6,603 matches
-
exemplificat niciodată, cu propriile lui romane, modernizarea genului. G. Călinescu nu a ilustrat nici el, cu citate din poeme scrise de el însuși, „principiile de estetică“. Situația în care se află George Popa este cu atât mai surprinzătoare (și, din nefericire, și rizibilă) cu cât studiul său despre metaforă suferă de grandilocvență. Să faci risipă de cuvinte mari într-o carte cu citate din Tagore, Rilke - ca și din Shakespeare, Trakl ș.a. - este oarecum de înțeles (deși nu și recomandabil). Dar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de jar, fremătătoare. // Am încolțit în trupul Cosânzenei, / Când Făt Frumos o-mbrățișă la râu. / Și port stigmatul purului desfrâu, / Cu tot suspinul hărăzit Ilenei.“ (Autobiografie) Cu alte cuvinte, Augustin Popescu este fiul lui Făt-Frumos și al Ilenei Cosânzeana! Din nefericire pentru el, orice critic literar îi are ca părinți pe Balaur și pe Baba-Cloanța Cotoroanța, astfel încât nu se lasă impresionat de ascendența poetului. ‹ Așa se explică și faptul că un critic literar nu poate decât zâmbi sardonic constatând că până
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
el a tipărit chiar o „antologie de autor“: Cântece de lumină pentru poporul meu, prefață de prof. dr. Victor Stoleru, postfață de prof. Ion Ștefan, Arefeană, București, 2008. Demnitatea cu care și-a trăit viața nu-i oferă autorului, din nefericire, imunitate în ipostaza de poet. Poemele sale, demodate și naive, îl fac să zâmbească ironic chiar și pe cititorul cel mai reverențios: „Curajul în luptă și sacrificiul suprem / Au fost trăsături sublime ale acestui popor, / De ce astăzi frica și capul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
desfășoară vizita unor persoane simandicoase la orfelinatul în care este și ea internată. Este un prilej pe care scriitorul și l-a creat anume pentru a-i trece în revistă, cu dispreț, pe cei ce reprezintă protipendada de azi. Din nefericire, disprețul nu sublimează într-o portretistică cu valoare literară. Totul rămâne la nivelul unei filozofări ieftine, dar cu pretenții și al unei persiflări confuze, din care nu înțelegem decât că autorul se îneacă de indignare. Urmează „piesa de teatru“, în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
al fiint ´ ei Povestirile lui Gheorghe Postelnicu din volumul 14 povestiri (Editgraph, Buzău, 2007) sunt scrise într-un stil săltăreț-naiv care are farmecul lui. Autorul aduce succesiv în prim plan personaje pitorești din satul buzoian Pârscov și din împrejurimi. Din nefericire, în loc să povestească și atât, el se lansează frecvent în teoretizări pentru care nu are competența necesară. Dintr-un atu, candoarea se transformă în asemenea momente într-o pacoste. Emil Cioran îl ironiza pe Constantin Noica pentru localismul său întrebându-se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
totul. Mă gândesc la mama. Mamă, de ce nu m-ai iubit, ca să fiu și eu mai bună?“ Toată această suferință este brută, netransfigurată literar. Ea ne este familiară, pentru că am mai întâlnit-o în telenovelele sud-americane, și ele lacrimogene. Din nefericire însă, emoția pe care o simțim în fața cuiva copleșit de necazuri nu ține loc de emoție estetică. Autoarea nu scrie bine sau prost. Ea scrie altceva decât literatură. Nimic, nimic, nimic Ceea ce scrie Elena Radu seamănă cu filozofia. Sună a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
felul ăsta zona ecuatorială a iubirii / poate rămâne mereu caldă / Poate că de asta iubirea / trebuie să rămână mereu așa ovală.“ Cititorul care are o anumită bunăvoință ghicește, dincolo de toată această stângace punere în scenă, o sensibilitate poetică neexprimată. Din nefericire însă, în literatură ceea ce rămâne neexprimat nu există. Închidem la loc cutia de carton și așteptăm să se umple cu ceva. Eventual cu un conținut pe care să îl poarte... în interior. Metafizica de poS ´ eta După cum reiese din volumul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în relatare și ceea ce produce gândirea lui asociativă, mereu efervescentă. Amintiri, idei fulgurante, referințe culturale, impresii de o clipă se succed torențial și imprevizibil, într-un text care pare să aibă drept model romanul Ulise al lui James Joyce. Din nefericire fluxul de cuvinte din CFR este de o prolixitate monotonă, astfel încât cititorul rămâne nerăsplătit după ce face efortul descifrării lui (operație care, oricum, nu-i reușește decât parțial). Foarte rar apare câte o adiere de poezie în acest discurs obositor: „Ora
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
