1,175 matches
-
ăsta lucrau, și făceau cu schimbul... Și mai veneau și ceilalți să îi lase și pe ei, că ziceau că: „poate ies, și să știu și eu o meserie, să știu un pic cât să mă descurc”. Am fost copii necăjiți. În ce sens? Majoritatea, cel puțin 90%, dacă nu mai mulți, am fost de la țară, copii la care nu le era rușine să muncească. La Târgșor aveați voie să comunicați cu politiștii? Nu... Cum să zic? Numai când aveam probleme
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
am scris cu ochii, gura În țărâna cea că mura. Și-am să-l scriu Și-am să-l tot cânt, Pana l-a învăța și iarbă Clătinându-se în vânt. 102 Pentru mama (cântec) versuri de Virgil Carianopol Tare necăjita ai fost mama, Iarna, vara, orice timp trecând, Cât era de frig sau de căldură, Tot desculța te-am văzut umblând. Ochii tăi ardeau că două stele. Le mai văd luminile și azi. Boabe mari de lacrimi, ca jarul, Le
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dătător de viață peste toți cei care se îngrijesc de robul Tău, ca să facă aceasta așa cum se cuvine. Ca să nu îi înmulțească 8 suferințele și să nu îi umple sufletul cu amărăciune, ci prin grijă lor, să mângâie sufletul său necăjit. Trimite peste ei harul Tău ca să se roage Ție împreună cu noi: Iisuse, Care Te sălășluiești în cei care îngrijesc bolnavii cu jertfelnicie, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce ii ajuți să te vadă pe Tine în chipul celor pe care ii
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
pietruite ca un aur misterios. Acest v in armaș e băutura Măriei Sale Domnul Moldovei. Ca ori c e lucru scump, nu se potrivește destrăbălării; dramul lui tr ebuie să împlinească puterile minții și virtutea trupului. De o mie de ani necăjiții aceștia pământeni au nevoie de o asemenea doftorie dumne zeiască, și iată, Domnul Dumnezeu le-a dat-o ca să biruiască această amară viață, înflorind-o o clipă cu un vis și cu o nădejde. Când visul și nădejdile au început
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
nins de mulțimea anilor, iar ochii îi sunt blânzi și calzi de duioșie. Ea poartă de obicei haine de culori închise, pentru că este o femeie credincioasă. Are un suflet bun, este deschisă, ajută pe toți oamenii, în special pe cei necăjiți. Bunica ține mult la noi și ne iubește foarte mult. Vizita noastră i-a adus o mare bucurie, iar ea ne-a întâmpinat bucuroasă și ne-a sărutat pe fiecare. Oana-Elena Dumitriu M-A PĂRĂSIT S-a stins și A
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și tinereții mele. Ba chiar de m-aș putea întoarce înainte de nașterea mea, în perioada interbelică. Și nu pentru că ar fi fost ușori anii aceia, lipsiți de griji, ci pentru aș mai avea-o lângă mine pe buna și mult necăjita mea maică, care a purtat pe umerii ei fragezi toate greutățile anilor de după război: deposedarea de pământul pe care-l avea ca moștenire de la bunicii mei. Și de inventarul agricol plug, grapă, căruță, sanie, de cai și de boi. Apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ar fi certat-o și nu ar fi pedepsit-o pentru neascultare și obrăznicie. Numai bunica a aflat mai târziu motivul. Numai ei a putut Mura să îi povestească pățania. O, Doamne, să fi fost oare, vreodată, un copil mai necăjit decât Mura? Era vestită prin aceea că, la vârsta ei, reușea să împletească frumos, cu modele, cu flori și frunzulițe pe pieptare. Dar numai mânuțele și ochișorii ei știau cu cât efort! Sub lumina lămpii cu gaz, andrelele străluceau în
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
vițel. I-a plăcut comandirului Arsenescu. A tăiat capul și picioarele de la genunchi în jos și le-a lăsat acolo. Burdihanu’, aruncat în poiană. “Comandirule, fie vorba între noi: ai zis că e dat, dar vițelul e luat!... Niște oameni necăjiți puteau consuma căpățâna. Mâine au să vină copiii și-au să vadă burdihanul întins de câini”. Servitoare cu cântec Peste câteva zile, Moșu Dincuță îmi spune: “Dane, a venit ordin de la Arsenescu să te execute că ai refuzat să-l
