6,174 matches
-
planul de imanență al epicurismului. în afara acestei chestiuni, etica ar putea fi impărțită: reducere a dorințelor, interpretare ascetică a plăcerii, practicarea blândeții și a cumpătării, exercițiul spiritual efectuat în comunitate, egalitarism în izolare, frugalitate și sobrietate, austeritate, sărăcie. De ce ar neglija cineva în așa măsură conținutul gândirii epicuriene și ar face-o să exprime contrariul a ceea ce spune ea de fapt, dacă nu din cauza unei repulsii față de însuși principiul hedonismului? Desigur, ataraxia epicuriană seamănă foarte mult cu fericirea asceților, cu binele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
proasta reputație a hedonistului parfumat. Dacă vom sta cu nasul numai în textele lui Diogene Laerțiu și ale lui Cicero privitoare la această opoziție devenită clasică dintre plăcerile catastematice, în repaus, ale Grădinii și plăcerile cinetice ale școlii cirenaice, vom neglija partea de dinamism hedonist la Epicur și capacitatea de a te bucura de evitarea neplăcerii la Aristip, ceea ce, evident, presupune o autentică luare în considerare a viitorului la cel care este prezentat ca un descreierat copleșit doar de clipa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cinetica jubilării. Aristip nu ignoră plăcerile unui fel de ataraxie sau de aponie, prezentate îndeobște ca niște mărci de fabrică epicuriene. Se opun mai degrabă două temperamente decât două concepții radical antinomice: e suficient, pentru a ne convinge, să nu neglijăm nici biografia lui Epicur, nici textele lui Aristip, în vreme ce tradiția ignoră viața primului și cunoaște prost teoria celui de-al doilea... Numai voința de a reproduce categoriile clasice ale istoriei platoniciene a filosofiei justifică dualismul care opune plăcerile stabile epicuriene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fie spus: domnul Arghezi e un neinstruit meșteșugar al versului. Individualitatea, noțională, a cu-vîntului, nu e topită în aceea, fonetică, a versului. Lexicul special pus în circulație și care face așa de curioase pamfletele și schițele sale, dăunează poeziei. E neglijat, urât. S-a recunoscut în ultimul timp că versul vrea să fie cuvânt pentru el însuși. Părțile simple ale unei poezii nu sunt cuvintele, ci versurile. Dacă domnul Arghezi ar fi păzit acest adevăr, n-ar fi cultivat glezna, aliterația
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
simultan la tânărul intern. Gradele inițierii matematice le străbate repede, pentru a cantona curând în matematicile superioare. le lui Gauss și Lagrange le cunoaște încă din anii ultimelor clase de liceu. Această confruntare cu cercetarea matematică îl face să-și neglijeze temele școlare, chiar cele de matematici. Continuă totuși, în general, să fie bine notat. Dar marea transformare, din acești ani, se petrece în tipul său moral. Conștiința propriei sale superiorități și patima politică îi dezvoltă o dispozițiune posacă, neliniștitoare. Iată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
el este o natură autarhică. Gîndindu-se la acest lucru, cititorul va vedea mai limpede viața și scrisul implicate direct, inseparabile, într-o operă de construcție. Vederea totală a lui Ion Barbu, iată un lucru pe care mulți critici l-au neglijat. Oricât de amănunțit s-ar aplica un eseu, pe probleme selectate, în cazul acesta trebuie făcută verificarea și prin întregul creației. De aceea Tudor Vianu rămâne autorul celui mai adevărat studiu barbian, întîi și întîi pentru că a demonstrat în climatul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
bunătate, spre a nu răni. Și, totodată sfinția sa realiza faptul că păstorul duhovnicesc trebuie să arate în toate bună-rânduială. Fiindcă în bună-cuviință stau toate chipurile unei purtări frumoase. Păstorul duhovnicesc își păzește buna cuviință în relațiile sale când: - nu își neglijează îndatoririle sfinte și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
și apostolia sa; - când își amintește că trebuie să fie, oriunde și oricând, un model creștin, când vorbește și când tace; - când se conformează el însuși responsabilităților care decurg din grija pentru conștiința turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
pune în antiteza caracteristicile fiecărui animal necurat cu trăsăturile de caracter ce ar trebui să îl definească pe adevăratul creștin. Astfel, despre șopârlă, Petru Lascău ne spune: „Unul din cele mai mici animale, dar cu limba ucigătoare. Este ușor de neglijat prin micimea ei, dar periculoasă prin otrava limbii sale. Lovește fulgerător cu exactitate și cu venin. Nu are alte resurse. Corp mic și vulnerabil. Își lasa coada ruptă și fuge la cel mai mic zgomot. Doar limba ucide... Nu se