există (sub forma unei prezentări pe coperta a patra) girul lui Cornel Ungureanu, o autoritate în domeniu: „Viorica Răduță este un cărturar eminent, un critic, istoric literar și comparatist temeinic, ale cărui contribuții merită a fi luate în seamă.“ Din nefericire însă, din studiile critice ale Vioricăi Răduță lipsește spiritul critic. Autoarea nu îi ierarhizează pe scriitori, nu îi caracterizează astfel încât să se distingă unul de altul. Toți sunt tratați cu aceeași gravitate, ca și cum ar fi profeți pierduți în negura timpurilor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
filmate, ai zice, cu acceleratorul și nu pot fi urmărite până la capăt. Îți vine să o rogi pe poetă să se oprească măcar o clipă, ca să o poți vedea și înțelege. Dar poeta vrea mereu acțiune. Nu este vorba, din nefericire, doar de temperament, ci și de o superficialitate voioasă. Beatrice-Silvia Sorescu cochetează cu poezia; pentru ea scrierea versurilor pare să fie o îndeletnicire ușoară, ca încercarea unor rochii în fața oglinzii. „Ieri am rupt un ghiocel / Dintr-o margine de cer
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stalactita cu degete rectale, atât de asemănătoare cu un vagin cu veleități coprofage. Pentru prima oară un poet român denunță veleitarismul vaginului. Cât despre clonul transcendental de excremente al lui Ara Alexandru Șișmanian... cam așa ar putea fi caracterizat, din nefericire, întregul volum Migrene IV. Libarca pe valuri Ara Alexandru Șișmanian, spirit cultivat, specialist în istoria religiilor, a avut ideea interesantă să descrie viziunile grotești și metamorfotice pe care le pot provoca unui poet durerile de cap. Poemele care au rezultat
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
religiilor, a avut ideea interesantă să descrie viziunile grotești și metamorfotice pe care le pot provoca unui poet durerile de cap. Poemele care au rezultat, intitulate inevitabil Migrene, au apărut sub formă de volum la Cartea Românească, în 2005. Din nefericire, aceste „migrene“ sunt prea multe la număr și sfârșesc prin a-l plictisi pe cititor. Nu poți să asculți la nesfârșit pe cineva care suferă de cefalee - fie ea și o cefalee metafizică - și povestește într-un stil tenebros ce
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
discurs.“ (Zicea bunicul) „Două linii paralele care s-au împletit“ (Căsnicie) etc. Poemele într-un vers ale lui Ștefan G. Theodoru sunt publicate într-o ediție bilingvă, româno engleză, expresie a dorinței autorului de-a avea acces la universalitate. Din nefericire, ceea ce sună banal în română sună banal și în engleză: „Crucile din cimitir și pe noi ne așteaptă.“ (La rând) „The tombstones in cemetery are waiting for us too.“ (In turn) Poate doar traduse în sanscrită de un specialist în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
s-a îndepărtat puțin și s-a oprit. Ochii erau rugători și neputința îi imprima un fel de durere greu de suportat pentru Dinu. Ce ai, mititelule? întreabă puțin panicat. Puiul se ridică chinuit și abia atunci se vede cauza nefericirii căprioarei. Un picioruț era rupt și cînd efortul de a se ridica i-a provocat o mare durere puiuțul a țipat ca un copil. Doamne, ce necaz a dat peste voi! Cum de te-ai născut vara? N-ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ce oferim în schimb? Mii de oameni din Iași și din întreaga Moldovă trăiesc cu siguranța că: Dacă, Doamne ferește și păzește..., mă salvează Tinică. Oare cînd măgarii se vor freca de măgari, ca în proverbul latin "asinus asinum fricat"? Din nefericire, măgarii noștri se freacă de oameni. Cu alte cuvinte, sînt mai puțin educați decît măgarii latini. Profesorul Dorohoi Profesorul Nelu Dorohoi a rămas singur acasă pentru o perioadă de aproape două săptămîni. Feciorul care locuia cu el a plecat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
foarte buni prieteni și se bucurau de aprecierile mele cele mai înalte. Eram mulțumit de atmosferă și căutam să închei într-o notă de solidaritate. Atunci a intrat în sală Blegul. N-am dat importanță, știind chestia cu ciomegile. Din nefericire, uitasem pățania cu Blegul în călduri, echivalentul omenesc fiind "Blegul în campanie electorală". Cu dinții la vedere, Blegul s-a repezit la mine să mă sfîșie. Habar n-avea care era rostul întîlnirii de acolo. Furibund, orbit de hormoni, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cerului pe obrajii lui Petru, pistrui de lumină. Pulbere de lună printre cearșafuri. Bunico, este adevărat că nu toate stelele tulbură apa fântânilor? Adevărat, puiul bunicii, sunt stele ce umplu izvoarele de lumină. Șterge-ți ochii de licurici, nu plânge! Nefericirea se descompune printre boscheți îndulcită cu iluzii la litru, înveșmântată în piele de arici, îngropată în stâncă, topită în crematoriu, semănată sub brazdă, despicată de copitele cailor, stropită pe tocuri de ușă, pironită pe cruce. Măști pentru toate nefericirile lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