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Miroase amețitor a rășină - tămâie de sufletul arborilor. Au de lucru peste 600 de oameni aici. Din Tulgheș, din Gheorghieni, din Pângărați, din Tarcău... «Forestar ne-a dat gratuit, în acest an, 60 de tone de deșeuri lemnoase pentru familiile necăjite, spune primarul Constantin Amarinei. Este o firmă canadiano-română și ne înțelegem foarte bine. Patronul e arab din Canada...» Mă tată, mă... În județul Neamț, pădurile sunt exploatate, între altele, de firma Forestar SA Tarcău. Aceasta este deținută de Romanel International
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când nu te așteptai. Îți intra în casă și nu-l vedeai, dar el era acolo. Când le fura, găinile nu mai cotcodăceau, porcul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dativului etic, întrebuințarea sa reiterată într-un text precum Fabulele lui La Fontaine nu poate fi anodină. Să luăm de exemplu "Ursul și pustnicul" (VIII, 10): Dar într-o zi, când somnul i se părea mai dulce,/ ocrotitorul lui, cam necăjit de-o Muscă îndărătnică și rea/ pe care în zadar o izgonea că iar venea,-/ [când îți] luă în labe-un bolovan de stei/ pe care îl găsise la rădăcina pomului,/ și puse capăt mojiciei ei,/ zdrobind cu el și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Am văzut intrând un soldat și un călugăr. Soldatul (*acesta) ... În primele rânduri din Frumoasa din pădurea adormită de Perrault, reluarea prin "această regină" ar fi foarte dificilă: A fost odată un rege și o regină care erau atât de necăjiți că nu aveau copii, atât de necăjiți cât nu se poate spune. Se duseră la toate apele din lume; încercară totul legăminte, pelerinaje, rugăciuni dar în zadar. În cele din urmă regina născu totuși o fetiță 270. De fapt, articolul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
călugăr. Soldatul (*acesta) ... În primele rânduri din Frumoasa din pădurea adormită de Perrault, reluarea prin "această regină" ar fi foarte dificilă: A fost odată un rege și o regină care erau atât de necăjiți că nu aveau copii, atât de necăjiți cât nu se poate spune. Se duseră la toate apele din lume; încercară totul legăminte, pelerinaje, rugăciuni dar în zadar. În cele din urmă regina născu totuși o fetiță 270. De fapt, articolul hotărât și demonstrativul nu au același mod
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
locului sunt dominate de tot felul de cre- dințe, care de care mai uimitoare. Multe din ele sunt vii și în timpul de acum, considerat modern. Adică evoluat. Se spune, între multe alte- le, că în acel perimetru plin cu oameni necăjiți și foarte puțin cunoscut de noi, europenii, nașterea de copii gemeni este un semn rău, pre- vestitor de mari nenorociri. Pentru evitarea acestora, se iau măsurile extreme. Care sunt acestea și cum se aplică ele, nu am puterea să o
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
toamnă în București. La cimitirul Bellu iarăși n-am zărit nici o logodnică, pe nimeni din cîte a iubit. O singură fecioară în negru, cu părul despletit, se zbătea în suferință alături cu desperarea. Ea înfățișa toată tragedia vieții acestui copil necăjit! Nici un discurs n-a exteriorizat mai cu justeță acel moment, decît zbuciumul acelei tinere cernite. Era sora lui!...”(,,Din intimitățile marilor scriitori. Panait Cerna”, în ,,Lumea literară și artistică”, nr. 5, 3 iulie 1923). Cei ce voiau reconsiderarea lui s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
peștilor celor cuvîntători”. (V. Opere, Ed. Hyperion, 1991,p. 145) 8. „îți iei biletul, primești doi lei de plumb ca rest de la hîrtia pe care ai dat-o «casierului»”. (Archibald, „Pe meleaguri străine”, în Impresii de călătorie. Note de om necăjit, Tip. și Stabilimentul de Arte grafice George Ionescu, 1913, p. 128) 9. Folosită pentru comprese: „Doctorul a prescris reconfortante, oblojeli reci, cu gheață și apă de plumb, și odihnă”. (I. L. Caragiale, „Cum devine cineva revoluționar și om politic”, în Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de grădină proaspăt smulse, începeam, la rândul meu, o carieră de dascăl, neterminată nici azi. Îmi amintesc și acum imensul buchet de flori de grădină, în care dominau intruvabilele astăzi vâzdoage, cu mirosul lor delicat-înțepător, pe care copiii aceia cuminți, necăjiți, dar curat îmbrăcați, mi l-au oferit la clasă. Am predat, de-a lungul a câteva decenii, unor audiențe interesate sau plictisite, inteligente sau tâmpe, de la ciclul gimnazial, la