3,901 matches
-
în încheierea de sesizare, conform art. 520 din Codul de procedură civilă, trebuie să rezulte elementele concrete ale cauzei care să facă posibilă analiza necesității mecanismului de unificare raportat la chestiunea de drept indicată. Astfel, acesta trebuie să reflecte caracterul neclar al normei susceptibile de interpretări diferite și dificultatea reală și serioasă în care se află instanța în alegerea uneia dintre variantele potențiale de interpretare, ce depășește obligația generală a instanțelor de drept comun de interpretare a legii și aplicare a
DECIZIA nr. 31 din 10 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296529]
-
singure soluții, ceea ce nu este de natură să susțină teoria existenței unei probleme dificile de drept, ce necesită implicarea instanței supreme în vederea clarificării ei. ... 43. Totodată, încheierea instanței de trimitere nu cuprinde argumente privind caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 100 și 105 din Legea nr. 367/2022 și nu se motivează în ce constă dificultatea de interpretare a normelor menționate. ... 44. Susținerile reclamanților din cuprinsul cererii de chemare în judecată nu sunt de natură a demonstra dificultatea
DECIZIA nr. 58 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296517]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în aplicarea dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a stabilit că aceasta trebuie să fie o problemă de drept reală, în sensul că norma de drept disputată este îndoielnică, lacunară sau neclară, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, din cauză că textul de lege este incomplet sau nu este corelat cu alte dispoziții legale (Decizia nr. 52 din 3 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296472]
-
de Casație și Justiție să se regăsească motivele care susțin admisibilitatea sesizării. Prin acestea trebuie să se argumenteze în concret necesitatea pronunțării hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, modul diferit în care normele de drept îndoielnice, lacunare sau neclare pot fi interpretate și în ce măsură acestea depășesc obligația instanței învestite cu soluționarea cauzei să interpreteze și să aplice legea în vederea soluționării litigiului. ... 57. Considerentele expuse de instanța de trimitere au în vedere incidența în cauză a Ordonanței
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296472]
-
de soluționare a cererii de modificare a măsurilor este cea prevăzută la art. 49 alin. (3) din Legea nr. 217/2003. ... 36. Mai susține intimata, cu privire la dezlegarea chestiunii de drept, că reglementarea tratamentului cererilor de modificare a măsurilor este neclară, întrucât legiuitorul a prevăzut în cuprinsul art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 posibilitatea revocării sau a înlocuirii măsurii dispuse, punând pe picior de egalitate ambele cereri, iar ulterior, în cuprinsul alin. (2) și (3) ale aceluiași articol a
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
înlocuire măsuri stabilite printr-un ordin de protecție este necesară îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 și care este procedura de soluționare a unei astfel de cereri. ... 44. Legea anterior menționată este una total neclară, întrucât condițiile de la art. 49 alin. (2) și procedura de la art. 49 alin. (3) sunt prevăzute doar în situația formulării unor cereri de revocare a ordinului de protecție, astfel încât instanța de apel nu poate aprecia în ce
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară. ... 100. Așadar, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
în vigoare. ... 101. Raportat la cauza pendinte, se constată că problema de drept adusă în dezbatere ridică dificultăți de interpretare, împrejurare reținută și de instanța de trimitere, care a furnizat, în cuprinsul încheierii de sesizare, argumente privind caracterul lacunar și neclar al normelor ce se cer a fi examinate. ... 102. Având în vedere posibilitatea unor interpretări diferite ale textului de lege, se constată că problema de drept supusă dezbaterii este una veritabilă, care necesită o rezolvare de principiu pe calea procedurii
DECIZIA nr. 60 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296332]
-
esență, că prevederile art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală limitează dreptul la introducerea părții responsabile civilmente doar „la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile“, neacordând posibilitatea introducerii din oficiu a acesteia, iar noțiunea de „parte îndreptățită“ este neclară, intrând în conflict cu prevederile constituționale invocate. De asemenea, susțin că normele procesual penale criticate sunt în contradicție cu prevederile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie
DECIZIA nr. 512 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296651]
-
cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a arătat în doctrină că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 62. Totodată, prin jurisprudența dezvoltată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
impune cu evidență, întrebarea adresată nereflectând așadar dubiul cu privire la dreptul aplicabil în cauză. ... 74. Instanța de trimitere recunoaște că nu se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză, fiind neîndoielnic în opinia sa că, în cauză, sporul de condiții vătămătoare și sporul de unde electromagnetice nu au fost acordate întrucât se depășeau sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
acorda sporurile cu respectarea încadrării în sumele aprobate cu această destinație în bugetul propriu. ... 75. Așa cum s-a arătat deja, definitoriu pentru această procedură este faptul că urmărește interpretarea cu caracter de principiu a unei norme de drept (îndoielnice, neclare), stabilită ca incidentă în cauză de către instanța de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la
DECIZIA nr. 22 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296471]
-
pot fi oferite astfel de elemente, itemii nu pot fi luați în considerare. [14] Punctajul pentru fiecare item se va calcula desfășurat, după formulele de mai jos, acolo unde este cazul, pentru a ușura verificarea. [15] Înscrierea incompletă, incorectă sau neclară a informațiilor în fișa de îndeplinire a criteriilor minimale poate conduce la respingerea dosarului. Indicatori Web of Science ResearcherID: .............. . SCOPUS_ID: ................................ . Profilul de Google Scholar (url): ......... . Nr.crt. Denumirea indicatorului Punctaj I.1 Articole publicate în reviste indexate ISI/ WoS/C având un factor
STANDARDE MINIMALE NAȚIONALE din 13 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294782]
-
cerințelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă, în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 52. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 53 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296693]
-
privește prevederile art. I pct. 2 din legea criticată, referitor la modificarea art. 1.847 alin. (2) din Codul civil, se susține că modificarea preconizată contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție prin introducerea unei noțiuni nedefinite și neclare, respectiv „schimbul de utilizare între arendași“, soluție de natură să conducă la eludarea interdicției subarendării, cuprinsă în prezent în art. 1.847 alin. (2) teza întâi din Codul civil, în nenumărate situații în care schimbul de utilizare a terenului ar fi
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
și considerații relevante din literatura juridică de specialitate referitoare la libertatea contractuală. ... 13. Se mai susține că sintagma „cu excepția schimbului de utilizare a terenului între arendași“, introdusă prin modificarea art. 1.847 alin. (2) din Codul civil, este nedefinită și neclară, aspect ce contravine principiilor fundamentale ale legalității și securității juridice, statuate prin art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii, precum și jurisprudenței constante a Curții Constituționale. ... 14. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin.
