2,581 matches
-
să cerceteze semnele, au constatat că toiagul lui Iosif din Nazaret înverzise, pe el fiind așezată o porumbiță. În vârstă de 84 de ani, Iosif era un bărbat muncitor, evlavios și cu frică de Dumnezeu. Pentru a-i rămâne onoarea neatinsă în fața lumii, cunoscând planul lui Dumnezeu cu privire la menirea Ei, Fecioara Maria a părăsit Templul și s-a logodit cu Iosif, care avea să devină martorul fecioriei Ei și al miracolului divin, cel al nașterii pruncului Iisus. Ea s-a mutat
THE CHRISTMAS STORY – THE BIRTH OF JESUS de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/345134_a_346463]
-
mi-au transformat gândurile, vederile despre poezie, gusturile pentru frumos, pentru curat și pur. Prin citirea lor, am simțit cum am intrat în casa sufletului lui, în viața și în toate gândurile sale, înțelegându-i suferința de singurătate ori dorurile neatinse. Gândurile spuse în poezia sa, nu mi-au fost de suptafață; citindu-le, recitindu-le, m-au dus în adâncimea profundă pe care am înțeles-o copleșându-mă cu lumina dată din sufletul său, cât și cea din afara lui, numai în
EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345163_a_346492]
-
Corăbiile nerostitelor cuvinte ne-au adus Ofrandă gândurilor - zvon de lumina sedus! CÂNTEC FRÂNT M-ai coborât în iarnă, mi-ai jefuit lumina Și m-ai furat de o răsărită poartă Cântecul meu frânt rătăcește, rătăcește Dar nu va muri, neatins călătorește Spre miraculoasa mea stea răbdătoare Care m-ademenește-n cercuri rotitoare. Fascinante, nevăzute păsări din abis Mă locuiesc, mă trezesc fulgerator ca-n vis Și mă ivesc parcă zidindu-mă din ele... Din tâmplă-mi izvorăște iarăși căutarea In irizări aprinse
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
conditia-umana/ ). Ce altceva putem atinge decât „natura umană”, supusă constrângerilor bio-psiho-socio-culturale, căci determinismul pare înțeles, mai întâi de toate, ca o enormă carceră în care nu putem fi „liberi” decât prin conștiință. Poate acesta este și sensul spațiului gol, pur, neatins de culoare, din ultimele tablouri, un locus amoenus în care conștiința poate poposi și se poate izbăvi meditativ. Dan CARAGEA București-Madrid Martie 2013 Referință Bibliografică: Dan CARAGEA - CONSTANTIN POPA - UN PICTOR ÎNTRE MADRID ȘI BUCUREȘTI / Dan Caragea : Confluențe Literare, ISSN
CONSTANTIN POPA – UN PICTOR ÎNTRE MADRID ŞI BUCUREŞTI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345352_a_346681]
-
munților, Într-o pădure îndepărtată, Undeva în Transilvania O creatura urâtă locuia. În peștera lui întunecoasă, O oglindă fermecată, Lumină-i aducea Căci satul vecin îi arăta. În satul de mai jos Cu chip de orhidee Și trup de Înger neatins, O fată cu sânge albastru locuia La ea, el zilnic se uita, Pas cu pas viața-i urmărea, Inima în piept îi batea Și încet de ea se îndrăgostea. Norii pământul ocoleau, Anii ca vântul tot treceau, Dragostea ușor creștea
ORIGINI de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376879_a_378208]
-
o parte și de-alta. Iar când soarele o lua razna sulițând pământ și om, ei bine, calea îi părea amenințată dinspre amândouă laturile de niște sălbăticiuni uriașe, defel prielnice, alunecând odată cu el înspre un neunde, către un ceva de neatins... * Avea în minte marota: s-ajungă la poalele muntelui aceluia! O repeta întruna, când încetunel ca pe-o insinuare, când părelnic neutru, când puternic, adevărat îndemn al strădaniei sale. În răstimpuri dădea s-apuce pe alt drumeag, spre dreapta ori
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SUPRAVIEȚUITORUL Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Se întâmplă uneori să te împingă în undele imprevizibile tocmai o statornică locuire de suflet. Plutești neatins, imponderal, nepământean, ricoșând brusc de cealaltă parte a văzduhului, tras de braț de vreo înălțare? Piciorul alunecă, mâna se mișcă spintecând neatârnarea. Ridici fruntea, te menții la suprafață cu ochii larg deschiși către țărmul odihnei. Și privirea se menține peste
SUPRAVIEȚUITORUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377018_a_378347]
-
momente de intimitate cu Dumnezeu pe care le-am trăit atunci, în închisoare. Când vroiau să ne spurce în Vinerea Mare, asta era o regulă generală a pușcăriilor românești, ne dădeau să mâncăm cane iar noi refuzam, le dădeam gamelele înapoi, neatinse, pline. Ei, acesta era un moment foarte frumos pentru noi. În noaptea Paștelui și în ziua de Sfintele Paști, ne dădeau varză acră cu apă, că așa erau foarte cinici, doreau să-și bată joc de noi și de credința
