1,158 matches
-
cu limba și recuperându-și mereu falca, supraponderală chiar și pentru capul său enorm de hidrocefal. Ăștia fac, aici, în pustiul de dărâmături, frecvente lucrări de debarasare și cunosc locurile, ca și pe propriile dormitoare de la Școala de reeducare! se necăji Mircea, fiindcă, evident, Babița-Pelicanul îi ieșise intenționat înainte, proțăpindu-se, gata de gâlceavă. Tot nu avem alt portar! clămpăni el din falca nepotrivită, pentru însăși alcătuirea sa facială. Agasat, Mircea se pregăti să-l înjure atât de înspăimântător, cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
între lumea veche a socialismului și între capitalismul actual. Își perpetua implicit respectul tuturor părților: al celei pe care o servea cu dăruire și al celei pe care o mâna din urmă, asemenea unui comisar din lagărele de concentrare. Se necăjea, uneori, fiindcă, una la mână, pisicile din gangurile subterane nu se speriau de mătură, ci mai mult de vânturile ei pestilențiale și zgomotoase, pe care le scăpa fără voie. Iar doi la mână, fiindcă salariații prinseseră năravul ademenirii, la Sans-Souci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
turci, pe la libanezi și facem autostopul cu vreo mașină? Ori o croim, direct, în zbor de pasăre și facem, pe mare, autostopul cu vreun vapor sau cu un iaht. Nae, care deja transpirase de atâta chibzuială, de atâtea eforturi abstracte, necăjindu-se, îl înduplecă să statornicească, de fiecare dată, la fa-ța locului, funcție de situație, măi! Apoi, bucuros că găsise o chichiță, prin care avea să-l depășească pe Vladimir, Calaican anunță orgolios: Eu port la mi-ne pe-rma-nent pașaportul. Îl am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
știu. - Sau e tactica popii, s-adune enoriașii? O minune contemporană, să se bucure turma păstorită... - Îhî... Intrăm. Un călugăr care vrea să prindă meserie pe lângă pictor amestecă vopseaua într-o găletușă. Doamne cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc... mulți se scoală asupra mea... îngână cu voce subțire. Așază șabloanele, șterge liniile, verifică dacă pensoanele mai mari sau mai mici sunt curate. Dintr-una dintre cutii, își presară puțină pulbere aurită pe dosul mâinii stângi, o-ntinde și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gândul că viața însăși e o stare de tranzit între naștere și moarte... un peron unde te zbați să ocupi un loc într-un tren... ești fericit că ai prins un loc la clasa I sau la fereastră... altul e necăjit că a rămas în picioare pe culoar... alții nu reușesc să se prindă nici de scări, rămân pe peron să aștepte următorul tren... Și fiecare uită, poate, un singur lucru... că trenurile astea nu duc nicăieri... cel care a ocupat
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ceară iertare - să-i spună că ar fi trebuit să-i ceară părerea despre Note înainte să-l ia de bărbat, și să-l asculte, dar se simțea prea dărâmată pentru asta și el n-ar fi vrut s-o necăjească și mai tare. Și își mai amintea de boala lui, când pieptul lui devenise din ce în ce mai congestionat din cauza bolii care omorâse atât de mulți mineri, și cum îl ținuse de mână pe patul de moarte și cum, după aceea, ieșise afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-l cunoști pe bărbatul ăsta. Nu poți să te duci așa, pur și simplu, în casa lui. Dacă insiști, vin și eu. O să aștept afară. N-o să știe că sunt acolo. Mma Ramotswe căzu pe gânduri. Nu vroia să-l necăjească pe domnul J.L.B. Matekoni, iar dacă prezența lui afară o să-i domolească neliniștea, nu vedea de ce n-ar veni cu ea. Foarte bine, aprobă ea. Mă aștepți afară. Mergem cu dubița mea. O să stai în ea cât vorbesc eu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
te trăgeau la fund. Erau feluri de mâncare ce lăsau un gust care exploda în tine și care te lăsau cu răsuflarea tăiată la o jumătate de oră după ce le mâncai. Unele erau delicate, cu o aromă obsedantă care te necăjea ca o amintire a ceva ce ai cunoscut cândva, dar care acum îți scăpa. Lămâi verzi murate, umplute cu nucșoară și chimen, creaturi crepusculare, fierte la foc mic pe lemn de copac parfumat, pește mic de râu, copt în nuci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
