1,028 matches
-
măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției." Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: Autorul excepției pornește în susținerile sale de la ideea că întreaga lege este nedemocratică și, în consecință, neconstituțională, dar nu motivează aceasta în nici un mod. Enunță negarea dreptului la grevă și încurajarea muncii forțate, dar în concret nu critică nici una dintre dispozițiile legii prin care sunt stabilite condițiile și limitele exercitării dreptului la grevă
DECIZIE nr. 639 din 28 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58, art. 60 alin. (1) lit. b) şi art. 61 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172197_a_173526]
-
dreptul de a vota, dreptul de a munci, ca și dreptul la viață și libertatea cuvântului și a presei sunt drepturi fundamentale și universale, nu drepturi câștigate, și ca atare ele nu pot fi interzise decât în regimuri dictatoriale sau nedemocratice." În plus, se mai arată că, în cazul autorului excepției Ion Constantin, "aplicarea interdicției de a exercita funcția de comisar nu poate avea nicio legătură cu eventuala interdicție de a exercita profesia de economist, deoarece, așa cum arată prevederile art. 3
DECIZIE nr. 289 din 18 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 64 alin. 1 lit. a), b) şi c) şi art. 71 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221786_a_223115]
-
de la partidele neparlamentare nu au reprezentanți în secțiile de votare, drepturile lor electorale sunt afectate odată cu întregul proces electoral, asupra căruia pot plana suspiciuni. Textele de lege criticate aduc o gravă atingere egalității partidelor și avantajează în mod arbitrar și nedemocratic partidele parlamentare. În acest sens, arată că scrutinul pentru alegerea reprezentanților în administrația locală este de un alt tip decât cel pentru alegerile parlamentare și vizează o cu totul altă parte a administrației publice. De aceea, a stabili cadrul de
DECIZIE nr. 319 din 3 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232021_a_233350]
-
apărării ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. Deși atribuțiile sale legale le depășesc pe cele ale Poliției, care, pentru respectarea "acquisului european", a fost demilitarizată, totuși această instituție se caracterizează prin structură rigidă, militară și nedemocratică. Prin urmare, în exercitarea atribuțiilor legale, această structură, menită să aplice măsuri de îngrădire a unor drepturi și libertăți, adică tocmai excepții ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este abilitată a aplica prevederile legii în privința cetățenilor
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
acea reglementare. O structură militarizată care se ghidează după ordine și care trebuie să reacționeze rapid nu poate sesiza limita între ordine și încălcarea ordinii publice. Demilitarizarea poliției s-a făcut tocmai datorită abuzurilor structurilor militare generate de structura rigidă, nedemocratică a unei instituții militarizate, structuri care nu corespund unei societăți democratice, ci numai unor cazuri excepționale, când o structură militarizată poate sprijini Poliția, care nu face față unei situații extreme de tulburare a ordinii publice." În concluzie, se arată că
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
Eliminarea pensiilor private obligatorii. Eliminarea parteneriatelor financiare dintre sectorul public și cel privat. Limitarea veniturilor obținute prin finanțare și salarizare de la buget. Toate contractele cu statul trebuie desecretizate urgent și integral. Societate Protecția salariaților : Anularea noului cod al muncii, asumat nedemocratic în 2011, care nu a dat rezultatele promise, și promulgarea unui nou cod care să transfere puterea către angajați și să le apere interesele. Drepturi sociale: creșterea salariului minim, a cuantumului și perioadei de indemnizație de șomaj, a pensiilor, a
Manifestul Mâna de Lucru: Roşia Montană e mai mult decît Roşia Montană () [Corola-website/Science/295680_a_297009]
-
selectată pe criterii de clasă prin sistemul votului cenzitar al vremii) alegea cine și cum guvernează țara în ultimă instanță, ci suveranul. Nici măcar introducerea votului universal masculin, în alegerile postbelice din noiembrie 1919, n-au alterat caracterul trucat, formal si nedemocratic al sistemului politic și electoral românesc. Regele Carol a fost descris drept o persoană rece. Era permanent preocupat de prestigiul dinastiei pe care o fondase. Soția sa, Regina Elisabeta, îl caracteriza ca „o persoană care își poartă coroana și în
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
ordinea de succesiune. (Vezi și Ordinea de succesiune la tronul României.) La 30 decembrie 2007, într-o ceremonie privată, Mihai a promulgat noul statut al casei regale, intitulat " Normele fundamentale ale Familiei Regale a României", un act considerat de unii "nedemocratic", cu însemnatate eminamente simbolică, în absența aprobării Parlamentului, în comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să îl înlocuiască, act prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de "Principesa Moștenitoare a României
