1,521 matches
-
este una horror, cel puțin în măsura în care este comică. Citite într-un roman, toate exemplele extrase din decalogul care călăuzește comportamentul social al nesimțitului ar fi mostre de umor de cea mai bună calitate. Paraschivescu simte enorm și vede monstruos, iar naturalețea cu care spune lucrurile pe șleau stârnește hohote de râs. Paradoxal, la această parodie de studiu științific despre comportamentul nesimțitului nu-ți prea vine însă să râzi. Poate concentrația de fapte este prea mare, nu prea există pauze de respirație
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
fără frică îngrijirii bolnavilor de holeră la Zimnicea. În timpul Primului Război Mondial s-a ocupat, de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculoșii din ospiciul din Roma, de răniții de război, trecând de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalețe surprinzătoare. În 7 octombrie 1923 este sfințit preot la Paris de Cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului; își va desfășura ministerul sacerdotal în Franța până în 1939. Sfântul Scaun i-a acordat la scurt timp după hirotonire dreptul de a celebra și în
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
literară și limba populară sînt concepte exclusiv pozitive, în vreme ce critici și corecții se aplică doar corespondentelor lor negative: stilul livresc, doct, savant - și limbajul incult (mai ales orășenesc). Ar trebui să vedem de ce oralitatea - ale cărei calități mult apreciate sînt naturalețea și accesibilitatea - e o valoare pozitivă la începuturile literaturii românești moderne: în proza narativă ea e recomandată de estetica realistă, dar pentru celelalte genuri și specii mai importantă ar părea concepția comunicativă a literaturii. La nivel ideologic, se pot invoca
Prestigiul oralității by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15713_a_17038]
-
spațiu pe eșichierul politic cu Traian Băsescu, ceea ce ne lasă să credem că toți actorii din acest amalgam de dreapta sunt înțeleși să-l ajute pe președinte să ajungă din nou într-o funcție importantă de putere după terminarea mandatului. Naturalețea cu care domnii Iohannis și Băsescu își împrumută mesajele publice și își transmit declarații de prietenie demonstrează, dincolo de orice îndoială, că tandemul lor este menit să fie activat după prezidențialele din toamnă, ca posibil cuplu președinte — prim-ministru', consideră Ionuț
Scenariu din PSD: Tandemul Băsescu-Iohannis, cuplu președinte-premier by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81924_a_83249]
-
al acesteia! - rezidă în zona de literatură implicită care înconjoară observațiile socio-geografice. Ion Codru Drăgușanu, eroul, nu autorul Peregrinului..., personifică pentru prima oară la noi un uimitor destin balzacian. Destinul balzacian este asumat de personajul central cu mare convingere și naturalețe, ajutat de o inteligență extraordinară, de o mare știință a dominării împrejurăririlor. Dacă, după primele pagini ale cărții, am fi tentați să-i plîngem de milă tînărului "ungurean", abia ieșit din adolescență și pierdut printre străini, ne dăm curînd seama
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
în existența de stil balzacian. Plecat de cinci ani de la "talpa țării", fără a avea patrimoniu personal și nici nume sonor, Ion din Drăguș o ducea la Paris la fel ca Alecsandri sau Ghica - pe banii altora și cu o naturalețe absolută. Vocația balzaciană profundă trebuia să se manifeste însă sub toate formele la noul Rastignac, confruntat și cu reversuri usturătoare. Se ceartă cu prințul G., care îl dă afară din apartamentul somptuos, și ajunge aproape muritor de foame. încearcă să
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
un scriitor cunoscut. În decembrie 1984 mi-au apărut, în revista Amfiteatru, patru poezii. Mi-au cerut de la redacție niște poezii și eu am spus: „Nu cred că am poezii publicabile”. Asta era o formulă curentă, deci se vorbea cu naturalețe de faptul că există lucruri care sunt publicabile și lucruri nepublicabile. Și mi-au spus: „Hai, dă-ne tu poeziile, că găsim noi publicabile printre ele!”. Nici acum n-am reușit sa aflu exact cum s-au petrecut lucrurile, adică
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
se zicea pe atunci, colectivului. Pentru că, având numai o soră, nu știam cum e să-ți împarți spațiul cu cineva. Ea era la medicină, eu eram poetă. Eu o lăsam să învețe, ea mă lăsa să scriu. Vorbiți cu atâta naturalețe despre ruptura aceasta. Pentru mulți, e un șoc necesar. Pentru dumneavoastră, poate pentru că l-ați ales cu bună știință, nu pare să fi fost. Ba da, a fost. Și încă unul groaznic. Am deprins, prin el, și umilința, și smerenia
Gabriela Melinescu - „Vulnerabilitatea, asta e marca talentului“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7410_a_8735]
-
În cele din urmă, Marilyn a reușit să se strecoare cu abilitate lăsându-le măștile ei, iar filmul se încheie cu adevărat acolo unde Laurence Olivier vizionează scena în care actrița dansează singură creând impresia unui gest spontan, de maximă naturalețe, înțelegând probabil că forța ei este alimentată de fascinația pe care el însuși o resimte în fața peliculei.