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
așa de mult și că a fost acolo în momentul când Cipri a căzut. Atunci am conștientizat foarte mult că aceste daruri pe care mi le-a făcut El în viață: soțul meu și copiii mei, nu sunt ceva de neglijat sau ceva care nu are preț. Sunt de neprețuit. Dumnezeu mi-a arătat că mă iubește și prin acest fapt. Că este lângă mine și mi-a ascultat rugăciunea. ?n acele momente s-au rugat mulți oameni pentru noi. La
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364505_a_365834]
-
unui sat) să devină chinovie (mănăstire cu viață de obște) și această schimbare va avea loc în curând". Le-a arătat apoi locul în care să construiască chinovia, structura, primirea oaspeților și râvna psalmodierii, spunându-le că nu trebuie să neglijeze frații aflați în suferință, în special pe cei asupriți de gânduri necurate, ci să-i încurajeze și să-i sfătuiască întotdeauna. Acestea le-a spus călugărului numit superior al așezământului. Tuturor le-a adresat apoi acest cuvânt: "Frații mei iubiți
SF. EFTIMIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361392_a_362721]
-
Dar nu la Huedin, cel mai apropiat oraș de satul meu natal, ci la Cluj, „să mi se piardă urma”, cum a ținut să precizeze Veturia Goga părinților mei. - Criticul Dan Brudașcu cum vede opera lui Octavian Goga? - Pe nederept neglijată de Academia Română și institutele de cercetări subordonate acesteia, ca și de universități și de institutele superioare de învățământ. Este regretabil că, nici până în acest moment, nu s-au realizat publicarea operei lui complete, dar nici studii obiective, critice, pe criterii
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Poate mai aflu câte ceva în seara asta... De la el, că altfel nu se poate!" Seara în cauză era destul de aproape. Și acolo unde se așteptau clarificări, unde se puteau hotărî destine sau elibera conștiințe, Mariana finalizase anumite pregătiri. Fără să neglijeze clienții ce-i avea deja în sală, aranja un anumit separeu ca de sărbătoare. Cele trei mese aveau vaze cu flori proaspete și lumânări parfumate, chiar dacă ea nu știa sigur câte persoane vor beneficia de atmosfera intimă de acolo. Câteva
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
pus în această stare, omul trebuie să se ostenească muncind, fără a ajunge la surmenaj. Munca făcută rațional și cu tragere de inimă nu îmbolnăvește niciodată, ci din contră, mișcare fiind, ea contribuie la sănătatea noastră. Unii oamenii însă, greșesc neglijând odihna. În Facerea lumii se spune: „ ... Și a sfârșit Dumnezeu în ziua a șasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le-a făcut. Și a
„MUNCA ESTE LEGEA LUMII MODERNE ... ” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363958_a_365287]
-
dealtfel, le considerăm ceva normal când le avem; poate că uneori le considerăm un drept cu care ne-am născut și nu un privilegiu dat de Dumnezeu doar unora pentru a-l prețui. Apoi, încă un aspect pare a fi neglijat de către oameni, de cele mai multe ori: să-ți iubești aproapele ca pe tine însuți. Deși dictonul pare un pic exagerat și greu de aplicat, măcar în măsura în care cuvântul <iubește> ar putea fi înlocuit cu <respectă>, tot am avea ceva de câștigat. Dar
DESPRE IUBIRE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364047_a_365376]
-
în ultima perioadă de timp..., m-am simțit ceva mai rău decât de obicei. - Dacă nu vei merge odată cu mine, vei veni cât de curând pentru o internare și un set complet de analize. Nu vei sta așa, muncind și neglijându-ți sănătatea. Ne-am înțeles? - Bine, Emanuela! Voi veni... Între timp, ajunseseră acasă și, după ce au deshămat calul și i-au pus mâncare pentru noapte în iesle, au dat și la celelalte animale, s-au spălat și au intrat în
ÎN MÂNA DESTINULUI...(5) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362713_a_364042]
-
Tănase pentru a cere sfat. Duhovnicul Petroniu s-a bucurat de prezența lor și a dat fiecăruia un sfat duhovnicesc. Părintelui Victorin i-a spus: "Sfinția ta te ocupi foarte mult cu administrația și construcțiile. Bine faci, însă să nu neglijezi nici partea duhovnicească, fiindcă ești răspunzător de obște în fața lui Dumnezeu". Părintelui Cleopa i s-a adresat astfel: "Fratele meu bun, Cleopa, mă bucur că ai venit să mă vezi. Știu că ai venit cu gândul să rămâi în Sfântul
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE PETRONIU TĂNASE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362810_a_364139]
