10,006 matches
-
misionarul Theodoros o începuse acolo! Însă Artemios hotărâse că el nu se va căsători vreodată, că el își va consacra toată viața doar Domnului! Domnul Isus Hristos era totul pentru el. Astfel că Artemios nu reuși niciodată să-și revadă casa natală, și nici părinții săi! Dar el avea o încredere neclintită, că toți creștinii convertiți prin lucrarea sa vor fi frații și surorile sale, și că își va revedea pe dragii săi părinți, pe care nu-i uită niciodată, pe Noul
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432015240.html [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
spirit de echipă, conlucrare și cooperare; apoi prin retorica, elocința, coerența, logica, rațiunea și cursivitatea gândirii sănătoase, practice și realiste, a atitudinii corecte, comportamentului sănătos și a bunei purtări cu care sunteți înzestrat, datorită bunei creșteri și educații, dobândită în locul natal al Rozavlei Maramureșului istoric, a intrucției și educației școlare, seminariale, academice, universitare și postuniversitare de la Cluj Napoca și Sibiu; a muncii, șlefuirii, dăruirii, jertfei, perseverenței și tenacității Preasfinției Voastre, cultivate și dobândite la Școala vieții monahale, în duhul și trăirea călugărească
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466492284.html [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
mereți să faceți carte, dar să nu uitați de unde ați pornit și cei șapte ani de-acasă.” În 1975 și-a început cariera muzicală, când a fost selectată pentru Școala Populară de Artă. Energică, ambițioasă, a iubit toată viața satul natal, cântecul și portul popular. Talentată și perseverentă, a cules cântece originale de pe Valea Gurghiului, a luptat pentru mediatizarea folclorului din zonă, a colecționat peste cincizeci de costume populare. Își ia forța din legătura cu pământul strămoșesc, din harul pricesnelor, pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Pentru mine cântecul este leac, iar scena un altar.” Scopul muzicii ei este de a înveseli oamenii: „Eu cânt lume pentru tine,/ Lume să te veselești.” (Eu cânt lume pentru tine). Motivul central al cântecelor ei este dorul de locurile natale, manifestat față de izvoare, munți, mirosul brazilor, poiene, cărările pe unde umbla desculță (M-am întors cu drag pe vale), față de părinți și în mod deosebit de mama „cu fața brăzdată tare de bătrânețe și jale”, de udatul nevestelor, obicei tradițional din
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Io să-i fiu de alinare./ Ruga ți s-o împlinit/ Cânt cu drag cum ai voit,/ De mi-i auzi gura/Să îți stâmpăr inima./ Gura mea și cetera ți-o stâmpărat inima./” Poartă un costum popular, din zona natală, alcătuit din: cămașă albă, cu cipcă (dantelă la mâneci), cusută pe panama și tropai (bumbac cu bumbac), șâre cu flori mici, în culori vesele, poale din pânză albă, cu cipcă (broderie) de mână, pantofi, în păr are flori naturale de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
de la Valea Gurghiului, pot fi amintite: „De la Rebrișoara în jos,” „Someș pe marginea ta”, „Boii trag brazda se-ntoarnă”, „Ceterașule vestit,” „Cine joacă bătrânește”, „A fi om e lucru mare”, „Cântecul omului bun.” Una din temele preferate este dragostea față de locurile natale, de copilărie și de cei dragi: „Di la Rebrișoara-n jos/Mândru-i locu' și mănos/Di la Rebrișoara-n jos/ Locu-i mândru' și mănos./ Di la Rebrișoara-n sus/Dumnezeu raiu' l-o pus./ Iară eu copcilu' lui,/În mijlocu' raiului./ Doamne
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
în rotiri, și la glezna marilor artiști, cercul anilor. Să ne trăiești FLOAREA CALOTĂ - FLOARE A CÂNTECULUI, că ne trebuiești! P.S. - în seara când s-a anunțat moartea artistului Ion Dolănescu l-am văzut la televizor pe primarul din comuna natală a artistului anunțând cu emfază că îi decernează titlul de "cetățean de onoare"?! Da' cât a trăit de ce nu i l-a dat? Numai mort ești "de onoare", viu , nu?! Fac prinsoare că nici Floarea Calotă nu e cetățean de