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
Cu un nisip, mult mai mărunt decât visarea, Trilurile le-am răscolit... să ne tot privim în oglindă. Cu un prezent mai rafinat decât sărutul pe-obraz Au trecut ani și urmele lor se opresc în impas- Pe un colț, neatins și dulce, de lună, Am mai putea să re-cântăm sufletul, ce a rămas?.. Am putea să ne trecem și noi printre anii , ce nu-s?.. Deși vrem firul vieții să-l ținem mai strâns, Și viitorul, care s-a scurs
NE VA FI DOR DE UN AN de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377858_a_379187]
-
în mreaja ta de gânduri Și roade-mă încet la rădăcină... Topește-mă și scrie-mă în rânduri, Mă smulge din cerneala de lumină. Adună-mă-n căușul tău de vise Și-nnoadă depărtarea deșirată, Altoi să-mi fii tulpinii neatinse, Să înfrunzești cu mine deodată... Genunche-mă-n altarul tău de doruri Și ruga mea auzi-o dintre șoapte, Mai strigă-mă, împrăștiind ecouri, Nu mă uita iar singură-n departe !! Ne prindă zorii, renăscuți din pulberi De stele, măcinate
NELINIŞTI de MARTA POLIXENIA URSULEANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378059_a_379388]
-
străină bucurie căzută sub umbra durerii - viața din mine s-a scurs în sus ieșind din propriul zălog din propria matrița cu șase colțuri tristețea îmi toarnă în căușul pleoapelor arsura absenței tale de azi, de ieri și de mâine neatinsul meu * simt oboseala până sub unghii ca pe un ciob ascuns între pleoape ca pe un măcel, că pe o neiertare simt oboseala până în miezul nimii ca o cătușă de foc lipită de os ca un diluviu toropitor și nervos
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
mai atroce. Fusese de nedescris calvarul lui, se mâniase, implorase tăcerea ... XVII. HAPPY VALENTINE S DAY, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2238 din 15 februarie 2017. Dragostea e mult mai temerară și mai inventivă, când e proaspătă și neatinsă de rutină! Ecuația magică pentru a o menține mereu aprinsă o cunoaștem cu toții în teorie, dar timpul ne sabotează cu viclenie voința și ne împuținează sistematic arsenalul de luptă, astfel că vigilența noastră scade odată cu interesul pentru ceea ce începem să
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
și material pentru un divorț urât, complicat și lung. Plecase departe de casă, când găsise un job potrivit pregătirii ei profesionale și care îi deschidea ... Citește mai mult Dragostea e mult mai temerară și mai inventivă, când e proaspătă și neatinsă de rutină! Ecuația magică pentru a o menține mereu aprinsă o cunoaștem cu toții în teorie, dar timpul ne sabotează cu viclenie voința și ne împuținează sistematic arsenalul de luptă, astfel că vigilența noastră scade odată cu interesul pentru ceea ce începem să
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > ULYSSE Autor: Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Al mării rătăcesc de țărm departe, sirenele în cânt mă fură-ntruna; pe stânci sub fulgere înfrunt furtună, infernul îl trec neatins de moarte iar goana că aceasta nu-i niciuna printre ciclopi și hule să mă poarte; din toate părțile 'ncolțit sunt foarte când în ithaca s-a întins minciună. Mă va râpi pe mai departe cantul și nopți și zile
ULYSSE de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376022_a_377351]
-
Cum spre piscu-ți scări de aur ancorează? Cum analfabeții te hulesc prin tabloide și bâlbe de gângave invidii; Numele tău e un premiu vânat cu lassoul cu bazuka laserul, Cum mustangii-n preerie cum Bodhisattva cum privighetoarea-n cânt ... Neajuns neatins te-nalți tot mai sus în liniștea eternei înfloriri Ale tale daruri se revarsă dintre stele celor ce ajung la ele Râul Constantinescu Referință Bibliografica: EMIURGUL / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1476, Anul V, 15 ianuarie 2015
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
niște luptători formidabili, i-am aruncat în cuptor și... - Și?... zise nerăbdător împăratul. - Și?... ziseră și ceilalți demnitari înfricoșați. - Ca prin minune, în cuptor au țâșnit mii de jeturi de apă care au stins flăcările cuptorului, iar mizerabilii au scăpat, neatinși de flăcări. - Ce v-am spus eu? făcu împăratul, astea sunt lacrimile nenorocitei de Dureri! Sau, poate, ale Speranței! Asta e! Speranța mi i-a trimis pe cap să-mi ia fata! A, dacă-i așa, luptăm pe viață și
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