A fi sau a nu fi Marilyn by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4696_a_6021]
-
nu are nimic de-a face cu patima autorlâcului, cu celebritatea. Fata de care s-a îndrăgostit, Marie (Hannah Herzsprung), și de care-l desparte șorțul de chelner, este o cititoare de literatură de calitate, puțin snoabă, dar cu o naturalețe plină de farmec. Din dragoste, prin urmare, și nu dintr-un complex cultural își însușește David o identitate străină și, după ce îi încredințează manuscrisul recopiat cu numele lui, îi vine ideea de a verifica dacă Alfred Duster, cel care semnează
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
a fi moștenitorul unei averi fabuloase și în loc de a încerca să semene cu persoana pe care o înlocuia se bazează tocmai pe diferență și nu pe similitudinea așteptată. Talentatul escroc știe că examenul identitar este înainte de toate unul psihologic, că naturalețea falsificată magistral, tupeul cu care se recomanda și junele contrafăcut livresc, Mateiu Caragiale, în scrisorile către N.A. Boicescu, va convinge rudele, iar acestui Ostap Bender american aproape că îi iese jocul. În cazul lui David Kern, tocmai stângăcia e ceea ce
Literatura de sertar sau romanul à tiroir by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5949_a_7274]
-
nu pe o noțiune la care tânăra autoare ține - vădit și pe bună dreptate - mai mult ca la orice: metatranzitivitatea. Cum s-ar defini aceasta, pe scurt, fără volutele istorice presupuse de negocierea problematicii realului și pe treptata transmutare dinspre naturalețea empirică înspre medierea culturală - și literară - a percepției ? Iată, abia la pagina 88 a studiului, accepțiunea impusă chiar de Catrinel Popa: În ceea ce privește poezia ultimei jumătăți de secol, nu este nevoie de foarte mult efort pentru a înțelege că, în contextul
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
tăierea porcului; doamna acceptă invitația, dar e oripilată de ceea ce vede acolo, și o șterge de la pomana porcului, fără să-și mai ia rămas bun. Povestea "de dragoste" (de o "decență" dusă pe cele mai înalte culmi ale lipsei de naturalețe) se intersectează cu alte fire epice, menite să configureze portretul unei lumi în tranziție. Aici apar: un sexi-club, o prostituată, un unchi bătrîn, cu o avere nerecuperată, un turc escroc, specialist în "recuperări" ș.a.m.d. Cînd turcul o anunță
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
moment s-a aflat lucrarea Gloria scrisă de Sabin Păutza, dirijată de Daniela Neagu, la pian aflându-se lect.univ.dr Laura Smărăndescu. De această dată am avut de-a face cu un moment de sărbătoare, în care entuziasmul, tinerețea, naturalețea și bucuria s-au putut observa cu ușurință. În program au mai figurat lucrări precum Am umblat pădurile de D.G.Kiriac, Doruleț, dorulețule, Cămara ta de I.D.Chirescu, Fluture de St. Popesc, dar și lucrări din repertoriul coralistic internațional semnate
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU [Corola-journal/Journalistic/83853_a_85178]
-
trec cu vederea soliștii acestei seri muzicale, care ne-au încântat cu aptitudinile lor vocale, dar și cu finețea, sensibilitatea, și totodată forța glasului: Ana Maria Stoian și Vasile Corâu. Concertul s-a dovedit a fi unul plin de entuziasm, naturalețe, voioșie și emoții La sfârșit întreaga sală, aflată în picioare a intonat împreună cu cei de pe scenă imnul Gaudeamus Igitur, moment în care s-a simțit strânsa legătura pe care muzica o va avea întotdeauna cu ființa umană. Să ne bucurăm
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU [Corola-journal/Journalistic/83853_a_85178]
-
dicționarului lui Tiktin și ediția monumentală a Bibliei lui Șerban Cantacuzino), Paul Miron uită să le conceadă literaților dreptul de a se entuziasma în fața, pur și simplu, spectacolului de cuvinte miezoase pe care acesta îl pune în scenă cu o naturalețe, multora, străină. La prima lectură, și pe mine tot asta m-a frapat. În plus, acte manqué sau nu, atunci când, stârnit de Ovidiu Nimigean, se referă la neajunsurile literaturii care-i parvenea din țară, principalul său cal de bătaie e
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
unui drum... Stendhal. Verosimilul? Aristotel...Cam așa. Fumez. Mă voi odihni." Sînt notații eliptice, telegrafice care nu par să aibă alt scop decît acela de a reduce totul la fragmentarismul și iregularul experienței cotidiene. Însă, din păcate, tocmai firescul și naturalețea par să lipsească acestor pagini, care fără un instinct destul de sigur al (auto)ironiei ar putea eșua în pur verbalism. Într-o situație asemănătoare, din mai multe puncte de vedere, se găsește și volumul de versuri Game, apărut recent tot