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Floarea_cantecului.html [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
cu emfază că îi decernează titlul de "cetățean de onoare"?! Da' cât a trăit de ce nu i l-a dat? Numai mort ești "de onoare", viu , nu?! Fac prinsoare că nici Floarea Calotă nu e cetățean de onoare în comuna natală. Aș vrea să pierd pariul. 9 aprilie 2009 Referință Bibliografică: FLOAREA CÂNTECULUI / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 352, Anul I, 18 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Dona Tudor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FLOAREA CÂNTECULUI de DONA TUDOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Floarea_cantecului.html [Corola-blog/BlogPost/358778_a_360107]
-
misiunea unui consul nu e ușoară, iar, pentru un profesionist român, Atena nu este un loc de relaxare. In același timp, vocația lucrului cu omul real, aflat nu de puține ori în situații-limită sau, pur și simplu, departe de locurile natale și dornic de susținere profesională și solidaritate, oferă satisfacții pe care, odată inițiat, nu ai cum să nu le apreciezi. De la servicii notariale până la acte de cetățenie, de la mărunte contravenții până la infracțiuni, de la incidente banale precum dispariția actelor de identitate
Consulul României la Atena, Lucia Fătu: „Alături de cetăţeanul roman, construim imaginea externă a ţării…” by http://uzp.org.ro/consulul-romaniei-la-atena-lucia-fatu-alaturi-de-cetateanul-roman-construim-imaginea-externa-a-tarii-2/ [Corola-blog/BlogPost/93365_a_94657]
-
Hârșova, prin Vadul Cailor la Călărași, la Brăila pe la Ghecet, sau la Gura Ialomiței pe la Piua Petrii. În urma turmelor de oi, în căruțele cu coviltir, îi însoțeau adeseori soțiile și copiii, care întregeau familia peste iarnă, până la reîntoarcerea pe pământurile natale de la munte. Dobrogea în ciuda faptului că de-a lungul secolelor a fost călcată de mai multe popoare migratoare, sau că s-a aflat sub ocupație otomană, și-a păstrat caracterul național, limba și preocupările care erau în general aceleași ca
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
înserate aceste șiruri de cuvinte închinate celui ce-a fost un doinitor al Transilvaniei și Banatului, a cărui voce rămâne până azi nerepetabilă, Ion Cristoreanu. Născut pe 9 noiembrie 1925 la Tritenii de jos, județul Cluj, a copilărit în satul natal, unde a absolvit școala primară, iar studiile liceale le-a urmat la Aiud și Turda. În timpul stagiului militar, efectuat la Timișoara, și-a etalat aptitudinile interpretării muzicii clasice, la Opera Română din orașul de pe Bega, pentru ca după lăsarea la vatră
ION CRISTOREANU. I-AU PLĂCUT SOARELE, PĂDUREA, CÂNTECUL ŞI OAMENII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447311054.html [Corola-blog/BlogPost/384690_a_386019]
-
bune ies la suprafață, și nu rezultă în mod special din veninul indivizilor. Astfel, prof. Vasile Călugăru, personaj benign, își continuă, în vremuri actuale, acțiunile-i specifice, de menținere a tinerilor aproape de școală, alături de școala vieții. La Crângași, satul său natal, Vasile Călugăru se mai ocupă de agricultură, mai mult pentru a inaugura o atitudine în armonie cu tradiția și pentru a onora memoria părinților, care poate nu au prevăzut că în vreun timp, oamenii pot fugi, fără opreliști interioare, departe
Ion R. Popa: În umbra oțetarului (roman). Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-in-umbra-otetarului-roman-cronica-de-dan-ionescu-2/ [Corola-blog/BlogPost/339508_a_340837]
-
