75,178 matches
-
conversații dorința de a-i vorbi Domnului... se transformă într-o îndrăzneală ce frizează tupeul. "Doreați să-i vorbiți?" se miră cea care devine purtătoarea capitalului simbolic al șefului ei. Urmarea nu se lasă așteptată, modestul solicitant se îndoiește de necesitatea apelului său, oare ce-l apucase, chiar așa?, pînă la urmă nu era ceva foarte important. Un transfer de putere într-o ipocrită sintaxă socială, cu atît mai rafinată cu cît celălalt a fost redus la statutul de persoană neînsemnată
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
concretizează interdisciplinar un proiect de cercetare care își dezvăluie tot mai mult amploarea și, implicit, autonomia. Printre fondatorii psihotraumatologiei se numără psihologi, medici, juriști, psihoterapeuți și psihanaliști, diversitatea lor profesională stând ca o primă garanție că se acoperă astfel o necesitate, nu o simplă vanitate terminologică. Căutându-și părinții, psihotraumatologia îi află foarte aproape pe psihiatrii de copii Donovan și McIntyre, care într-un studiu din 1990 propun termenul de traumatologie. Este interesant că ideea de traumă va fi din ce în ce mai mult
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
formă a redundanței cu valoare expresivă tipică pentru oralitate. Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis dacă e un posibil calc sau mai curînd o creație internă dictată de necesitățile pragmatice ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
primitive de viață, cari exclud istoria propriu-zisă" etc. etc.) se deosebea clar și polemic de ceilalți criterioniști. Prin această convingere, atît de răscolitor exprimată, Cioran se apropia, oricît ar părea de ciudat, mai curînd de Lovinescu și Zeletin, promotorii ideii necesității evoluției structurilor românești spre o civilizație modernă de tip industrial, detașîndu-se net de generaționiștii săi (ca și de un Nae Ionescu sau un Nichifor Crainic) care pledau vehement pentru tradiționalism și autohtonism închistate. Se părea că îl mai apropie de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
mâinile sale, chiar dacă o face în scopuri benefice - un asemenea stat va constata că nici un lucru realmente mare nu se poate realiza cu oameni mici". Rezultatele guvernării comuniste nu fac decât să confirme astăzi critica ideii de bine general și necesitatea unei sfere private. John Stuart Mill, Despre libertate. Traducere din engleză de Adrian-Paul Iliescu. Ediția a II-a. Ed. Humanitas, București, 2001. Povestea, o libertate " Iată o poveste care poate fi auzită pretutindeni, pentru că se regăsește în aproape toate culturile
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Mircea Mihăieș Dintre toate reacțiile la hatârul pe care ni l-a făcut Europa - anularea necesității vizei pentru românii care călătoresc în spațiul Schengen - cel mai mult mi-a plăcut ieșirea îmbufnată a lui Vadim. Strâns cu ușa, "tribunul" nu putea spune, francamente, că românii nu trebuie să călătorească în străinătate. Deși în perfectă concordață cu
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
el schimbarea n-a însemnat doar o mișcare mai mult sau mai puțin alertă pe același palier estetico-formal, ci, pur și simplu, ieșire din cadru, reconstrucție prin fugă, negație și uitare. Evident, această imagine, de multe ori îngroșată voit din necesități de demonstrație, nu face decît să simplifice pînă la schematizare un fenomen a cărui evoluție este infinit mai complexă și, în esență, rebelă față de orice retorică. Așa cum tipologiile sexuale din demonstrațiile lui Weininger sînt doar categorii abstracte, ele neputînd fi
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
pînă în 1916, au apărut numeroase. La început Ardealul era organizat administrativ în Consiliul Dirigent, un fel de guvern de sine stătător. Ilie Lazăr mai păstrează opinia că desființarea Consiliului Dirigent e rezultatul intrigilor lui Goga. În fond era o necesitate politică națională pentru unificarea reală a țării și pentru solidarizarea ei națională. O țară mare ca România postbelică nu putea îngădui două guverne, care ascundea, de fapt, tendința de autonomizare a Ardealului. Partidul Național al Românilor din Ardeal, în frunte
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
știe cum să-și cheltuiască salariul. Îl va menține la un nivel de subzistență până când își va reînvăța plăcerile și va fi capabil să și le exercite. Nu putem vorbi despre drepturi mai înainte de a vorbi - oricât de mult - despre necesitatea acelei joie de vivre care ne lipsește. Ca instinct colectiv, românul a trecut, prin ideea sa atât de săracă despre bunăstare, la o maximă asceză și contracție, care merge uneori până la moartea prin înfomentare. Cu o asemenea concepție eutanasiantă despre
