1,705 matches
-
de solidaritate națională românească“ (1, 110). Pierderea statutului de limbă oficială a provinciei, alături de cea rusă, de care se bucura limba moldovenească, la începutul ocupației, în administrație, în justiție, în școli era un rezultat firesc al noii situații din Basarabia. Necunoașterea limbii ruse punea in inferioritate pe orice moldovean care intra în relație cu vreuna din instituțiile statului. Judecătorul de pace Porfir Gavrilovici Gheorghiță „e rău văzut pentru că la judecată vorbește moldovenește cu țăranii“ (5, 378), de aceea lumea își pune
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Meleșcanu și pe domnul Traian Băsescu, să vedeți dacă vreunul dintre dânșii recunosc acest lucru. (D. Rușanu, Realitatea TV, 2008) Cuantificatorul vreunul presupune mai mulți referenți posibili, virtuali (spre deosebire de unul, care are un singur referent posibil), exprimând și indecizia sau necunoașterea vorbitorului. Astfel, acordul la plural este unul semantic, reflectând faptul că predicația se poate aplica, virtual, mai multor referenți (nu există un referent precis). (iii) Niciunul Conform normei gramaticale, acordul trebuie să se facă la persoana a III-a, singular
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
epuizat. Un vechi proverb arab sublinia că: „În viața sa, omul Își bate joc de două lucruri importante, atunci când le are: tinerețea și sănătatea”. Acesta este un adevăr de necontestat pentru că marea majoritate a oamenilor Își neglijează sănătatea, fie din necunoaștere, fie din superficialitatea cu care acționează În diferite etape ale vieții, de la tinerețe până la bătrânețe. Este semnificativă formularea binecunoscutului scriitor și moralist francez LA BROUYÈRE care spunea: „Nu există pentru om decât 3 evenimente importante: nașterea, viața și moartea. El
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sunt posibile să apară În țesuturile conjunctive din mușchii netezi. Reușita vindecării prin oprirea procesului evolutiv spre metastază depinde de stadiul În care a fost depistată boala. De cele mai multe ori, bolnavii nu cunosc simptomele inițierii cancerului În diferite organe. Din necunoaștere și de teama aflării adevărului, pacienții se prezintă la medic mult prea târziu, În stadii avansate ale bolii (chiar III și IV), ceea ce diminuează șansele de vindecare, atât prin tratament operator, medical cât și naturalist. Dacă sunt detectate și tratate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de a intra În contact cu ceea ce numim „zei”; cu acel Mister desăvârșit din care ni se pare a rupe mereu câte o felie, câte o falie și care se depărtează de noi zâmbind, străin, tot mai străin parcă, până la necunoaștere și dispariție, dar brusc prezent, În momentele de groază sau de creație reală, când cosmosul și bolțile luminate și Încremenite, ce ne umilesc și, turtesc la infinit cu spațiile lor enorme - care nici nu sunt spații, ci altceva! - și cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
regimului comunist"" (Ibidem). Învinuirile din urmă au fost, între timp, anihilate prin publicarea odioaselor hotărâri de partid (în revista "Destin românesc", 2011, nr. 3, p. 144, 148). Dar cum se întâmplă că învinuirile continuă să fie vehiculate până în prezent? Din necunoașterea adevărului, din ignoranță, din lipsă de bun-simț, ne lasă să înțelegem Theodor Codreanu, prin citarea pomenitului deja Tabel cronologic al vieții și activității scriitorului, dar și prin polemica serioasă cu regretatul coleg de breaslă Serafim Saka, și prin citarea altor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fi adventiștii, existenți în toată Dobrogea, care variau de la 50-60 membri în Constanța (str. Olteni nr. 1), la 150 de adepți în Turtucaia și un număr „însemnat” în Caliacra. În Durostor și Tulcea aveau priză la țărani și muncitori, exploatând necunoașterea situației reale și greutățile financiare ale acestora. În Constanța și Brăila au atacat religia de stat printr-o propagandă dăunătoare cu ocazia schimbării calendarului, afirmând că asta înseamnă trecerea la catolicism și protestantism. La Tulcea însă, activitatea acestora era percepută
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu celebrează Liturghia, citește numai câteva Evanghelii în limba slavonă, după unele cărți pe care i le-a lăsat tatăl lui; nu spovedește, dar împărtășește lumea cu ostii binecuvântate; face căsătoriile după obiceiul valahilor, înmormântează morții; nu este predicator prin necunoaștere, ci un simplu slujitor în maniera amintită, dar care se supune la tot ceea ce i se va porunci de către Sf. Congregație, numai să fie ajutat să trăiască și îi va lăsa pe preoții noștri să se îngrijească de acele suflete
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