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
substantivului joc), la care cititorul amator de calambururi este tentat să se gîndească, înainte de a începe lectura. În realitate însă, poetul compune - ludic și manierizant, ce-i drept - niște game grațioase, care nu de puține ori surprind printr-o anume naturalețe, izvorîtă, paradoxal, din supralicitarea artificialului: "Recit: MIlioane de oameni să fie FAscinați..., SOLar fiind în poezie, LAborios în ce privește Simplitatea comunicării: numai atunci El DOrado-ul valorii e un alibi Recognoscibil." Ceea ce este însă cu adevărat notabil în miniaturalul volum al lui
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
astăzi -, regăsindu-se la toate nivelurile limbii, sintactic, semantic, lexical, frazeologic, prozodic, căci romanul abundă în arhaisme, neologisme, latinisme și italienisme, precum și în hiperbate, metafore, tautologii. Soluțiile de echivalare sunt mereu sugestive, lăsând mult râvnita impresie de curgere lină, de naturalețe. În tălmăcirea celor peste cinci mii de versuri, care reprezintă o căutare deliberată la vremea aceea a modernismului formal, măiestria poetului și traducătorului Sorin Mărculescu se face simțită cu strălucire, servind magistral finalitatea propusă.
Lumea cervantină by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/7556_a_8881]
-
lumea argentiniană, așa cum - cu lupte între cuțitași - o imaginează el. Est modus in rebus.Există un autor pe care îl admir, dar care, din când în când, trântește câte o prostie de rămâi înmărmurit. Nu atât prostia mă izbește, cât naturalețea ei. O dă ca pe o evidență. Nu-mi permit asemenea îndrăzneli. Nu spun că Borges nu-i grozav. Spun că pentru mine nu-i grozav. Știu, scrie foarte bine, e subtil, erudit, câte și mai câte... Nu mă plictisește
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
renunțat deliberat la o convenție solid instalată; de aceea, lasă deoparte tonul solemn, limbajul ales, tirada kilometrică, nesfîrșitele considerații filozofice care grevau drama în versuri. Locul lor este luat, în Răzvan și Vidra, de limbaj popular, fragmente folclorice, expresii cotidiene. Naturalețea, spontaneitatea și exprimarea liberă înlocuiesc teatralitatea retorică.
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
e nouă, nicidecum, imaginea poetului-cutie de rezonanță. De la gura prin care vorbeau zeii, pînă la atîtea asumări, în fel și chip, ale unui rol pe care mulțimea îl contestă și-l adoră, niciodată poetul n-a fost altceva. Tînjind la naturalețea respirației, minune implicită, spontană și controlată, în același timp, în fiecare fracțiune de secundă, de minuțioase arhitecturi cerebrale, niciodată poezia n-a vrut să fie altceva. Iar în respirație toți oamenii sînt solidari. Așa încît, un manifest al desprinderii, al
Respiro by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7167_a_8492]
-
Dumnezeu, în care se manifestă credința. Din fericire, și aici mi se pare că se ascunde motivația uriașului său succes, cartea evită limbajul tipic al literaturii religioase - când didactic și moralizator, când sufocat de referințe biblice și patristice, preferând o naturalețe profund umană, în care exemplară e situația de viață prin care omul se sfințește, nu metaliteratura care o comentează. Fiindcă, o spune simplu arhimandritul (idee pe care tradiția Bisericii a afirmat-o cu multe secole în urmă), sfinții nu se
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Gheorghe Grigurcu Nu e nici o surpriză. Așa-numitele Memorii din cînd în cînd ale lui Constantin Țoiu confirmă inteligența suplă, subtilitatea parcă nesățioasă de sine, scrisul irezistibil, calofil cu aspect de naturalețe, al prozatorului de bun și meritat renume. însușiri care beneficiază de un liant temperamental a cărui analiză e trebuitoare pentru a le marca specificul și pentru a-l situa pe scriitor în rama unui context tipologic. Autorul Galeriei cu viță
Constantin Țoiu, memorialist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11161_a_12486]
-
un domeniu atât de gingaș) nu este să le aducă la numitorul comun pe care el îl deține, ci, dimpotrivă, să le proiecteze multiplu și divers, distribuindu-le în roluri care să le convină. În care să se miște cu naturalețe, fără sarcina de a prelua și a ilustra axiomele auctoriale. Aș spune, mai în glumă, mai în serios, și ca să închei odată cu aceste considerațiuni teoretice, că prozatorul realist a descoperit, în avans, principiile moderne ale subsidiarității. Comunitățile locale și personajele
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]