2,208 matches
-
tulburările de personalitate dar își maschează comportamentul tocmai prin statutul și rolul lor social. Neglijarea, dezinteresul, neimplicarea în raport cu celălalt. Celor din jur se poate face rău și prin non-acțiune, nu doar prin acte deliberate, urmărite cu perseverență. Acesta este cazul neglijării sau ignorării răspunderii pentru proprii copii sau a celor avuți în grijă, astfel încât aceștia suferă, se chinuie, sunt înfometați, se îmbolnăvesc sau chiar mor. E în joc deficiența ce rezultă din ignorarea exercitării unor roluri sociale, naturale sau asumate. Desigur
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sub aspect normativ-oficial a îndatoririlor ce decurg dintr-un statut - așa cum face anankastul - nu acoperă toate aspectele și eventualitățile concrete, fiind nevoie de flexibilitate, imaginație, implicare, dăruire afectivă și morală, în raport cu celălalt, considerat ca o persoană semnificativă, ca un „tu”. Neglijarea funcționării în roluri, inconsecvența, neimplicarea - așa cum se întâmplă la multe tulburări de personalitate - are consecințe negative în cazul unor funcții ca cele de educator, medic, funcționar. În cazul psihopatului poate fi prezentă o desconsiderare cinică a celuilalt, considerat ca simplu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dezumanizat și depersonalizat. În cazul tulburărilor de personalitate vom întâlni - deci în perspectivă morală - următoarele aspecte: incapacitatea unui comportament constant, cu sens moral pozitiv bogat în raport cu celălalt, ceilalți și sine; comportamente constante, cu sens moral negativ de tipul manipulării, chinuirii, neglijării, duplicității maligne; egofilie, lipsa de generozitate, milă, compasiune dar și de rușine și sentiment de vinovăție; tendința de deplasare și difuzare a responsabilității; deficiența raportării interpersonale de tip „eu-tu”, cu tendința plasării celuilalt la distanța indiferenței, a obiectelor ce
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a consecințelor justificare morală comparație paleativă etichetarea eufemistică victima efecte în detrimentul victimei conduită condamnabilă deplasarea responsabilității difuzarea responsabilității Elemente de caracterizare generală a tulburărilor de personalitate: caracterizare tipologică categorială (prototipicăă sau/și prin configurare dimensională; caracterizare morală; Manipulare duplicitate egoism neglijarea malignă lipsa rușinii aproapelui și vinovăției chinuirea celuilalt lipsa și difuzarea responsabilității Aspecte pozitive caracteriale în sensul capacităților de coping și al dimensiunilor morale pozitive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cererii este mare. Williamson și-a finalizat modelul luând În considerare și alte elemente, cum ar fi puterea pieței Înainte de fuziune, evoluția costurilor, caracteristicile sectorului firmelor fuzionante, distribuția veniturilor și progresul tehnologiei. Neajunsul esențial al modelului lui Williamson Îl constituie neglijarea relațiilor intersectoriale. M. Porter identifică patru moduri În care noile segmente se dovedesc viabile pentru strategiile concentrării (Porter, 2001b, p. 256): Primul este cel prin care ajustarea devine mai ieftină. De exemplu, economiile de scară În scădere permit o strategie
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai ales din istoria țării, recomandă difuzarea scrierilor lui N. Filimon, Gh. Sion și, ca o bună reprezentantă a literelor craiovene, înscrie în rândul scriitorilor demni de a fi citiți și pe Aug. Peșacov. Cu altă ocazie, se protestează împotriva neglijării autorilor „naționali”, adică a poeților V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Nicoleanu, G. Sion, Gr. H. Grandea și I. P. Bancov. În foileton, C. a mai publicat Monastirea Sinaia de Gh. Sion, o traducere a lui Rogard (poate un pseudonim al lui
CLOPOTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286303_a_287632]
-
discriminarea de stimuli (discrimination of stimuli) și procesul de diferențiere între formele de răspuns (discriminating forms of response). Tendința de a include tot comportamentul în matrița celui cu răspuns, cu implicarea unei relații stricte stimul-răspuns, era, după el, răspunzătoare pentru neglijarea acestei distincții în tratarea clasică a discriminării. Dacă pentru fiecare răspuns a existat un stimul corespondent, o discriminare între două forme ale oricărui termen ar implica în mod necesar formele corespondente ale celeilalte și nu ar fi nevoie să considerăm
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