S.B.: În adunarea generală a organizației de bază din 10 decembrie 198772, Petre Dumitrescu a susținut întărirea disciplinei pentru a nu apărea cazuri precum cel din Dolj. Baciu arată că abaterile de la disciplină din cămine (chefuri, speculă) sunt cauzate de necunoașterea regulamentelor. Petru Ioan arată că BOB nu a luat măsurile ce se impun. Chiar în cazul cadrelor care absentează de la acțiuni să se ia măsuri drastice. Mai arată că "ar trebui impusă o distanță mai mare între profesor și elev
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
În plenara din 28 noiembrie 198314, atrăgeați atenția asupra unor relații neprincipiale între studenți și comitetele de cămin. "Activitatea de conlucrare între directorul educativ și comitetul de cămin este foarte importantă, prin depășirile de competență ale unora, poate și din cauza necunoașterii unor norme. Există unele lacune în organizarea și adunarea de bani pentru diferite situații. Se strâng bani de la studenți în mod neunitar, se păstrează bani în numerar, s-au cumpărat diferite obiecte care nu sunt trecute în inventar, sunt cooptări
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
va și sta la baza schimbării conducerii de atunci a acestei instituții. Observațiile din informare au fost grupate astfel: 1) "Concepția factorilor de răspundere a CCTS privind organizarea activităților" - se costata că între planuri și realizări stă o practică fomalistă, necunoașterea conținutului activităților din CCTS, motiv pentru care "acțiunile capătă atributul de facil, par (dacă nu sunt de-a dreptul) pripite improvizații sau nu au loc pur și simplu". 2) "Organizatorul" - se arată că într-un singur caz organizarea revenea exclusiv
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru înțelegerea de sine în sensul lămuririi asupra puterii cunoașterii de a dezvălui ceea-ce-este în lume -, anume Socrate, deschidea un spațiu de înaintare a filosofării (filosofarea fiind un reflex al minții aruncate într-un orizont al uimirii) prin ideea recunoașterii necunoașterii, socotită îndoielnică în mediile "oficializate" ale filosofiei, totuși nu mai puțin solidă și, de aceea, ușor de sesizat uneori, chiar cu uimire când vizităm aleile cu monumente filosofice mai vechi și mai noi. Dar trebuie să constatăm, dincolo de generozitatea aporetică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
încă de la intrarea în acest spațiu, că în cazul din urmă nu este vorba despre un discurs instituit prin a ști de ce știi ceea ce știi, căci cunoașterea nu este tot una cu recunoașterea, iar temeiurile cunoașterii nu sunt identice cu necunoașterea. Pe de altă parte, ideea tocmai formulată are ea însăși "natura" unui ideal (filosofic). Iar dacă acceptăm diferența dintre cele două idealuri și ea este limpede chiar la nivel strict nominal și formal suntem constrânși să admitem, mai departe, că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formal suntem constrânși să admitem, mai departe, că filosofia s-a dezvăluit, la un moment dat, în două "forme", cea dintâi fiind dominată de idealul exprimat prin "a ști de ce știi ceea ce știi", cealaltă conformă idealului exprimat ca "recunoaștere a necunoașterii". A doua, activă la un moment dat în istoria filosofiei, anume, potrivit ilustrării de mai sus, în momentul "Socrate", va fi trecută, de istorie, în fundal, devenind, "recesivă" (folosind un cuvânt al lui Mircea Florian). Dar care este soarta acestei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
partea autentică a acesteia, totuși ascunsă vederilor interesate doar de arhitectura "sistemului" filosofic, de fețele sale "expuse" rațional, nepătrunzătoare, așadar, în privința adumbririlor "obiectului" ce le poartă, neînțelegătoare în ceea ce privește "luminișurile" filosofice, ascunse, uneori, sub vorbe bine aranjate "judicativ"? Poate că recunoașterea necunoașterii este chipul adânc, dar, totodată, autentic, al însuși faptului de a ști de ce știi ceea ce știi. Poate! Prima Introducere, reconstruind două topos-uri ale gândirii gândirea ca element al filosofiei (dictatura judicativului, adică gândirea-positum, de o parte, proiectul non-judicativ, adică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
semne multiple; oricum, el apare mai degrabă ca rezultat al unei simple decizii. Dar prin actul gândirii care își face "obiect" din uimirea proprie celui care se îndeletnicește, pentru o clipă, cu întrebarea despre "originea originară" a lucrurilor, este recunoscută necunoașterea: e drept, până la urmă, tot într-un sens "metodic", urmărindu-se, ca și în primul caz, monumentalizarea demersului și, dacă se poate, a rezultatului său. Dar ceea ce are importanță în actul ca atare al gândirii nu are de-a face