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
formând Blocul Flamand. În 1989, restul partidelor din Belgia formează un « cordon sanitar », adică o înțelegere potrivit căreia nici un partid să nu facă coalițiune cu VB-ul. Din punctul de vedere al celorlalte partide, VB-ul trebuie izolat, din cauza tendințelor nedemocratice (acuzare de xenofobie, rasism...). Din punctul de vedere al VB-ului, VB e singurul partid care respectă viața și familia, iar celelalte partide, îmbuibate de setea de putere, promovează o pseudo-democrație, lucruri care le unesc pe toate, determinându-le a
Vlaams Belang () [Corola-website/Science/298557_a_299886]
-
pro-sârbi cu legături în armata Serbiei, stat care era victima unor încercări brutale ale Austro-Ungariei de a-l controla prin tratate comerciale și piedici la exporturile sârbești. . Într-o epocă a imperiilor multinaționale, dintre care multe erau conduse în mod nedemocratic, de către niște aristocrații militariste (precum se întâmpla în Imperiul Austro-Ungar, Imperiul German ("Deutsches Kaiserreich") , Imperiul Otoman și Imperiul Țarist), terorismul, ca ultimă metodă de opoziție la refuzul de acceptare a aspirațiilor naționale ale popoarelor înglobate, era o realitate omniprezentă pe
Cauzele Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/299912_a_301241]
-
ale Americii, Uniunea Europeană și Japonia - au fost acuzate de faptul că se folosesc de OMC pentru a exercita o influență exagerată asupra statelor membre mai puțin influente. În plus, unii cred că statele membre au adoptat tratatele OMC în mod nedemocratic sau în detrimentul propriilor cetățeni sau al mediului înconjurător. Mai multe informații la adresa: WorldTradeLawnet Bibliography.
Organizația Mondială a Comerțului () [Corola-website/Science/299369_a_300698]
-
lăcașe de cult. "Legea Boilă-Turianu" a stârnit o reacție vehementă a episcopatului Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, care a trimis pe 12 septembrie 1997 o scrisoare Parlamentului României, în care a arătat legiuitorului că prevederea adoptată de Senat ar fi nedemocratică, căci „"încalcă dreptul democratic al colectivității de a decide, pe bază de vot, asupra soartei lăcașelor de cult"”, precum și faptul că amestecul statului în relațiile dintre culte ar fi neproductiv. Deputatul Petre Țurlea (PUNR) a dat citire acestei scrisori în
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
stil autoritar de guvernare”. Țările occidentale au descris Belarusul lui Lukașenko ca fiind o dictatură; guvernul a acuzat la rândul lor Occidentul că încearcă să-l îndepărteze pe Lukașenko de la putere. Consiliul Europei a exclus Belarusul din 1997, pentru alegeri nedemocratice și afectate de nereguli după referendumul constituțional din noiembrie 1996 și după alegerile legislative parțiale. Guvernul Belarusului a fost criticat pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru persecuția organizațiilor neguvernamentale, a ziariștilor independenți, a minorităților naționale și a politicienilor de
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
față de cei mai îndepărtați; în cadrul aceluiași grad de rudenie, bărbații vor avea prioritate față de femei; iar în cadrul aceluiași sex, cei mai în vârstă vor avea prioritate față de cei mai tineri." Noul Statut a fost considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic având pe durata formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului o însemnătate eminamente simbolică, prin comparație cu Legea vechiului Statut din 1884, pe care încearcă să o înlocuiască. Cu aceeași ocazie, Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul
Ordinea de succesiune la tronul României () [Corola-website/Science/307335_a_308664]
-
ul și extremismul caracterizează o politică intolerantă, nedemocratică, discriminantă, având frecvent caracterul de fanatism, naționalism, exercitat de unele grupări fundamentaliste. Originea etimologică a termenului de radical provine din limba latină („radix” = „rădăcină”) care de fapt exprimă tendența politici radicale de a realiza schimbări esențiale de la rădăcină. Acest termen
Radicalism () [Corola-website/Science/308300_a_309629]
-
plan secund. Instituția contractului este semnificativă în cazul tranzacțiilor, iar părțile implicate în schimb „trebuie să poată impune respectarea contractului la un astfel de cost, încât schimbul să fie profitabil pentru ele”. Rothsteinîmparte sistemele de guvernare în două: "democratice" și "nedemocratice". În prima perspectivă societățile democratice sunt centrate pe comunitate; ele presupun existența unui grup de oameni care împărtășesc interese comune. A doua perspectivă, numită și dictatorială, implică existența a două părți care intră în conflict, conducător pe de o parte
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
instituția de susținere a regulilor". "Instituția care formulează reguli" este necesară în cazul societăților democratice pentru a instaura reguli valabile pentru toți membrii comunității și pentru a urmări atingerea intereselor comune. Același tip de instituție este folosită în cazul societăților nedemocratice pentru a crea legitimitate printre cei subordonați grupurilor de putere. "Instituția care aplică reguli" are ca obiectiv implementarea deciziilor instituțiilor care formulează reguli, în cazul societăților democratice. În cazul celor nedemocratice acest tip de instituții acționează în ideea implementării voinței