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
fără nici o altă explicație. Psihologia rămâne valabilă și indiscutabilă, fixată în certitudine ca într-o cămașă de forță. Dacă ieri era interzisă, azi e abolită mai eficient ca oricând de comoditățile sclavului rămas fără stăpân. 6. Se poate vorbi despre necesitatea unei psihologizări a societății cel puțin în aceeași măsură în care se pune problema informatizării ei. Mai înainte de a fi politică, morală, sau economică, minciuna epocii noastre este psihologică. Insul nu poate abdica de la psihologia sa. E ceea ce Occidentul știe
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
tineri? ,,Falanga de specialiști", de care vorbește Z. Ornea, se rezumă, în fond, la ,,vechii" noștri editori, iar șansele de a o spori cu tineri sînt minime. Lipsa de ,,spectaculozitate" a acestui tip de activitate vitală pentru orice spațiu cultural, necesitatea însușirii (prin studiu îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
cu bazinul evazat, trebuie să fie senzuală! Senzuală și maternă!". Strategia lui Rogulski e simplă: afirmă identitatea dintre fiziologic și mental în cazul femeilor și încarcă, apoi, datele fiziologice cu semnificația urmărită dintru început - superioritatea masculină devenind incontestabilă, ca și necesitatea de a decide pentru ea. Ceea ce Rogulski nu ezită să facă, pe parcursul romanului. Desigur, în ordinea patriarhală căreia i se subordonează lumea romanului, demersul său se numește a ajuta femeia care are vocația feminității să și-o descopere, să și-
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
va fi dispusă să le accepte. Situația e cu atît mai fără ieșire cu cît americanii n-au cerut altceva decît ceea ce însuși premierul promisese: reformă și iarăși reformă. Aici se află unul dintre veșnicele puncte nevralgice din istoria României: necesitatea de a împăca demagogia și realpolitik-ul. După ce a epuizat gama minciunilor și amăgirilor, P.S.D.-ul a ajuns la fundul sacului. Va mai ține cît va mai ține diversiunea cu "manifestele", dar după aceste platonic-focoase declarații de dragoste, românul (ardelean, moldovean
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
atunci, principala ei sursă de bogăție, raportul Blonton precizează: "România are nevoie urgentă de echipament nou și piese de schimb, dar restricțiile actuale fac importurile din vest practic imposibile, iar URSS și celelalte state-satelit nu sînt capabile să, acopere aceste necesități". Observație dreaptă și care s-a remediat, tîrziu, în anii șaizeci. Constata, apoi, declinul ratei natalității de la 35/1000 locuitori în 1930 la 23,8/1000 locuitori în 1946. Să menționez că, făcîndu-se referiri la situația deficientă a alimentației în
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
ce a adumbrit toate hotarele pămîntului. Lucrul, de altfel, nu e nou, și în procesul creației el constituie ceea ce numesc unii esteticieni elementul "mistic", pe care îl afirm însă și la critică, firește cu rezerva aceleiași experiențe personale și, din necesitatea proiectării de sine, îl presupun valabil și în procesul creațiunii științifice". E oare cu putință o ,,teorie" unică, o sumă estetică supraindividuală, cărora să ne supunem, obedient, cu toții? Luminatul relativist E. Lovinescu respinge o atare teză dogmatică: ,,Estetica se pulverizează
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
mai recentă. Și la fel cu dl Iorgulescu, nici d-sa nu suflă un cuvințel despre, cu siguranță, elementul constructiv cu adevărat al analizei lui Judt: și anume pledoaria pentru acceptarea țării noastre în UE, dincolo de toate neîmplinirile, ca o necesitate de care Europa însăși trebuie să țină seama dacă dorește stabilitate și democrație în casa ei. Așadar, bun de acuzat că ne critică prea sever, lui Tony Judt nu i se recunoaște meritul major (și destul de rar la comentatorii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
cultural, să ne maturizăm. Nu e decît o reluare a procesului maiorescian al raportului dintre "fond" și "formă" și a celui lovinescian privitor la preeminența formei și la caracterul revoluționar al culturii române. Concret, cerințele sînt de un indenegabil bun-simț: "necesitatea formării sau refacerii unei noi clase politice și a unui nou aparat de stat, proces început încă la 1848; a societății civile, alternative, care să cultive valorile individului și cetățeanului; a deruralizării și deprovincializării; a formării unei puternice pături mijlocii
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