REF Ref171401357 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 10). Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 10. Motivele atribuite problemelor din cuplu ”De cele mai multe ori, problemele apar din cauza...” (%) lipsurilor materiale sau lipsei de bani 61 treburilor casnice 16 comportamentului copiilor 7 băuturii 4 părinților / socrilor 3 neglijării familiei de către unul dintre soți / parteneri 2 infidelității 1 Alte motive 5 Total 100 În ce măsură sunt aceste atribuiri întemeiate? Pentru a testa asocierea dintre apariția frecventă („des” sau „foarte des”) a problemelor în cuplu și diferiți factori, am realizat un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cauze care au declanșat un proces al cărui efect este și disfuncționalitatea familiei actuale (Voinea, 2005, 211). Pornind de la aceste situații reale, M. Voinea enumera o serie de „simptome ale disfuncționalității familiei”: conflictul conjugal, violență fizică și verbală în familie, neglijarea sau abandonul copiilor, divorțul emoțional conjugat cu infidelitatea unuia dintre parteneri sau a amândurora, apariția unor deficiențe de comunicare între părinți sau între părinți și copii, dificultăți în exercitarea drepturilor parentale etc. Fiecare individ aparține unei familii, iar familia este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
care animalul repezenta o consistentă parte din limbajul universal. Animalul fie era disprețuit de medievali, fie era considerat în imediata apropiere în ierarhia lumii. I se atribuia însă, în ambele situații, un rol simbolic de maximă importanță. Ceea ce însemna, adesea, neglijarea trăsăturilor sale concrete. Din acest moment începe o nouă poveste. Una în care nu creștinismul impune punctul de vedere, ci omul care are încredere în rațiunea sa, în posibilitatea sa de a afla răspunsuri pe cont propriu. Descartes emite, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
asupra victimei (Mannon, 1997) și care este considerat ca parte a situației de violență domestică, alături de agresor și de ținta sa directă. în tiparul situației de maltratare a copilului, vorbim despre „contextul socioeconomic care favorizează apariția situațiilor de abuz și neglijare a copilului”(Lynch, 1995). în cazul războaielor, al evenimentelor violente din istorie, cu o durată mai îndelungată sau mai scurtă, contextul sau fundalul socioeconomic și politic în care se desfășoară este determinant. Deoarece în violența naturii nu există o intenție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și de traumă. Dar așa cum am mai spus, o definiție completă a factorului agresor ține seama și de contextul care facilitează sau doar tolerează producerea violenței. Dacă definim violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi ale victimei, de actele „omise”, și nu „comise”1 (Killen, 1998) față de victimă, de către factorul responsabil, deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței. Dacă definim violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi ale victimei, de actele „omise”, și nu „comise”1 (Killen, 1998) față de victimă, de către factorul responsabil, deși nu agresor de data aceasta. Neglijarea cauzată de ignoranță sau de un anumit context cultural care promovează conduite specifice în raporturile interumane (cum ar fi: raporturile dintre părinți și copii, dintre partenerii de cuplu) poate provoca victimei la fel de multe neajunsuri ca și agresiunile violente. Un important
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
printr-o amplă legislație internațională, cea mai cunoscută fiind Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului (1989). Articolul 19 al Convenției îndeamnă statele semnatare la a lupta împotriva „oricărei forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon, de neglijare, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. în 2006, ONU a solicitat unui expert individual, prof. Paulo Pinheiro, un raport 1 privind violența împotriva copilului în lume. în definirea violenței împotriva copilului, studiul ONU face referire și la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței în vreme ce suntem tot mai expuși la o globalizare a violenței. într-o abordare ecosistemică, așa cum este cea concepută de Bronfenbrenner (1979), violența ar necesita definiții specifice nivelului de manifestare: în microsistem (violența în cuplu, violența în familie, abuzul și neglijarea copilului, abuzul persoanelor de vârsta a treia, membri ai familiei); în mezosistem (violența la locul de muncă, violența în școală, violența ritualurilor de inițiere în anumite grupuri); în exosistem (violența în comunitate, în spații publice, în instituții, pe stradă etc.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Sartre, 1964). în cazul copiilor, al bătrânilor, al bolnavilor, al persoanelor cu handicap, dependența de celălalt este sporită și se înscrie în vulnerabilitatea specială a acestor categorii sociale față de factorii de risc de violență. Maltratarea categoriilor sociale vulnerabile, abuzarea și neglijarea lor de către cei care au responsabilitatea protejării lor au consecințe dramatice asupra vieții, a dezvoltării și funcționării victimelor și a grupurilor din care fac parte. Dar răul acesta nu poate fi izolat. Jung atrage atenția că prejudiciile aduse la un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
