5,149 matches
-
ereditate și progres. Chiar și astăzi, nu există consens și nici certitudini În privința limitei până la care statul modern al bunăstării ar trebui să intervină În alegerile cetățenilor săi, În special În ceea ce privește drepturile asociate vieții reproductive. Asocierea dintre „eugenie” și politicile naziste de sterilizare, eutanasiere și ucidere În masă a Însemnat atât damnarea acestui termen, cât și disocierea sa de măsurile adoptate de statele bunăstării În favoarea progresului, după 1945. O analiză atentă a ideilor și programelor eugeniste asemănătoare celor din România arată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reiese că, deși a fost hărțuit de Securitate, lecturile, scrierile și publicațiile lui Râmneanțu nu au fost mai cenzurate decât ale altora În această perioadă 48. Mai mult, Însemnările sale private - redactate În urma dezbaterilor despre legăturile dintre eugenie, rasism, regimul nazist și Soluția Finală - nu trădează nici un sentiment de vinovăție. Cu certitudine, Râmneanțu a rămas Împăcat cu faptul că susținuse ideile eugeniste până la sfârșitul vieții sale49. Iordache Făcăoarutc "Iordache Făcăoaru" Iordache Făcăoaru era un alt colaborator apropiat al lui Moldovan. Pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
curățarea” populației românești de grupurile și indivizii inferiori ce slăbeau puterea națiunii este foarte aproape de interesul german pentru purificarea rasei ariene - o viziune popularizată de Julius Friedrich Lehman de la sfârșitul anilor ’20 și care a devenit ideologia oficială a regimului nazist după 193354. Majoritatea celorlalți promotori ai eugeniei, inclusiv Moldovan, nu acordau o atenție la fel de mare ca și Făcăoaru purității rasiale/etnice. Un argument În sprijinul acestei afirmații este faptul că eugeniștii nu au susținut măsurile de sterilizare și au fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
altul, el a reușit Însă să supraviețuiască acestei perioade, până În anii ’7058. Ca și prietenul său Petre Râmneanțu, Făcăoaru nu a avut niciodată sentimente de vinovăție din cauza adeziunii la ideile eugeniste, care În cazul său fuseseră mult mai aproape de programele naziste de purificare rasială. Ce relație se poate stabili Între Moldovan și discipolii săi, mai ales În ceea ce privește aderarea deschisă a lui Făcăoaru la extrema dreaptă? Moldovan a Încercat de mai multe ori să Își exprime public distanța față de aceste idei, cea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atât mai notabilă, cu cât cele două noțiuni prevalează În lucrările sale anterioare. În locul acestor termeni, autorul român, fără Îndoială, conștient de critica dură a eugeniei după 1945 și de o identificare În curs de consolidare Între eugenie și ideologia nazistă, și-a adaptat ideile la presiunea momentului și a adoptat noțiunea eufemistică de politică a vieții, o mască destul de transparentă, dar semnificativă pentru semnalarea convingerii sale persistente că eugenia rămânea În continuare o teorie normativă care trebuia să fie Încorporată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
model pentru implementarea a ceea ce el susținea că sunt programe eugenice normative. Făcăoaru a mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului eugenic. În același timp, el nu Încerca să adapteze astfel de idei la particularitățile națiunii române, așa cum o făcuse Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a fost să transforme dezbaterea dintre două filosofii concurente ale drepturilor politice ale indivizilor Într-o discuție despre corp ca locus al dezvoltării potențialelor calități viitoare, bazate pe legile indiscutabile ale naturii. Este adevărat că eugeniștii din România admirau mișcarea nazistă din Germania, dar cei mai mulți dintre ei nu erau pregătiți sau dornici să se angajeze total În susținerea ideologiei fasciste sau a organizării statului În vederea scopului unic al creării viitorului eugenic. Făcăoaru era singurul care părea hotărât să urmeze În totalitate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
totul străine de structura mentală și morală a sufletului românesc, sunt de vădită origine țigănească... Amestecul țigănesc În sângele românesc este cea mai disgenică influență care afectează rasa noastră 66. Într-un discurs care se apropie foarte mult de ideologia nazistă, Manuilă renunță la accentul anterior al analizelor eugenice pe Înlocuirea politicienilor de profesie, români sau nu, cu tehnocrați, În procesul de creare a elitei naturale, În favoarea pledoariei pentru necesitatea de a purifica elita existentă de membrii ei neromâni, În special
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