propriul eu, acest monstru care mă chinuie fără încetare. Amorul-propriu, autodistrugerea, rezerva, aroganța, satisfacția și tristețea, gelozia și ura, toate, de aici provin: din eul interior; eul este, de fapt, sursa nenorocirilor umanității. Oare soluția nenorocirii trebuie să implice, cu necesitate, să-mi înăbuș eul conștient?" "Lupta" cu pădurile în care încă n-a fost nimeni este o metaforă a luptei cu sine, în căutarea adîncimilor din suflet. Sau, poate, în speranța de a le păstra ascunse chiar de sine. "Pelerinul
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
prefață în care constată, ca "tendințe și orientări", formele și accepțiunile pe care sacrul le capătă în modernitate, precizând că lucrarea lui nu e expresia unei "nostalgii secrete", ci a înțelegerii și a simpatiei pentru condiția trecută a omului religios. Necesitatea unei expuneri clare îl face pe Eliade să folosească două concepte invariante (omul religios și omul areligios), ce se definesc unul pe altul prin negare și, probabil, această definiție negativă a omului modern determină afirmarea incompatibilității modernitate/religiozitate. Dincolo de această
O privire în cărțile lui Dumnezeu by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16156_a_17481]
-
coerențe care, la rândul său, apare ca neautentică. Cum comentați acest... comentariu? Este visul absolut, irealizabil desigur, al unei opere literare perfecte, singura care ar fi geometric construită... Romanul este absolut gratuit în raport cu realitatea exterioară, nu există nici un fel de necesitate de a scrie un roman, nici un roman nu lipsește, desigur, din Biblioteca Babel... Dar această întreprindere oarecum nebunească a scrierii romanului este tocmai de a construi, în interiorul a ceva care, în sine, este absolut gratuit, ceva care să corespundă unei
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
de a scrie un roman, nici un roman nu lipsește, desigur, din Biblioteca Babel... Dar această întreprindere oarecum nebunească a scrierii romanului este tocmai de a construi, în interiorul a ceva care, în sine, este absolut gratuit, ceva care să corespundă unei necesități absolute, care impune o geometrie, o construcție... Iar în centru, în mod efectiv, nu există nimic, fiindcă însăși existența e absolut contingentă și gratuită și cu atât mai mult cea a personajelor de hârtie... Sunteți, prin urmare, de acord, în
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
trecută a declarat că a fost ales cu majoritatea simplă a voturilor delegaților la Conferință. Asta e o minciună! Fiindcă dacă dl Uricaru ar fi avut majoritatea simplă, nu l-ar fi contestat nimeni. Și nici n-ar fi existat necesitatea organizării unui al doilea tur de scrutin pentru alegerea unui președinte pe care să nu-l conteste nimeni. Neadevărat e și ceea ce spus dl Uricaru despre hotărîrea Consiliului Uniunii, întrunit sîmbătă 21 august, și la care a luat parte și
Un președinte relativ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16200_a_17525]
-
de cititori. în toate societățile care au cunoscut cartea, indiferent de forma sau de suportul ei fizic, cititorii au fost în minoritate față de necititori. A existat mereu ceva care a limitat accesul la lectură. Nu însă numaidecît, cum se crede, necesitatea de a ne cîștiga existența, lupta cotidiană cu greutățile ori spectrul foamei. Faptul că omul trebuie mai întîi să trăiască și abia apoi să citească este real și inevitabil. Dar pe măsură ce societatea a evoluat, acea muncă prin care oamenii au
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
de Michčle Hechter. Punctul de pornire este un interviu din aprilie 1999 al tinerei scriitoare Mărie Darrieussecq, (autoare a volumului de mare succes Truismes) care face dovada instituționalizării scriitorului, devenit "un vrai ", scriind zilnic, responsabil de meseria lui, conștient de necesitatea de a scrie. Dar Michčle Hechter preferă să rămînă o "veșnică începătoare". "Jeux et désespoir, justesse et inanité, clarté et flottement" - afirmă Barthes (citat și el de autoare) în Délibération "M.&M. story" le conciliază într-o poveste - deseori incomoda
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
pare lui Al. Cistelecan a fi oferit de Cîntecele stepei, în care comuniunea cu marea se complică prin ispita "sufletului feminin" acvatic de-a se prezenta ca "stihie masculină", ca un paroxism al virilității fruste, sălbatice: "Virilizarea atitudinii presupune cu necesitate feminizarea cosmosului, iar în această dialectică a atracției contrariilor apa se oferă de la sine ca principiu feminizant, căci atît în "imaginația naivă", cît și în "imaginația poetică" apei i se atribuie "aproape totdeauna" un caracter "feminin". (...) Doctrina virilă încurajează feminitatea
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]