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
Același tip de instituție este folosită în cazul societăților nedemocratice pentru a crea legitimitate printre cei subordonați grupurilor de putere. "Instituția care aplică reguli" are ca obiectiv implementarea deciziilor instituțiilor care formulează reguli, în cazul societăților democratice. În cazul celor nedemocratice acest tip de instituții acționează în ideea implementării voinței conducătorilor. Pedepsirea celor care încalcă regulile este atributul "instituției de adjudecare a regulilor", în cazul societăților democratice. În cazul celor nedemocratice, instituțiile sunt create pentru a-i pedepsi pe cei care
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
care formulează reguli, în cazul societăților democratice. În cazul celor nedemocratice acest tip de instituții acționează în ideea implementării voinței conducătorilor. Pedepsirea celor care încalcă regulile este atributul "instituției de adjudecare a regulilor", în cazul societăților democratice. În cazul celor nedemocratice, instituțiile sunt create pentru a-i pedepsi pe cei care contestă puterea conducătorului sau a grupului conducător. "Instituția de susținere a regulilor" în cazul societăților democratice, încearcă să rezolve disputele asupra înțelegerii regulilor și aplicarea acestora în cazuri particulare. În
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
create pentru a-i pedepsi pe cei care contestă puterea conducătorului sau a grupului conducător. "Instituția de susținere a regulilor" în cazul societăților democratice, încearcă să rezolve disputele asupra înțelegerii regulilor și aplicarea acestora în cazuri particulare. În cazul societăților nedemocratice, instituțiile de forma aceasta au în plan rezolvarea disputelor dintre supuși.
Instituție () [Corola-website/Science/302097_a_303426]
-
Legalitate și legimitate") - 1933. Aceste lucrări au dat naștere unor aprige controverse. Ca exemplu se poate cita discuția generată de întrebarea dacă Președintele Republicii sau Curtea Constituțională erau garantul constituției. Deși unii critici ai săi consideră că aceste poziții erau nedemocratice, problema raportului dintre președinți, guverne și parlamente face și în prezent obiectul unor vii discuții, fără ca adversarii unor republici parlamentare să fie considerați antidemocrați. De fapt, teoriile lui Schmitt se opuneau mai mult conceptelor social-democrate și liberale, majoritatea guvernelor Germaniei
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
parlamentului. Schmitt era în întregime un om al lui Schleicher. Această părere diferă considerabil de cea a altor cercetători. După cum s-a arătat, chiar adversarii săi contemporani, deși nu aveau aceeași orientare politică, nu au considerat poziția lui ca fiind "nedemocratică"; această caracterizare este specifică unora din analizele contemporane și nu coincide cu punctele de vedere exprimate în anii 1930. În decursul celor peste 70 de ani care s-au scurs, multe dintre noțiunile utilizate și-au schimbat esențial conținutul. Perioada
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
la vot a fost de 66%, 96% din voturile exprimate fiind în favoarea unei federații cu Serbia. Referendumul a fost boicotat de către minoritățile musulmană, albaneză și catolică precum și de muntenegrenii proindependență. Adversarii au susținut că referendumul a fost organizat în condiții nedemocratice, propaganda din mass media controlată de stat fiind favorabilă votului pentru rămânerea în cadrul federației. Nu există niciun raport imparțial privind corectitudinea referendumului, întrucât el a fost nemonitorizat, spre deosebire de cel din 2006 când au fost prezenți observatori din partea Uniunii Europene. În timpul
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
Germania Imperială, și din 1915-1917, în Germania a fost pregătit un batalion de finlandezi,„Jäger” "(Jääkärit)" format din circa 1.900 de voluntari. Principalele motive pentru creșterea tensiunilor politice între finlandezi au fost domnia autocrată a țarului rus și sistemul nedemocratic de clase al stărilor generale. Sistemul își avea originea în regimul imperial suedez, dinaintea dominației rusești, și diviza poporul finlandez în două grupuri, separate pe criterii economice, sociale și politice. Populația Finlandei a crescut rapid în secolul al XIX-lea
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
cu titlurile de „Principesă Moștenitoare a României” și de „Custode al Coroanei României“, printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnătate simbolică, act considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic. Cu aceeași ocazie, regele Mihai a cerut Parlamentului ca, în cazul în care națiunea română și legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune, care era în vigoare atunci când regele Mihai
Margareta, Principesă a României () [Corola-website/Science/303303_a_304632]