anumitor măsuri observând rezultatele aplicării lor În alte țări. Făcăoaru, de exemplu, a avut Întotdeauna ca model realizările celui de-al Treilea Reich, pe care le considera exemple de urmat pentru statul român. Făcăoaru nu avea decât elogii pentru programele naziste care aplicau măsuri negative, coercitive, a căror superioritate era demonstrată prin contrastul cu ineficiența măsurilor voluntare aplicate În alte țări, printre care Norvegia. De fapt, Făcăoaru critica până și primele inițiative legislative ale Reich-ului, pentru că nu reglementau anumite grupuri, precum
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comparând legislația aproape integral eugenică din Germania cu măsuri similare din Statele Unite, Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Austria, Iugoslavia, Grecia și Uniunea Sovietică. Chiar dacă Germania părea să se afle În avangarda tuturor acestor țări, datorită amplei reforme instituționale inițiată de regimul nazist și capacității sale de a controla toate aspectele vieții publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și se Îndreptau mai degrabă către alte țări. Banu recunoștea eficiența politicilor din Germania, dar sublinia faptul că succesul guvernului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Uniunea Sovietică. Chiar dacă Germania părea să se afle În avangarda tuturor acestor țări, datorită amplei reforme instituționale inițiată de regimul nazist și capacității sale de a controla toate aspectele vieții publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și se Îndreptau mai degrabă către alte țări. Banu recunoștea eficiența politicilor din Germania, dar sublinia faptul că succesul guvernului nazist În implementarea măsurilor coercitive se datora tocmai naturii totalitare a regimului 66. Observația sa implica o anumită evaluare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și capacității sale de a controla toate aspectele vieții publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și se Îndreptau mai degrabă către alte țări. Banu recunoștea eficiența politicilor din Germania, dar sublinia faptul că succesul guvernului nazist În implementarea măsurilor coercitive se datora tocmai naturii totalitare a regimului 66. Observația sa implica o anumită evaluare normativă. Totalitarismul era un preț mult prea mare, având În vedere că România nici măcar nu se apropia de o astfel de structură
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
spiritul de voluntariat și structura descentralizată a aplicării programelor de sănătate publică din Statele Unite drept măsuri eficiente care ar fi putut fi aplicate În cadrul unor programe similare și În România 70. În același timp, Moldovan nutrea o admirație pentru politicile naziste mai profundă chiar decât cea a lui Banu, fiind mult mai impresionat de eficiența infrastructurii sanitare din Germania decât Îngrijorat de prețul pe care poporul german Îl plătea pentru astfel de realizări. De fapt, nu este hazardată observația că Însuși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mișcarea eugenistă fusese desființată. Așa cum Banu subliniase deja În 1937, doar un stat totalitar era capabil să susțină un program de reformă totală. Regimul comunist avea Însă propria viziune despre reformă, În cadrul căreia eugenia era identificată cu burghezia și dictaturile naziste. Eugenia a devenit un cuvânt tabu până În anul 1960, deși mulți adepți ai eugeniei au fost În continuare tolerați În viața publică. Numele diferiților promotori ai eugeniei, incluzându-le pe cele mai cunoscute, ale lui Moldovan și Banu, au fost
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era autoritariană pentru că oferea statului și practicanților profesiilor de prestigiu puteri nelimitate În eliminarea bolilor și În Îmbunătățirea sănătății generațiilor viitoare. Dar ea nu era nici produsul unei teorii superioare a rasei ariene și nici nu era În mod intrinsec nazistă”. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 7. 16. Weindling, Health, Race and German Politics; Haller, Eugenics. 17. Stepan, „Hour of Eugenics”, p. 6. Dikötter aduce un argument similar În Imperfect Conceptions. 18. Atina Grossmann, Reforming Sex: The German Movement
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37. Moldovan, Biopolitica, p. 54. 38. Moldovan, Biopolitica, p. 53. 39. Bock, În „Racism and Sexism”, dezvoltă un argument similar referitor la efectul politicilor naziste asupra rolului femeilor În societate. 40. Viziunea expusă de Moldovan În legătură cu poziția privilegiată a medicilor În ordinea biopolitică nu este neobișnuită În comparație cu opiniile exprimate de unii eugeniști de peste granițe, de exemplu din Marea Britanie și Germania. De fapt, aceasta este una
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
asupra acestui aspect Într-o secțiune ulterioară a capitolului. Vezi și capitolul 1. 64. Gleason, Totalitarianism, p. 21. 65. Jerry Muller, În analiza pe care o face comentariilor lui Schmitt despre statul total, În perioada anterioară preluării puterii de către regimul nazist (1929-1933), Împărtăsește interpretarea viziunii lui Schmitt ca mai degrabă revoluționară decât statică. Vezi Jerry Muller, The Other God that Failed: Hans Freyer and the Deradicalization of German Conservatism, Princeton University Press, Princeton, 1987. 66. John P. McCormick, Carl Schmitt’s