Totul e sforărie/ Unele sunt mai scurte/ Altele mai lungi/ Mai subțiri și mai groase/ Depinde de ce spânzură ele/ Uneori nu mai vezi obiectele din cauza sforilor.” „Miere și lapte” Peisajul complex al realității americane se împletește însă, cu impresiile pământului natal, cu chemarea tărâmului în care te-ai născut, care încă mai trăiește în tine, care nu-ți dă pace, îți dă fiori, te împresoară și nu te lasă, chiar și la mii de kilometri distanță, așa cum reiese din poezia „O
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Versuri_romanesti_din_exil_american.html [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
cultură de masă, unde fierbe atât de pătimaș dorința după înavuțire, după trăirea momentului și după ceea ce este, uitându-se ce a fost sau ce va fi, Theodor Damian reușește să rămână cu ancora prinsă de pământul iubit, de țara natală, de locul unde s-a născut și de spațiul de care el aparține cu totul, ca om al gliei românești. Versurile sale merită a fi cititie, iar „Stihiri cu stânjenei” merită a fi înțelese de fiecare om în ale cărui
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Versuri_romanesti_din_exil_american.html [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
o tristețe pe care nu am simțit-o niciodată în glasul său, al veselului dintotdeauna Benone Sinulescu. „Ea nu că nu și-a iubit graiul pur local, nu că nu a fost lipită spiritual, întreaga sa viață de locurile sale natale, ci a cântat în limba literară românească și nu în dialectul satelor sibiene de munte, deoarce a cântat pentru toată România. Își alegea textele, le dădea acuratețe și poezie, ținea la text ca la lumina ochilor, toate cîntecele sale, fără
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
profil. Ted mușca, din când în când, furculița. Nick tăcea din principiu fiind el mai greoi la conversație. Apoi a urmat noaptea despărțirii cu tot ce înseamnă asta, după mai bine de o săptămână de răsfăț, iar drumul spre orașul natal a fost la fel de plăcut ca și prima dată pentru că, firesc, toți au dormit buștean. La sosire îi aștepta tati, anunțat prin telefon. Când autocarul a oprit și a fost nevoit să scoată geamantanele din cală a constat că acum cântăreau
EXCURSIA DE DOCUMENTARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1413360445.html [Corola-blog/BlogPost/383685_a_385014]
-
și ale Academiilor Teologice din Cluj - Napoca și Sibiu, fiind licențiat la Sibiu în anul 1948. Bartolomeu Valeriu Anania nu este cunoscut doar în calitate de cleric ortodox, ci și de scriitor, poet și dramaturg. El a urmat școala primară din localitatea natală, după care a fost înscris la Seminarul "Central" din București. În anul 1943 a absolvit Liceul "Mihai Viteazul" din București, obținând diploma de Bacalaureat.iar în anul 1935, minor fiind, a devenit membru al organizației "Mănunchiul de prieteni", organizație legionară
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_mitropolitul_bartolomeu_valeriu_anania.html [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
și veșnică... Părintele Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu s-a născut în data 5 decembrie 1929, în orașul Brașov, într-o familie evlavioasă. Cursurile primare, și studiile liceale și le-a făcut la binecunoscutul Liceu „Andrei Șaguna”, din localitatea natală. Și-a luat examenul de bacalaureat în anul 1948, după care a urmat cursurile Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu în perioada anilor 1948-1952. După finalizarea studiilor de licență, și-a continuat pregătirea și aprofundarea teologică la Institutul Teologic
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
publicul sibian. Din 2004 și până în prezent, Miss Diaspora Models a fost organizat doar în Manhattan, New York. Concursul a câștigat în popularitate de la an la an și anul acesta am ales Sibiul ca loc de desfășurare deorece este orașul meu natal,dar și pentru a promova încă o dată Sibiul pe plan internațional. Din cunoștințele noastre, este prima dată când 20 de țări sunt reprezentate într-un concurs care are loc la Sibiu. Astfel, în acest stadiu al pregătirilor nu putem decât