iar viața sa rămânea tare ca piatra și netulburată de iubire. La momentul potrivit, se va găsi pentru el fata potrivită, fără intervenția unei povești de dragoste. Între timp, se distra îngânând cântecele de dragoste de la radio, ciupind-o și necăjind-o pe fata ciudată din autobuz care îi atrăsese din întâmplare privirea. Astfel, fu o adevărată surpriză când Pinky își schimbă strategia indirectă cu una directă pentru a fi recunoscută. O privi uimit când îi ieși în cale înveșmântată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Bine, atunci, înainte ma... În momentul acela, deși cerul abia începea să se lumineze, observă, cu ochii lui de vultur, dorința cea mai aprigă a inimii sale: acolo, în dudul cel bătrân de lângă poartă, porumbelul verde cel modest, care-l necăjise atâta vreme, îl înnebunise și îl sedusese cu trilurile sale fluide, cu amintirile cele dulci... sfredelitoare... legate de cântece din filme vechi, pe care mama lui le asculta pe când era copil. Ah, tristețea aceea obsedantă, vocea aceea limpede care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
bordul navei galactice. Tocmai acest gen de detalii dorise să descopere. Se apropiară, cutezători. La zece kilometri, începu să sesizeze energia bordului - și cunoscu o mare dezamăgire. Numai electricitate, și nu în cantitate mică. Pila propulsivă era stinsă. Gosseyn era necăjit. Începu, îngrijorat, să fluiere. Sesiză că Leej îl observa. - Dar dumneata ești nervos! se miră ea. "Nervos, se gândi el, furios, nesigur, nehotărât. Per-fect adevărat. În starea actuală a lucrurilor, putea să aștepte nădăjduind că-și va îmbunătăți poziția în raport cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
reveni la Enro. - Câte revoluții aveți de combătut, întrebă, pe planetele Celui Mai Mare Imperiu unde se fabrică material de război esențial? Dictatorul îl privi, abătut, și zise în sfârșit. - Peste două mii. - Asta înseamnă doar trei la sută. Ce vă necăjește? - Unele, zise Enro cu franchețe, au o importanță tehnică mult mai mare decât cea reală. Asta și voise să audă. Gosseyn spuse: - În schimbul celor pe care vi le-am cerut, voi vorbi la radio pentru a vă susține atacul. Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
un gigant. Sărmana moarte. Ne vine să ne ducem să-i punem o mână pe umărul ei dur, să-i spunem la ureche, sau mai exact, la locul unde o avusese, sub osul parietal, câteva cuvinte de simpatie. Nu vă necăjiți, doamnă moarte, sunt lucruri care se Întâmplă mereu, noi, ființele umane, de exemplu, avem mare experiență În materie de mâhniri, eșecuri și frustrări, și uitați că nu ne dăm bătuți, amintiți-vă de vremurile de altădată când ne răpeați fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
mine pe drum, și cu drept cuvânt, că m-am răsturnat de pe cal ca un prunc ne-nvățat care încalecă pentru prima oară. Mi-era gândul aiurea, altfel cum m-ar fi zvârlit calul de pământ? Așa că nu mă mai necăji și dumneata; o scrântitură, acolo... GÂND (se așază) : Îi trece până la însurătoare, fii fără grijă, nevastă. Da' o picătură de vin nu-i strică. Numai cât mă uit și, numărându-mă și pe mine, găsesc numărul ulcelelor în lipsă! Poftesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
meu. GÂND: Mai îngăduie cu masa. Brăduț, cum facem cu cimilitura noastră? Chemăm sfetnicii sau o lăsăm pe mai târziu? BRĂDUȚ: Timp de amânare nu prea este, Măria Ta și tată; trei zile trec iute. Că tot cu dânsa mă necăjeam și când m-a lepădat calul într-o parte... LIOARA: Despre ce cimilitură vorbiți voi? Că nu pricep nimica. GÂND: Lioară, abia de-aici poate ieși o supărare adevărată, dacă nu ne dovedim ageri la minte. LIANA (către Lioara): Măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
din umeri încercând fără prea mare succes să pară nepăsătoare și își adună lucrurile. Dacă vrei să nu mai te culci deloc, n-ai decât din partea mea. El îți aprinse o țigară și se lăsă pe speteaza scaunului. — Nu te necăji, Leigh. O să ne ia puțin timp până o să găsim o cale. Ai răbdare. Leigh pufni și, fără să se gândească, spuse: — „O să găsim o cale”? „Ai răbdare”? Ce, ai învățat asta într-unul din ashramurile în care ai stat după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pentru a repopula pămîntul. Și așa, ar fi fost prea bătrîni. Dar sfîrșitul lumii tot nu ar fi venit, de vreme ce mai scăpaseră și ceva maimuțe agățate prin copaci; Thomas vroia să-i zică asta Antoniei, mai mult pentru a o necăji, În glumă, spunîndu i totodată că omul precis se trăgea din maimuță, că prea era nesimțit, avusese dreptate chelosul ăla de Darwin! Ce mai dansa, la anii ei, Rusoaica foxtrot, cînd avea prilejul! Și cha-cha-cha, rumba, Îi plăceau ritmurile latino