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sens "metodic", urmărindu-se, ca și în primul caz, monumentalizarea demersului și, dacă se poate, a rezultatului său. Dar ceea ce are importanță în actul ca atare al gândirii nu are de-a face cu această monumentalizare: de aceea uimirea recunoașterii necunoașterii ține o clipă (sau, în alte cuvinte, ține de natura "evenimentului" (destinal), este de sens kairotic). Totuși, nu trebuie uitat că în ambele cazuri este operantă regula întocmirii discursurilor tematice și monumentalizante, rămânând în afara vederii tocmai diferența dintre ipostazele gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istorie" a lor, are șansa de a constitui propedeutica unei filosofări de tipul gândirii-fenomen. Totuși, timpul nostru, care "trebuie" chiar după unii filosofi să fie unul al crepusculului, se arată încă lipsit de motivația necesară întreținerii uimirii și acceptării recunoașterii necunoașterii în privința stărilor de lucruri proprii lumii vieții omului; se arată, altfel spus, lipsit de puterea de a pro-pune, fără încetare, începutul însuși, sfârșind astfel, în fiecare clipă, cu sine. Filosofia, proprietara posibilităților actului de diferențiere dintre cele două ipostaze ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
puterea de a pro-pune, fără încetare, începutul însuși, sfârșind astfel, în fiecare clipă, cu sine. Filosofia, proprietara posibilităților actului de diferențiere dintre cele două ipostaze ale gândirii, trebuie să ne înlesnească schimbarea direcției de mers pentru a înainta către recunoașterea necunoașterii noastre. Dar ne-ar îngădui, practicând-o, să o trecem în condiția de fenomen, adică să-i recuperăm începutul? Este destul de clar că sunt condiționări severe pentru cei care încearcă să-i vadă "motivațiile temeinice", "natura", figura nonformală, chiar non-intelectuală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logica, filosofia, știința, ideologia. Gândirea-fenomen, ceea ce poate fi legat de acum de "rațiunea" proiectului non-judicativ, constituie actul reflexiv al gândirii, adică, în tonul originar al filosofiei, "gândirea care se gândește pe sine ca Altul său printr-o recunoaștere continuă a necunoașterii sale". E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însușirea nu poate fi substanță primă; "logic", individualul nu poate fi predicat, ci numai subiect, universalul nu poate fi subiect, ci doar predicat. Un amestec al sensurilor ontologice ar provoca erori logice; un amestec al sensurilor logice ar conduce către necunoaștere. Urmările propriu-zis pragmatice, așadar de sens "public", vor fi cercetate mai târziu, anume atunci când va fi tematizată, în contextul reluării reducției judicative a dictaturii judicativului, ideologia, ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului. 2. Ordonarea. Nici sensurile ontologice, nici cele logice nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
făpturi nu sunt nicidecum ”urâte”, așa cum mi se păreau mie, ci unele sunt de-a dreptul ”simpatice”, ca în cazul curculionidelor, datorită rostrurilor ca niște trompe. Drept urmare, mi-am dat seama că atitudinea de respingere față de insecte provenea și din necunoașterea lor în detaliu, fapt ce m-a încurajat ca mai târziu, să continui cercetările privind biodegradarea bunurilor de patrimoniu prin înscrierea la doctorat, sub coordonarea domnului Profesor Universitar Doctor și Academician Gheorghe Mustață. Astfel, după încheierea studiilor de masterat, în
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
simplă și grandioasă a istoriei umane este puternic contestată. Anchete detaliate efectuate la populațiile fără agricultură cu privire la timpii de lucru, can titățile produse și valoarea nutrițională a alimentelor demonstrează că majoritatea duc o viață confortabilă. Medii geografice pe care, din necunoașterea resurselor naturale, le credem lipsite de avantaje ascund pentru locuitorii lor o abundență de specii vegetale foarte propice alimentației. Indienii din regiunile deșertice ale Californiei, unde, la ora actuală, o mică populație albă subzistă cu dificultate, cunoșteau și consumau cîteva
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
astfel de ceea ce zice Cristi că sunt represalii, varii cataclisme, dar care nu Înseamnă decât lipsa comunicării Între om și Natură; știți chestia cu ucenicul vrăjitor, dezlănțuitor al unor forțe pe care nu le putea controla, pur și simplu din necunoaștere, În postura căruia vă aflați de fapt. În postura de copil al Naturii - căci copil e specia umană care acoperă doar o clipă din anul cu ghilimele trăit până acum de Natura terestră, și tot la sânul ei suge, chiar dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Consfătuirii Naționale a Intelectualilor de la Sate și n-a avut parte de nici o mediatizare în stare s-o impună cât de cât atenției generale. Se pornește de la constatarea că bogata creație literar-artistică (judecând după numărul de titluri) este afectată de necunoaștere, de ne-popularizare ", de lipsă de legătură și coerență". În fapt, e la îndemâna oricui constatarea că destinul cărții românești este primejduit de păguboasă enclavizare: nu se știe, la Cluj, ce s-a tipărit la Iași, la Timișoara, ce apare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]