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Pentru Statele Unite, vezi Larson, Sex, Race, and Science; pentru Marea Britanie, vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings. În Germania, Înainte de 1933, exista o mai mare diversitate În modul În care mișcarea eugenistă reprezenta relațiile sociale, dar, o dată cu preluarea puterii de către regimul nazist, preocupările rasiste au devenit predominante; vezi Weindling, Health, Race and German Politics. Mișcarea eugenistă din România a avut unele trăsături particulare, printre care cea mai importantă era obsesia pentru amestecul etnic dintre români și maghiari, În Transilvania. Adepții eugeniei din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
putea fi decât un regim de tranziție către socialism. Critica lui Georges Gurvitch Cu asprimea obișnuită a tonului său, Georges Gurvitch n-a ezitat să-l califice pe Burnham drept „un abil propagandist care și-a adaptat ideile fasciste și naziste la psihologia americanului de rând” (Gurvitch, 1963, vol. II, p. 440). Teza puterii manageriale a părut totuși să merite atenția sa și i-a consacrat mai multe texte importante. Contrar optimistei viziunii saintsimoniene, potrivit căreia guvernarea oamenilor era menită să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
capodoperă conversația, edificarea sinelui, meditația, sărăcie, viață sănătoasă, Traducere de Mihai Ungurean * „Muncă, familie și patrie” era lozinca regimului de la Vichy. Aici, sensul este ironic, bineînțeles în. tr.). * Vezi nota de la p. 108 în. tr.). * După ocuparea Franței de către Germania nazistă în 1940, una dintre listele de cărți pe care autoritățile de ocupație le-au interzis. FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\MICHEL ONFRAY revizuit.doc PAGE 328 FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\O contraistorie 2.doc PAGE 330
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cu care se poate câștiga războiul. Ca atare, în 1945 s-a luat decizia de a o folosi pe câmpul de luptă în Japonia, pentru a grăbi capitularea acesteia la câteva luni după capitularea necondiționată a principalului său aliat, Germania nazistă. Acesta este punctul culminant în care încep să se ridice întrebări, critici și opoziții în privința folosirii armei nucleare. Perspectiva pagubelor imense și a numărului uriaș de victime pe care le produce folosirea armei nucleare la Hiroshima și Nagasaki ridică o
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să devină o condiție paroxistică, în loc să devină semn de libertate și fericire (așa cum era în speranțele democratice). În al doilea rând, tot ceea ce este „diferit” sexual este, în schimb, ignorat și respins. Și aceasta cu o violență asemănătoare doar aceleia naziste din lagăre (desigur, nimeni nu-și mai amintește că cei cu identitate sexuală diferită au sfârșit acolo). E adevărat; dacă e să spunem lucrurilor pe nume, noua putere își extinde falsa toleranță și asupra minorităților. Și nu este deloc exclus
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fost distruse de omologarea violentă a industrializării, fapt ce a avut drept consecință formarea acelor mase enorme care nu mai erau vechi (țărănești, meșteșugărești), dar nu deveniseră încă moderne (burgheze) și care au constituit corpul sălbatic, aberant, imponderabil al trupelor naziste. În Italia se întâmplă ceva asemănător, cu o și mai mare violență, deoarece industrializarea anilor ’70 constituie o „mutație” decisivă comparativ chiar cu cea germană de acum cincizeci de ani. După cum știm cu toții, nu ne mai aflăm în fața unor „vremuri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
alte „capete de lemn” (și mai funebru carnavalești), realizată prin întărirea artificială a vechilor aparate ale puterii fasciste, nu ar servi la nimic (și să fie clar că, într-un astfel de caz, „trupa” ar fi, datorită înseși alcătuirii sale, nazistă). Puterea reală pe care de zece ani au slujit-o „capetele de lemn” fără a-și da seama de realitatea sa: iată ceva care s-ar putea să fi umplut deja „vidul” (zădărnicind și posibila participare la guvernarea marii țări
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu ceea ce s-a întâmplat în Germania în zorii nazismului. Și în Italia se asistă în prezent la acele fenomene de omologare și de abandonare a vechilor valori țărănești, tradiționale, regionale, ce au constituit humusul pe care a crescut Germania nazistă. Există o enormă masă de oameni care s-a pomenit fluctuantă, într-o stare de imponderabilitate a valorilor, dar care nu a dobândit încă valorile nou-născute din industrializare. Poporul devine o mică burghezie, dar încă nu este astfel și nici
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]