morală, trecând prin violență economică. Violența fizică poate provoca moartea, vătămarea corporală sau privarea de libertate a victimei. Violența economică, mai cuprinzătoare, privește raporturile omului cu bunurile materiale și descrie delincvența de toate felurile. într-o societate de consum, riscul neglijării sentimentului existenței sau al înlocuirii lui cu cel al posesiunii este foarte mare, și nu pe deplin conștientizat. Menționăm că există în ultimii ani, manifestările de downshift, de decalaj, care demonstrează că oamenii devin conștienți de nevoia unei reașezări a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grupuri sociale. În ultimul timp se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se vorbește tot mai mult despre violența mass-mediei și consecințele acestor mesaje violente mai ales în dezvoltarea copiilor. Dar violența instituțională poate avea și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și forme subtile de manifestare, înscriindu-se în ceea ce numim mai degrabă neglijare decât abuz. în vreme ce violența neglijării poate fi intensă și poate conduce la moartea individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individului, ea nu are la bază o intenție distructivă. Aceasta este diferența esențială dintre neglijare și abuzul purtător al intenției distructive. Filmul „Moartea Domnului Lăzărescu”, din 2005, a cunoscutului tânăr regizor român Cristi Puiu, ilustrează o astfel de violență prin neglijarea individului, în sistemul de sănătate. Bufacchi (2005) vorbește despre două concepte ale violenței umane: unul „minimalist”, făcând referire la violență ca o forță distructivă intenționată, și un alt concept, „comprehensiv”, privind violența în raport cu nevoile umane, ca o violare, cu sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Revenind la violența personală, preocupările cercetătorilor și ale clinicienilor au definit câteva forme de manifestare care ocupă în ultimii ani un loc central în atenția acestora. Dintre aceste forme ne vom ocupa de abuzul emoțional, fizic și sexual al copilului, neglijarea copilului și violența în familie, cu formele ei care țintesc copilul, femeia și bătrânii familiei. Violența colectivă va fi exemplificată în discuțiile privind violența adolescenților. Școala reprezintă o instituție socială care, deși în ultimii ani a fost tot mai mult
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Pigott, 2005). Violența învățată în familie, în relațiile cu membrii familiei, devine moneda de schimb în relațiile cu ceilalți, la ieșirea din familie. Violența în familie, cu componentele sale de violență domestică, în cuplu, maltratare a copilului și abuz și neglijare a bătrânilor, reprezintă un domeniu de larg interes al ultimilor ani, atât din punctul de vedere al sănătății fizice și mentale, cât și al sociologiei, culturii și politicilor sociale. în cazul copilului, participarea ca martor la scene de violență, mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dusese la o abrutizare și la dezvoltarea unei atitudini cinice a personalului medical, cu efect de mecanism defensiv. în cadrul disciplinelor medicale, psihiatria ocupa un loc aparte, marginal, ce reflecta mai mult decât celelalte sectoare ale îngrijirilor de sănătate, politica de neglijare a sănătății în România. Consecințele perioadei comuniste sunt încă vizibile în calitatea îngrijirilor de sănătate, mai ales de sănătate mentală, din România. Ideea construirii omului de tip nou, multilateral dezvoltat, venea pe un fundalul naționalist exacerbat, ce fusese promovat de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se produceau foarte puțin și importurile erau nesemnificative. „în România anilor 1980, penuria de bunuri și servicii a luat forme mult mai severe decât în alte țări «surori»”(Tismăneanu, 2005, p. 442). Măsurile luate pentru plata datoriilor externe, dar și neglijarea masivă a agriculturii și serviciilor, sacrificarea acestor sectoare în favoarea creării forței de muncă pentru industrie au condus la o sărăcie endemică. Nu se găseau în comerț produsele alimentare de bază și nu se importau sau se importau foarte puțin produse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]