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lui Julie chiar este închis la culoare, dar am hotărât să nu-i amintesc asta. Mă duc costumată ca blonda Ali MacGraw. Ar fi arătat mai bine așa. De ce trebuie să fie Aerin așa o pacoste? Nu face decât să necăjească pe toată lumea pentru ca să scrie Suzy despre ea cum că-i cea mai originală Prințesă din Park Avenue. —Dar nu te obligă nimeni să te duci, i-am spus. Pesemne, glumești. Nimeni n-a fost invitat. Trebuie să mă duc. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
France, m-am simțit ca un pește împuțit. Stewardesa din spatele ghișeului era căruntă și aranjată impecabil. Se uită la mine ca la un leucoplast folosit. —Oui? mă întrebă. Cu ce vă pot ajuta, madame? De ce au franțuzoaicele obiceiul să le necăjească pe tinerele ca moi, spunându-le „Madame“? E un gest sadic, mai ales când simți cum îți bubuie în creieri un Bellini. —Mademoiselle, am corectat-o. Am pierdut zborul de New York. Când este următorul? —La ora 15.00. Este bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
împăca- într-o bună zi, va dori să împrumute, din nou, compleul acela Versace, eram sigură de asta. În vinerea aceea, în timp ce mă îndreptam spre JFK să prind avionul, mi-am propus să mă bucur de ceea ce am, în loc să mă necăjesc pentru ceea ce n-am. Vreau să spun, cele mai multe fete ar da orice să aibă la fel de multe toalete Marc Jacobs ca mine. Ν Nimic nu-ți scade mai mult moralul decât statul la coadă la controlul bagajelor pe aeroportul JFK, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
în cele din urmă. Ce cauți aici? —Hmm... păru Charlie din ce în ce mai stânjenit. —Poftim? —Sincer, nu puteam veni la petrecere, după cele întâmplate ieri. —Înțeleg, am zis. Ce nepoliticos, mi-am zis, după tot ce se întâmplase. Nu voiam să te necăjesc și mai mult. Nu plec spre LA decât mâine seară. Dumnezeule, m-ai prins, nu-i așa? spuse el sfios. S-a-ntors roata. Pentru prima oară, Charlie era cel care își cerea scuze. Fie vorba strict entre nous, chestia îmi plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Dacă asta-i soluția și nu alta... Și îndrăznești... Păi nu trebuie să-ndrăznesc! Bietul don Augusto ăsta mi se pare că nu prea e în toate mințile, și de vreme ce are toana asta, nu cred că ar trebui să-l necăjim... Vasăzică tu... Păi sigur, scumpeteo, sigur! — Bărbat, ce mai calea-valea. — Nu chiar cum ai vrea tu, după cum spui. Da’ ia vino-ncoace... — Ei, lasă-mă, Mauricio, ți-am spus de sute de ori să nu fii... Să nu fiu drăgăstos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
prin intervenția Eugeniei, ați binevoit să mi-o faceți... — Nu aveți de ce să-mi mulțumiți, domnule, și nădăjduiesc că de acum înainte o veți lăsa în pace pe cea care îmi va fi soție. Dar cum, eu unul n-am necăjit-o câtuși de puțin! Știu ce spun. De când m-a alungat, și bine-a făcut că m-a alungat, pentru că nu sunt eu cel potrivit pentru dânsa, am căutat să mă consolez cum am putut mai bine de-o asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de complicitate. Deodorantele nu erau excepționale pe o navă de mărimea lui Nostromo. Închiși ani-lumină în cochilia lor de metal, eroii noștri, având alte griji mai importante, nu se sinchiseau de efluviile vecinilor. Ripley își păstrase înfățișarea îngândurată! ― Ce te necăjește? Tot la hotărârea lui Ash te gândești! Nu-ți place deloc că ne-a lăsat să intrăm? ― Cum ai putut să-i îngădui să ia o asemenea inițiativă? răspunse Ripley cu vehemență. ― Ți-am spus-o deja, explică Dallas cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ash? ― Iar începi? (Oftă. N-ai cum să scapi, își zise.) Ce vrei să știi? ― Același lucru. Spuneai că-l cunoști bine pe Kane. La fel și pe Ash? Ai mai navigat cu el? ― Nu. (Gândul ăsta nu prea-l necăjea pe căpitan.) E prima oară. Eu am făcut cinci transporturi ― lungi și scurte ― cu încărcături de tot felul, cu un alt ofițer științific. Pe neașteptate, cu două zile înainte de a pleca de pe Thedus, l-au înlocuit cu Ash. Ea-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]