liceu, facultate, ciclu masteral sau doctoral, în țară sau străinătate, și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare petrecută la același han, al celeilalte Ancuțe, mama celei din prezent, numai că el, prezent și atunci, era foarte necăjit, deoarece, călare pe iapa sa, plecase la domnie pentru a i se face dreptate, În legătură cu o pricină de judecată iscată de pământul moștenit de la Înaintași, râvnit de „dușmanii mei cu colți lungi și ascuțiți”, conflict lăsat moștenire de „părintele meu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Catrina, mama, a rămas singură, să mulgă oile, să facă de mâncare și să Întindă masa. Singurul În măsură s-o ajute este Nicolae, cel mai mic dintre copii, lipsit de cea mai elementară Înțelegere. Mama este singura apărătoare a necăjitului copil. Locul lui Nicolae În sânul familiei este observat de autor În momentul când Întreaga familie se așază la masă, dar el nu are un loc al lui, cum au toți ceilalți. Plânsul copilului e luat În seamă doar de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a-l înțelege, și în felul ăsta Dumnezeu face o lucrare a lui ca să poți să spui ce trebuie. Ceea ce nu-i ușor când oamenii vin cu necazuri. Fără să intrăm în taina spovedaniei, românii din Paris sunt niște oameni „necăjiți“, cu necazuri multe? Mi se pare normal: toți suntem aici oameni dezrădăcinați, deznaționalizați, deculturalizați, trebuie să ne „inculturăm“ în această țară, să ne integrăm. Acest travaliu de a asimila intelectual o altă civilizație e mult mai greu pentru oamenii simpli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
popa, în glasul lui nazal dar creștinesc, ajunse la pasagiul <<Avraam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaaac...>> deodată lumânărica se stinsese și sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat și destul de necăjit, sfinția sa a strigat repede către dascăl: << Dascăle, aprinde repede un chibrit ca să văd pe care ... a mai născut și Isac!>> La auzul acestora, Pogor se tăvălea de râs. Atunci dumneata te-ai apropiat de el și, luându-l cu binișorul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de aur) (b) " Peste dealuri zgribulite, / Peste țarini zdrențuite, / A venit așa, deodată, / Toamna cea întunecată. // Lungă, slabă și zăludă, / Botezând natura udă / C-un mănunchi de ciumăfăi, / Când se scutură de ciudă. [...] Cri-cri-cri, / Toamnă gri, / Tare-s mic și necăjit." (George Topârceanu, Balada unui greier mic) (c) "Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație apropiată, se fac locuri
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
poziție socială și, sper că, se vede asta de către toți acei care ne cer sprijinul. ...Bafta vieții mele a fost SĂ POT discuta și cu președinți de stat sau prim-miniștri, parlamentari și oameni de afaceri, dar și cu mulți necăjiți ca cel din comuna Voinești, șchiop, bătrân, cu vierme în ochi și fără vreun sprijin. Dintre candidații la Președinție a fost până acum la noi Marian Petre Miluț (Alianța Populară Creștin Democrată), indirect Gigi Becali, ceva mai înainte Th. Stolojan
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
spus să aduc toate chitanțele pe care figurează taxa radio - deși chitanțele existau în dublu exemplar, al doilea fiind chiar la Electrica, laolaltă cu datele introduse în memoria calculatoarelor de acolo. Așa că am donat de nevoie niște parale pentru salariile necăjiților de la radio. Să le fie de bine! De atunci păstrez chitanțe.) Așadar, iau chitanța, mă duc la oficiul poștal de unde expediasem plicul și vorbesc cu diriginta oficiului, o tânără toată numai zâmbet, amabilitate și drăgălășenie. Îmi ia chitanța și mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
să-l ia peste picior. E o reacție de psihologie colectivă absolut normală. Noi aveam două opțiuni: bulgarii și moldovenii. Pentru o țară mică e de-ajuns. De ce îi disprețuim însă pe bulgari? Fiindcă sunt mai săraci ca noi. Mai necăjiți ca noi. Mai înapoiați, mai needucați, mai prost îmbrăcați, cu ceafa mai lată, cu mintea mai greoaie. E un fel de axiomă, pe care n-o poate demola nimeni. Mă întreb totuși de ce... Să vedeți. Recitesc Levantul lui Mircea Cărtărescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]