1,811 matches
-
au stabilit trei etape (44, pp.211-235; 45). 1. Natalitate și mortalitate ridicată, populație în stare de echilibru relativ care a caracterizat societățile premoderne, dar care se întâlnește și azi în zonele sărace ale lumii. Studiul evoluției indicelui brut de natalitate demonstrează existența unor nivele deosebit de ridicate în toate țările lumii. Această reproducere foarte intensă nu a fost capabilă să genereze și sporirea rapidă a numărului populației, deoarece au coexistat nivele aproape tot atât de ridicate ale mortalității (indicelui brut de mortalitate). 2
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
demonstrează existența unor nivele deosebit de ridicate în toate țările lumii. Această reproducere foarte intensă nu a fost capabilă să genereze și sporirea rapidă a numărului populației, deoarece au coexistat nivele aproape tot atât de ridicate ale mortalității (indicelui brut de mortalitate). 2. Natalitate crescută, scăderea mortalității ca urmare a creșterii producției agro-alimentare, a ameliorării condițiilor de viață și a îmbunătățirii asistenței medicale. Crește populația pe întreg globul. Cu începere din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o consecință a industrializării
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
XIX-lea, ca o consecință a industrializării, urbanizării, creșterii nivelului de trai și apoi a altor succese pe tărâmul ocrotirii sănătății, mortalitatea a început să coboare în țările considerate astăzi dezvoltate. Abia după un oarecare interval a fost antrenată și natalitatea într-o tendință descendentă. Între cele două războaie mondiale ambii indicatori tind să se stabilizeze și să evolueze paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
a început să coboare în țările considerate astăzi dezvoltate. Abia după un oarecare interval a fost antrenată și natalitatea într-o tendință descendentă. Între cele două războaie mondiale ambii indicatori tind să se stabilizeze și să evolueze paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află într-un echilibru relativ, însă densitatea ei nu este omogenă. În ultimul deceniu al secolului XX, în lume natalitatea era mare la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află într-un echilibru relativ, însă densitatea ei nu este omogenă. În ultimul deceniu al secolului XX, în lume natalitatea era mare la o rată de creștere a populației de 3%. S-a creat astfel o presiune asupra resurselor naturale ce a determinat extinderea producției agroalimentare prin chimizare, prin creșterea suprafeței arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rată de creștere a populației de 3%. S-a creat astfel o presiune asupra resurselor naturale ce a determinat extinderea producției agroalimentare prin chimizare, prin creșterea suprafeței arabile, cu implicații asupra stării de sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sănătate a populației și implicații ecologice. Dinamica natalității în România a urmat tendințe similare celor descrise pentru țările avansate ale Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Europei, dar cu o întârziere, în virtutea dezvoltării economice și industrializării tardive [39]. Prima tranziție demografică s-a caracterizat prin reducerea natalității, care nu asigura pragul de înlocuire a generațiilor. A doua tranziție demografică se caracterizează printr-o relativă creștere a natalității (de exemplu, în Suedia se înregistrează tendința de creștere a familiilor cu 2-3 copii). Actualmente țările dezvoltate traversează ,,a doua tranziție demografică". Numărul mediu de copii pe femeie din 2004 identifică unele modele: * Model nordic Danemarca, Suedia, Finlanda 1,8
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
explozie demografică a celibatarilor deși ponderile sunt destul de diferite. Fondul de locuințe reprezintă un parametru cert și sensibil al condițiilor de viață. Locuința este cadrul care permite satisfacerea unui complex de nevoi de natură biologică, psihologică și socială, influențând nupțialitatea, natalitatea, morbiditatea, consumul cultural și disponibilitatea pentru efort și eficiență. Conform recensământului din anul 2002, fondul de locuințe a înregistrat, comparativ cu anul 1992, o creștere de 5,9%, a crescut numărul de camere și a crescut cu 2,7 mp
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Gen 2000 arată că majoritatea subiecților preferă familia modernă, egalitară, 61% au apreciat că nu contează sexul în conducerea gospodăriei. Totuși, cei care consideră că bărbatul ar trebui să conducă în familie reprezintă un procent destul de ridicat (32%) [27]. Căsătoria, natalitatea și fertilitatea Trebuie să menționăm că la începutul anilor '60 rata căsătoriilor a crescut și vârsta la căsătorie a scăzut ca urmare a declinului autorității parentale, a dobândirii mai devreme a independenței economice și sociale. Ulterior mișcările feministe de emancipare
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Lege nr. 1/26 decembrie 1989, care permite avortul și utilizarea legală a mijloacelor de contracepție moderne, determină o scădere considerabilă a ratei avorturilor și generează într-un singur an o scădere a sporului natural la 3‰ pe seama scăderii ratei natalității de la 16‰ la 13,6‰, rata deceselor menținându-se constantă (10,6‰). În urma acestui act normativ s-au constat întreruperi de sarcini în afara instituțiilor specializate sau de persoane fără pregătire adecvată, fapt pentru care în 1996 se emite o lege
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Figura 83. Evoluția ratelor specifice de fertilitate pe grupe de vârstă și rata totală de fertilitate între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat că la femeile tinere se evidențiază o rată de fertilitate mai scăzută denumită ,,sterilitate a adolescentelor", cauzată de fecundabilitate. Se poate observă o creștere a vârstei medii la nașterea primului copil de la 22,4