”Promovarea Sibiului și implicit a României reprezintă o prioritate pentru noi” by http://www.zilesinopti.ro/articole/3310/promovarea-sibiului-si-implicit-a-romaniei-reprezinta-o-prioritate-pentru-noi [Corola-blog/BlogPost/97388_a_98680]
-
mări și oceane, peripețiile sale fiind surprinse în cea de-a doua epopee - Odiseea -, care, pe măsura relatării, relevă un drum anevoios, un adevărat test al puterilor omenești, al virilității, al obstinației cu care își urmărește țelul - revenirea pe meleagurile natale spre care îl mână un dor atât de profund, încât nici farmecele frumoaselor întâlnite în periplul său maritim - nimfa Calypso (alături de care stă șapte ani), vrăjitoarea semizeu Circe (care îi dăruiește un fiu, Telegonas) și ingenua pământeană Nausica - nu-l
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
atras de spațiile largi ale Orientului, de ținuturile mediteraneene și, nu mai puțin, de Mediterana însăși. Mama lui se află la originea voluptății eroului de a hoinări, antrenându-l și pe acesta în plecările ei intempestive, mai întâi din satul natal, apoi dintr-un cartier al Brăilei în altul. Și alți eroi istratieni au plăcerea de a călători, sau măcar sunt determinați să plece în călătorii lungi, așa cum o face Stavru-Dragomir din Chira Chiralina. Dar, dacă Ulise călătorește spre casă pentru
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
casă pentru a-și regăsi soția și copilul, Stavru-Dragomir este nevoit să plece de acasă datorită absenței mamei, la început, și apoi în căutarea surorii iubite, răpite de niște turci hulpavi și depravați. Ca și Ulise, eroul care părăsește pământul natal pentru a participa la război, dar și eroul care caută cu ardoare drumul spre căminul familial, cel ce-și dorește mai mult decât orice libertatea - este drept, îngrădită de reținerea timp de șapte ani pe insula nimfei Calypso, plăcută, de
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
caută, apoi captivitatea, trădările închipuite sau reale, fidelitatea în prietenie, despărțirea, regăsirea, fuga, pierderea, toate acestea din urmă aflându-se în strânsă legătură cu cronotopul drumului, având repere spațio-temporale bine delimitate. Toate călătoriile lui Adrian Zografi au ca reper orașul natal, casa în care Joița, mama sa, rămâne singură, în așteptarea fiului. Fiecare plecare este însoțită de întrebările mamei, fiecare revenire este prilej de bucurie pentru aceasta. În sufletul eroului se dă, totuși, o luptă aprigă între mirajul vagabondajului și sentimentul
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
și suntem [...] gata să rănim inima sensibilă, care n-a putut ghici dedesupturile mândriei noastre,” ( În lumea Mediteranei - Apus de soare) cugetările sale referindu-se, în egală măsură, la pierderea prietenilor și la depărtarea de mamă, de casă, de orașul natal. Deși este mereu singur, Ulise se simte un om liber, libertate căpătată prin inteligență - el optează pentru cunoașterea cucerită cu propriile puteri - și prin luciditate, aceasta oferindu-i prilejul de a conștientiza realitatea și de a acționa în consecință. Asemenea
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
pe orice discurs politicianist în care sânt amintiți eroii din decembrie ’89. Altfel, o duce bine (în curînd, îl veți putea vedea și auzi într-un documentar tv despre Revoluție, apropo, nu-i așa, de cei care „fac cinste țării natale”). La sfârsit, aș vrea să vă asigur că nu mi-e rușine că sânt român. Așa mi-am învățat și fetele, să nu le fie rușine să spună de unde vin. Singurele momente în care mi-e rușine că-s român
Răspunsul unui “ROMÂN DE PRETUTINDENI” adresat SENATORULUI ROMÂN DE ACASĂ cu prilejul zilei de 1 DECEMBRIE by http://balabanesti.net/2013/01/07/raspunsul-unui-roman-de-pretutindeni-adresat-senatorului-roman-de-acasa-cu-prilejul-zilei-de-1-decembrie/ [Corola-blog/BlogPost/339960_a_341289]