teluric un strop de tăcere Genunchi spre-nchinare și sufletul miere Cu tălpi fără carte și tălpile culte Aleargă pe câmpul cu mâinile-ntinse De-atâta sfidare a ternelor oase Copii în refugii cu gânduri prinoase Privesc printre garduri cu voci neatinse Salubră tăcerea pe strada-nvechită Își cere schimbare în frâiele firii Cuțitul stă-n coaste te cere-nfrățirii La slujbă și ochiul târăște o sită Mistifică-ți viața la masa din tine Așează culoare pe-o frunză-nnorată În lingura
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
își dă arama pe față... XIX. ULYSSE, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1441 din 11 decembrie 2014. Al mării rătăcesc de țărm departe, sirenele în cânt mă fură-ntruna; pe stânci sub fulgere înfrunt furtună, infernul îl trec neatins de moarte iar goana că aceasta nu-i niciuna printre ciclopi și hule să mă poarte; din toate părțile 'ncolțit sunt foarte când în ithaca s-a întins minciună. Mă va râpi pe mai departe cantul și nopți și zile
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
verde țărm îmi va surâde-n zare cu penelope soare-ntre altare Hațeg, 10 decembrie 2014 Citește mai mult Al mării rătăcesc de țărm departe,sirenele în cânt mă fură-ntruna;pe stânci sub fulgere înfrunt furtună,infernul îl trec neatins de moarteiar goana că aceasta nu-i niciunaprintre ciclopi și hule să mă poarte;din toate părțile 'ncolțit sunt foartecând în ithaca s-a întins minciuna.Mă va râpi pe mai departe cântulși nopți și zile voi veghea la prora
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
se înalță o altă,si apoi încă o altă,care-și revendică drepturi legitime asupra- ți... .Și întrebări,aceleași, mereu aceleași, mă sfredeleau ,îmi ciocăneau tâmplele:" Dece altele da? Dece nu eu? Ce-mi lipsește mie? Sunt eu spurcata? De neatins? Pe veci inaccesibila?" Totuși, un singur mesaj îmi traversa visele, răsunându-mi la ureche că un monoton refren: Tu ; fără voia ta,m-ai părăsit! Și iată că viața toată ți-o petreceai în așteptare, febrila așteptare a reîntâlnirii noastre
DRAGOSTE PIERDUTĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376790_a_378119]
-
blânzi cei firavi prea grăbiți să încheiați cu mine rostul răspund în bucurie clipei voi privi atent aproprierea luntrei unda valul timpul mâna ce-a răsturnat pocalul cu arginți și sângele lipsind la judecată și osul frânt călcâiul visului rămas neatins vreodată întind acum o palmă spre cerul tău de foc alean și dor nu, nu sunt beată. îngenunchez în preajma nopții deodată sau mai încet să nu rup vraja urletului lupilor din umbra conturată pe zidul trecerii prin poarta-aureolată privesc și
OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375140_a_376469]
-
Operatorul să-i pună vreo întrebare sau să se disculpe, sau să se scuze ori să-I ceară iertare, căci nu mai are voie și ar încerca zadarnic, fiind prea târziu, iar, pe deasupra, El rămâne veșnic tainic, invizibil și de neatins, deși mie, pentru o clipă, mi s-a părut odată că L-am deslușit pe Acela, dar chipul Lui dobândi pe loc o lumină solară sau de fulger care m-a orbit pentru câteva momente, amețindu-mă de tot... Iar
FILMUL VIEŢII NOASTRE ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375182_a_376511]
-
eu pe Andreea o consider vedeta și chiar la multe interviuri, când ea e întrebată cum e să fii fața unei vedete, răspunsul ei e “eu pe mama o văd mama acasă, și când e pe scenă, e ceva de neatins și nu e nimeni că mama mea!” Cineva în România a scris o carte despre drumul cântecului meu și eu am ramas foarte impresionată când Andreea a spus că mama mea e o artistă. Asta m-a emoționat cel mai
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
primească răspunsuri, să dialogheze pe textura acestor teme vitale, abia apoi să poată lua decizii. Iată, spre exemplu, în poezia un fel de incertitudine, două dintre strofe transpar ca răspunsuri sieși: de fapt sunt liber să cred/ că orice lucru neatins/ nu există/ .../ există doar un timp/ intrat în sângele meu/ mă iubește ca o femeie. Poezia dumiană este una a stărilor. Starea de singurătate, starea de așeptare, starea de visare, starea metafizică, starea de meditație... Starea de nedeterminare, de nedumerire
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
de oameni, merge desculț în zăpadă și-și linge rănile singur. Celui singur, libertatea pare un chin. Fiecare anotimp are parfumul său și fiecare om are aripa sa. Culorile, caută după miros perechea. Epoca Kaliyuga a rămas un dar de neatins. Cine are puterea de-a păstra dharma fără a călca pe cioburi? Referință Bibliografică: Uzura unui gând nu justifică lipsa lui / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
UZURA UNUI GÂND NU JUSTIFICĂ LIPSA LUI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373077_a_374406]