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000 locuitori în 2004. Așadar, se constată o relativă stabilitate a nivelului divorțialității. Cu toate acestea, prin acțiunea conjugată a fenomenelor de scădere a nupțialității și de scădere a natalității, prin ușurarea legilor de desfacere a căsătoriilor, este posibil să asistăm la modificări ale ratelor divorțialității. Rata divorțurilor în România este mai scăzută ca în țările Europei Occidentale și SUA cu aproape un punct. De remarcat că schimbările în comportamentul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la 1000 de născuți vii, căsătorii și corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de divorțuri. Sporul natural nu corelează cu numărul total de decese, după cum probabil ne-am aștepta. Deci sporul natural este influențat de nupțialitate și natalitate, IV. Numărul de căsătorii corelează semnificativ statistic (p < 0,01) cu numărul de: născuți morți, decese sub un an la 1000 născuți vii, sporul natural și cu născuții vii. V. Numărul de divorțuri corelează negativ semnificativ statistic (p < 0,01
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
multicoliniaritate în model care ar putea afecta valorile determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
determinate ale coeficienților modelului liniar. Pe scurt, ecuația modelului rezultat este: NN = 4,714 + 3,049 x căsătorii 9,061 x divorțuri Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Ecuația relevă următoarele: 1. nupțialitatea are o influență pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta care nu este statistic diferită de 0 (zero), având p = 0,075 > 0
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pozitivă asupra natalității; 2. divorțialitatea are o influență negativă asupra natalității și este de trei ori mai influentă decât nupțialitatea; 3. mai mult, putem afirma că un divorț scade cu ,,9" rata natalității, spre deosebire de faptul că o căsătorie crește rata natalității cu ,,3". În continuare ne propunem validarea modelului prin metoda bootstrap. Singura problemă aparentă a modelului o constituie constanta care nu este statistic diferită de 0 (zero), având p = 0,075 > 0,05. Din acest motiv am utilizat și metoda
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
anii 1960, 1966, 1967, 1985, 1986, 1989, 1990, 1997, 2002, 2004 (Tabelul 123). Sunt date la nivel național care se găsesc în anuarele statistice ale României. Au fost aleși anii în care s-au luat măsuri legislative cu impact asupra natalității și nupțialității și anii în care s-a evidențiat influența acestora. Ne propunem să determinăm cum se asociază pe grupe de vârstă paternalitatea. Analiza tabelelor de contingență cu ajutorul testului de independență Pearson χ2 este dificilă atunci când numărul de categorii de pe
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unu. Corelațiile Pearson între vârstele la prima menstruație (poluție), debut sexual, căsătorie și nașterea primului copil sunt moderat semnificative, cea mai strânsă corelație (0,798) putându-se observa între vârsta de la prima căsătorie și vârsta de la nașterea primului copil. 2. Natalitatea, planificarea familială La acest item bărbații au fost rugați să dea informații despre nașterile soției sau partenerei de viață. Majoritatea respondenților (49,9%) au raportat lipsa nașterilor. Atunci când nașterile au fost raportate, ponderea principală (25,1%) o reprezintă nașterea unui
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc, cu o rată totală a fertilității de 1,2 copii, se situa regiunea de dezvoltare socioeconomică de centru (SSR-Ro 2004, 2005). Profilul natalității în familia de proveniență este diferit de cel al familiilor subiecților. În familia de origine ponderea maximă este reprezentată de familiile cu doi copii (42,0%), urmată de familiile cu trei sau mai mulți copii (37,0%). Cu toate acestea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cunosc (47,8%) sau doresc să devină părinți în următorii 5 ani (27%). Dintre cei de vârsta între 20-24 ani, majoritatea planifică evenimentul peste 3-5 ani, ceea ce înseamnă un minim de 23 și un maxim de 30 de ani. Fenomenul natalității scade cu vârsta și tinde să se încheie între 31-36 ani. Așadar, controlul fecundității țintește limitarea descendenței, nu evitarea completă. Este interesat de observat ca atunci când au fost chestionați privitor la numărul de copii potrivit pentru o familie din România
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
între 20-24 ani dar există tendința ca ratele de fertilitate între 25-29 ani să devină egale cu cele între 25-29 ani. Pentru că în majoritatea cazurilor predomină fertilitatea legitimă, nu trebuie uitată o altă variabilă intermediară care a condus la scăderea natalității, și anume creșterea vârstei la căsătorie. O analiză a istoricului nupțialității arată complexitatea evoluției fenomenului, fiecare țară sau subzonă având specificul ei. Accesul la tehnicile moderne contraceptive trebuie considerat mai mult un mijloc decât o cauză directă a scăderii natalității
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
natalității, și anume creșterea vârstei la căsătorie. O analiză a istoricului nupțialității arată complexitatea evoluției fenomenului, fiecare țară sau subzonă având specificul ei. Accesul la tehnicile moderne contraceptive trebuie considerat mai mult un mijloc decât o cauză directă a scăderii natalității deoarece țări cu tradiție în folosirea mijloacelor contraceptive cum sunt Franța, Norvegia, Olanda prezintă o fertilitate peste media europeană. Conform datelor EUROSTAT, în anul 2005 rata medie de fertilitate în Europa a fost de 1,52, în Franța de 1
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Totodată, sunt țări dezvoltate din Europa unde se înregistrează rate de fertilitate mai mici decât media, cum sunt Italia (1,32), Grecia (1,28) și unele țări din vechiul bloc comunist: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia (1,2). Problema creșterii natalității prin măsuri forțate legislative trebuie judecată în termeni de pierderi și beneficii. Nu trebuie să uităm de drama pe care o generează copiii nedoriți, abandonați, cu handicap ca urmare a unor manevre avortive clandestine și empirice sau drama copiilor ai
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]