran obraznic, Cutezi pe-un trădător să aperi? Șterge-o, Molima soartei lui să nu
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
the same; and they are ready (Ies Lear și Cordelia, sub escortă). EDMUND: Căpitane! Ia notă asta. (Dîndu-i o hîrtie) -Urmează-i la-nchisoare. Cu-un grad te-am avansat; dacă-mplinești Ce ți se cere-aici, iti deschizi drum Spre nalte slujbe; află, dar, că omul E cum e timpul; să fii blînd la suflet Nu-i potrivit cu-o spadă; marea-ți misiune Nu-ngăduie-ntrebare; spune dacă-o faci, Ori cată-alt fel de trai. CĂPITANUL: O fac, milord. EDMUND
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
supus n-acest război, Nu frate. REGAN: I ceea ce voim să-i acordăm. Pare-mi, de voia-mi trebuia să-ntrebi Nainte de-a vorbi așa. Ne-a condus oastea, Reprezentîndu-ne-n persoană și în rang; Ceea ce ii permite-a se nalta Și-a se numi-al tău frate. GONERIL: Nu-așa-aprins! Prin propria-i valoare s-a-nălțat, Mai mult decît prin ce-i dăduși. REGAN: Cu-a' mele drepturi, De mine investit, i-egal cu cei mai buni. ALBANY: Așa ar fi, daca
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
who not? I will maintain My truth and honor firmly. ALBANY: A herald, ho! ALBANY: Tu ins corcit, ba da. REGAN (Lui Edmund): Pune să bată toba: titlul meu e-al tău! ALBANY: Stai și motivu-ascultă. Edmund, te-arestez Pentru nalta trădare, si cu tine, Ast șarpe poleit. (Arătînd spre Goneril) Cît despre ce pretinzi, frumoasa sora, Refuz, în interesul soaței mele; Ea s-a legat în scris cu acest domn Și eu, ca soț, l-al tău anunț m-opun
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
în versurile închinate poetului. Altminteri, femeia știe să-l privească, să-i citească în suflet și, edificată, știe și cum să preia inițiativa erotică (femeia "cu inițiativă" răspunzând "unei necesități sufletești" caracteristice individului contemplativ, cufundat "în nori și-n ceruri nalte"). Nu întâmplător, confirmând parcă "sugestiile" oferite de interpretarea lovinesciană, exegeții operei eminesciene au subliniat faptul că experiența sufletească din care a crescut Luceafărul și, în genere, lirica erotică eminesciană, se regăsește în mitul lui Amor și Psyche, după cum reiese și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
găsi această dorință în Strigoii și apoi în basmul versificat de poet cu titlul Miron și frumoasa fără corp. Dar concomitent cu aceste opere de pură fantezie, pentru care poetul s-a "cufundat în stele, în nori și în ceruri nalte", el a mai scris, tot atunci, și poezia Floare-albastră. După aprecierea lui Perpessicius, "Floare-albastră face parte dintre cele mai puțin înțelese din poeziile lui Eminescu, în orice caz din poeziile cele mai expuse neînțelegerii, și încă din cauza desăvîrșitei lor grații
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet; fructe/flori; să fie fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime; puf; ramuri; rădăcină; recoltă; renaștere; ceva care dă roade; rodit; rodnic; rotat; salcie; salcîm; simplu; spiriduș; structură; strugure; sus; școală; tei; tinerețe; tînăr; trăinicie; trunchi; umbra; uscat; vegetație; veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
familie; frontieră; graniță; hotar; ia seama; ies; ieșire; inițiere; intensitate; izbîndă; a se împiedica; împiedică frigul; împiedică; înaintare; înălțare; încăpere; încercare; încrezător; întîmplare; jos; lat; la limită; lovire; de lucru; lume; magic; maro; masă; mătură; mită; mobilă; multe scări; murdărit; nalt; nimic; nuc; nuntă; oaspeți; odihnă; ogradă; papuci; pas înainte; părinte; părinți; pătrat; pe; piedici; plecare; poartă; prăpastie; provocare; rasă; ridicătură; săltat; scîndură; siguranță; solid; spiriduș; stîncă; succes; sui; suiș; superstiție; tare; tăcere; de trecut; trîntă; trotuar; țel; țintă; urc; urca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Mi-a răsplăti Dumnezeu!"91 În basme, elementele cosmice antropomorfizate realizează schema narativă, participând, în același timp, la acțiunea propriu-zisă, având multiple valențe. Astfel, natura realizează cadrul parcursului inițiatic, vestind și prevestind destinul: "Lângă curtea aceea se afla un măr nalt și frumos, carele înflorea îndată ce sosia ficiorul babei acasă; și când se ducea de acasă, pica floarea. Mărul acesta era așadară sămnul cel mai bun de știa baba când îi vine feciorul acasă."92 Umanizată, natura poate fi un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de renașterea ca microcosm: "Nani, nani, copiliță / Draga mamii garofiță. / Că mama te-a legăna / Și pe față te-a spăla / Cu apă de la izvoare, / Ca să fii ruptă din soare. / Nani, nani, drăguliță / Crește-ai ca o garofiță. / Să fii naltă trestioară, / Albă ca o lăcrimioară. / Blândă ca o turturea / Și frumoasă ca o stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de raze. / Îmi pusei soarele în piept, / Luna în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu mama, / Că mama te-a descânta, / Să te faci un viteaz mare / Ca domnul Ștefan cel Mare, / Să fii viteaz la război, / S-aperi țara de nevoi. / Nani, nani, puiul meu, / Tare drag te mai am eu, / Să fii `nalt, să fii frumos, / Ca un soare luminos!"149 Repetiția paralelistică pune în evidență înveșnicirea trăirilor lăuntrice, planul exterior ipostaziind transfigurările interioare ale umanului: "Lung e drumul la Rarău, / Dar mai lung e dorul meu; Drumul suie și coboară, / Al dorului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Moș Crăciun cu Isus, "soarele dreptății", se realizează prin utilizarea imaginii binare contrastante ( moș / mititel și-nfășețel). O dată cu metamorfoza creștină, apa în care se scaldă moș Crăciun, ca ipostază a soarelui, este apa euharistică, vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mătasă / Ca să-mi fi mireasă. / Iè din grai grăiè: / Puternicu` soare / Și-al meu frățioare, / Atunci ți-oi fi ție, / Eu ție soție / Până la vecie / Când tu mi îi face / O scară de fier / Din fundul de mări / Pân` la naltul ceri, / Pân` la moș Adam / Și moașa Eva, / Și mi-i întreba: Fi-o bin` așa, / Pă lume să iè ( O soră c-on frate / Și-on frate c-o sor` / Pă lume de dor? / Puternicu` soare / Cu gându-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]