plânge! Nefericirea se descompune printre boscheți îndulcită cu iluzii la litru, înveșmântată în piele de arici, îngropată în stâncă, topită în crematoriu, semănată sub brazdă, despicată de copitele cailor, stropită pe tocuri de ușă, pironită pe cruce. Măști pentru toate nefericirile lumii și nici un ciob de lumină. Chipul lui Petru schimonosit de absență: Doamne, cu ce frunze pot împodobi un catarg putred? Au înmugurit vâslele, bube negre puroiază albastrul din carnea corăbiei, se desprind viermi din pânze, necuprinsul, într-un cocoloș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Nefericiții definesc fericirea ca asceză a spiritului. Unii motivează abstractizarea lui "nu se mai poate" prin raportarea la egoismul "nu este", iar alții, pur și simplu, justifică cerul din suflete ca pe o invidie a lui Dumnezeu pe propria creație. Nefericirile lui Petru întregeau ca un puzzle fericirile altora. Epistolele Corintenilor, Cântările Heruvimilor, Filocaliile, Viețile Sfinților, Grațiile Epitalamurilor justificări ale lașități de a rămâne pe o margine de șotron. Iluziile antrenau bătăile inimii. Ermetică ca o cutie de chibrituri, povestea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de a rămâne pe o margine de șotron. Iluziile antrenau bătăile inimii. Ermetică ca o cutie de chibrituri, povestea lui Petru, căsuță cu zăvoarele trase pe dinăuntru; lumina bătea la ușă; lumina, ca o vecină bună, bătea de trei ori, nefericirea de dincolo răspundea că nu este acasă, nefericirea dădea bună dimineața ferestrelor, apoi trăgea obloanele. Petru ieșea din casă în lume (pe ușa din spate) ca o iluzie șchioapă, desena borduri între zi și noapte, așa cum îi poruncise Dumnezeu, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Iluziile antrenau bătăile inimii. Ermetică ca o cutie de chibrituri, povestea lui Petru, căsuță cu zăvoarele trase pe dinăuntru; lumina bătea la ușă; lumina, ca o vecină bună, bătea de trei ori, nefericirea de dincolo răspundea că nu este acasă, nefericirea dădea bună dimineața ferestrelor, apoi trăgea obloanele. Petru ieșea din casă în lume (pe ușa din spate) ca o iluzie șchioapă, desena borduri între zi și noapte, așa cum îi poruncise Dumnezeu, apoi, după o zi de muncă, înnopta în pragul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de uterul nopții). Petru își privea povestea pe gaura cheii, punea punct, punea virgulă între inimi și o lua de la capăt. Oamenii nefericiți își zidesc fericirea în ascuns: mormântul, sicriul, punțile, bani negri pentru vămi albe. Petru ardea în propria nefericire, precum lumina lunii în uleiul rânced al candelei împăcat cu secunda. Timpul lichid se prelingea printr-o gaură de ciorap. Eternitatea alerga în urma Carului Mare. Un înger și-a băgat piciorul în roata norocului, osia a trosnit, oiștea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
durerea dădea pe dinafara paharului plin pe jumătate, cealaltă doime lăcomia ochilor întredeschiși. Pentru care parte să te întristezi, frate, pentru care gol să te veselești? Zumzăie muștele deasupra neștiinței de a fi singur, pune-ți un pampers în jurul sufletului, nefericirea înfundă venele munților, nefericirea pavează aleile cu sare cubică. În mănăstire, liturghia operație reușită: după 6 ore de rugăciune, unul câte unul, călugării, parcă externați din ambulatoriu, pășeau vioi. Părintele Ioan, chirurgul numărul 1, le scotea dracii din inimă ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
paharului plin pe jumătate, cealaltă doime lăcomia ochilor întredeschiși. Pentru care parte să te întristezi, frate, pentru care gol să te veselești? Zumzăie muștele deasupra neștiinței de a fi singur, pune-ți un pampers în jurul sufletului, nefericirea înfundă venele munților, nefericirea pavează aleile cu sare cubică. În mănăstire, liturghia operație reușită: după 6 ore de rugăciune, unul câte unul, călugării, parcă externați din ambulatoriu, pășeau vioi. Părintele Ioan, chirurgul numărul 1, le scotea dracii din inimă ca pe niște schije de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fără fățărnicie, Dumnezeu seamănă suflete cu intenția de a culege rod, păsările cerului aleg fructul copt, Dumnezeu blestemă poamă scuturată devreme. Umple livada cu tine, de vrei să te aștept. De tristeți nu te poți păzi decât sporindu-le. Iubește nefericirile ca și cum te-ai iubi pe tine însuți. De pe culmile muntelui, caută-te în adânc, Petre. Arhimandritul vorbește despre prototipul cerului nimic mai fals, Dumnezeu a pozat modelul unui singur om. Suferința nu se dizolvă privind peste umărul altuia. Fii nefericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]