-
uitat că este făcut din iubire pentru iubire: nu se mai iubește nici pe el însuși și nici pe aproapele său. Omul nu știe, nu vrea și nici nu are timp să se mai bucure de lucrurile simple. Ființa umană neglijează un lucru important, și anume faptul că la baza acțiunilor noastre stă fie semnul iubirii, fie lipsa acesteia. Apoi, omul și-a pierdut echilibrul vieții: bucuria de a dărui și a primi. Mai mult, inima lui s-a împietrit de
ECHILIBRUL VIEŢII – BUCURIA DE A DĂRUI ŞI DE A PRIMI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362905_a_364234]
-
sau cum spun cunoscătorii în ornamentații de genul acesta,,imperială''. Carol Ludvig a hotărât să-și mărite fiica -Liselotte-cu prințul moștenitor al Franței. Banchetul a fost pregătit după dorințele lui Carol Ludvic . 3 Surprizele pentru numeroșii oaspeți nu au fost neglijate ci, puse la cale cu dibăcia unui mare expert. În butoiul de dimensiuni imense au fost ascunși un grup de trompetiști și toboșari.. Când petrecerea era în toi, oaspeții prinseseră curaj după ce cupele cu vin au fost date pe gât
HEIDELBERG de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363344_a_364673]
-
persoanele respective nu-și luau măsuri de precauție. Ce-o avea să-mi spună atât de urgent de mă caută ea pe mine?se gândi Andonache uitând pe moment de stringenta problemă cu microbuzul maramureșean. Adevărul este că am cam neglijat-o de ceva vreme. Nu ne-am mai văzut de mult. S-au adunat pe capul meu prea multe probleme și de mine nu am mai avut timp. Lasă că o sun după amiază să ne întâlnim la hotel.Sper
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]
-
din România, vorbind cu dragoste și respect despre vechile noastre biserici ce dăinuie și astăzi de peste 300-400 de ani, adevărate monumente istorice românești. "Pacea sufletească" ...atât de necesară românilor de pretutindeni a fost un alt subiect ce nu l-a neglijat Ionel Cadar în scierile sale - spune ziarista Mara - afirmând cu tărie că "Sănătatea sufletului, vindecă bolile trupului". Pentru tinerii adolescenți și nu numai, a scis un frumos îndrumar, documentar despre "Căsătorie ca uniune și creație a lui Dumnezeu". Ionel Cadar
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
numai de azi), aflată în criză prelungită, în interminabila perioadă actuală de tranziție, de la o orânduire la alta. Cam astea ar fi „calendele” la care se referă M.B.B. Dar, pentru că spiritul sau critic este atât de ascuțit, el nu se neglijează nici chiar pe sine însuși, administrându-și o anume autoironie-șaradă, prin adoptarea unui nume ciudat, care parcă zâmbește ( aș spune trist) câtre sine însuși. Cu toată bâșcălia și zeflemeaua constructivă, de dedublare, citindu-l pe acest deosebit de important scriitor român
CODUL LUI M.B.B. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363483_a_364812]
-
că ar fi împotriva naturii să negăm sau să încercăm să distrugem acea permanență umană care este căutarea modelului ideal reprezentat pentru cea mai mare parte a populației lumii prin Dumnezeire. Este drept că, în majoritatea duratei existenței sale, omul neglijează existența în sinea sa a acestui har care face parte dintre atributele superiorității sale, fiind cea mai limpede și mai evidentă formă de aspirație spre exemplul ideal către care, tinzând, omul se perfecționează. În păcătoșenia-i zilnică, el neglijează existența
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
omul neglijează existența în sinea sa a acestui har care face parte dintre atributele superiorității sale, fiind cea mai limpede și mai evidentă formă de aspirație spre exemplul ideal către care, tinzând, omul se perfecționează. În păcătoșenia-i zilnică, el neglijează existența în sinele său a acestei salvatoare permanențe umane; dar putem constata cu satisfacție că, de uitat, n-o uită. Nu are cum s-o uite pentru că se întoarce la ea în momentele cele mai grele, cele mai grave sau
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]
-
doreau a se practica cu slujitori supuși lor. Pentru că, pe de o parte, erau oameni și, vrând-nevrând, purtau această năzuință omenească în datele eului lor iar, pe de altă parte, în ori ce caz aveau inteligența de a nu o neglija, consemnând-o ca pe o realitate în sânul populației. Așa că, dacă privim lucrurile chiar și numai din punct de vedere socio-politic, tot trebuiau să-i dea atenție. Această lipsă de convingere în combaterea religiei, ezitarea lor dintr-un motiv sau
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362433_a_363762]