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
este de un an sau mai scurtă. ... 43. În ceea ce privește criticile referitoare la art. I pct. 2 [cu referire la art. 1.847 alin. (2) din Codul civil] din legea criticată se susține că introducerea unei noțiuni nedefinite și neclare, respectiv „schimbul de utilizare între arendași“, este o soluție legislativă de natură să conducă la eludarea interdicției absolute a subarendării, cuprinsă în prezent în art. 1.847 alin. (2) teza întâi din Codul civil, în nenumărate situații în care schimbul de
DECIZIA nr. 87 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296707]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept a subliniat în practica sa judiciară, în esență, că problema de drept ce îi este dedusă spre analiză trebuie să prezinte un caracter real și serios, fiind născută în principiu dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii și potențial generatoare de practică neunitară. ... 50. În acest context, dificultatea interpretării trebuie să reiasă din încheierea de sesizare, motivele acesteia expunând reflecția judecătorilor asupra diferitelor maniere de interpretare posibile, cu argumentele aferente și de o
DECIZIA nr. 61 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296647]
-
aprilie 2016), că „(…) sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce, care ar putea da naștere mai multor soluții. Pe cale de consecință, este admisibilă întrebarea, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, doar în cazul unei dificultăți reale de interpretare a textelor de lege, care este de natură a naște
DECIZIA nr. 43 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296005]
-
că textul este aplicabil exclusiv propunerilor de candidaturi realizate de partidele sau alianțele politice, iar nu și candidaților independenți. De vreme ce subiectul propoziției este tocmai propunerea pe care o formațiune politică preexistentă o poate înainta Biroului Electoral Central, este neclar și artificial modul în care acest text vădit incompatibil este interpretat extensiv pentru a reglementa restricții inclusiv pentru candidații independenți. În susținerea carențelor de calitate a acestor norme legale sunt invocate o serie de decizii prin care Curtea Constituțională a
HOTĂRÂREA nr. 30 din 19 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296809]
-
nu poate constitui temei pentru declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. ... ... 60. În cauza de față, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă chestiune de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile. Textul de lege a cărui interpretare se solicită este art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, redat la paragraful 10 din prezenta decizie. ... 61. Acest text
DECIZIA nr. 88 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296961]
-
ar fi roboții umanoizi, cea mai mare parte a IA este software și, prin urmare, nu este văzută de utilizatori. IA 23. Conștientizează faptul că IA este un domeniu în continuă evoluție, iar dezvoltarea și impactul acesteia sunt încă foarte neclare. IA 24. Conștientizează faptul că există multe mituri și afirmații exagerate cu privire la IA și că este important să aprofundeze dincolo de titluri pentru a obține o mai bună înțelegere. IA 72. Are o dispoziție de a continua să
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 27 din 16 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296812]
-
căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Din nou, deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor
DECIZIA nr. 28 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297057]
-
ale cauzei a căror evaluare ar permite stabilirea elementelor bazei de calcul în funcție de care se actualizează pensia de serviciu a reclamantului“, că „instanța de trimitere nu solicită o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci chiar rezolvarea cauzei deduse judecății“ și că „sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, operațiunile de identificare și aplicare a textelor de lege incidente la circumstanțele ce caracterizează fiecare litigiu neputând fi transferate completului constituit pentru
DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296915]
-
constatat, mai sus, neîndeplinirea cerinței existenței unei chestiuni reale de drept, cu atât mai mult trebuie reținut că problema ridicată prin sesizarea Curții de Apel Pitești nu tinde la o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci urmărește chiar rezolvarea în drept a cauzei deduse judecății, în raport cu circumstanțele sale particulare, și obținerea modului concret în care trebuie coroborate normele legale aplicabile situației de fapt, operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri
DECIZIA nr. 76 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296915]