1,538 matches
-
patristice, a fost preocupat s] o utilizeze că un mijloc de a ajunge la concluzii suplimentare. Aceast] atitudine inovatoare este expus] într-un pasaj ale c]rui cuvinte finale reprezint] mottoul scolasticii. El spune: „Mi se pare o dovad] de neglijent], dac], dup] ce am reusit s] avem Credinț], nu ne d]m silința s] înțelegem ceea ce credem” (Cur Deus Homo, i, 2). În teoria să moral], Anselm este influențat de psihologia lui Augustin și adopt] ideea potrivit c]reia grația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de imaginație, si la abilitatea de a se lansa în categorii conceptuale semnificative - animalele și nisipul într] în categorii morale diferite; r]nirea pur și simplu a unei persoane, lucru care poate fi f]cut din greșeal] și f]r] neglijent], difer] de r]nirea intenționat] a unei persoane. Așadar, ultima poate fi înțeleas] că incluzând abilitatea de a percepe modurile în care acțiunile (și evenimentele, în general) pot diferi una de alta. Chiar dac] sunt complet de acord cu multe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care ar trebui s] percepem morală. îi. Antimoralismul lui Marx Marx nu prea vorbește despre problemele care îi intereseaz] pe moraliști și pe filosofii morali. Dar din ceea ce spune este clar c] aceast] ț]cere nu se datoreaz] unor neglijente favorabile. Atitudinea să este mai degrab] una de ostilitate deschis] fâț] de speculația moral], de valorile morale și chiar de moral]. Marx folosește de obicei sintagme că „moral” și „critică moralizatoare” pentru a condamna personaje precum Pierre Proudhon, Karl Heinzen
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
privirea pe care o aruncăm de la nivelul zilei de astăzi asupra acelui colț de trecut se aprinde parcă prin scânteia unor pasiuni și emoții asemănătoare celor pe care le-au trăit Înaintașii. Mai admitem, cel puțin unii dintre noi, clișeul neglijent care spune că Imperiul Habsburgilor nu a fost decât o Închisoare a popoarelor, dar tresărim Încă mirați În fața portretelor care Înfățișează chipul nobil și tânăr, Încadrat de bucle pudrate, al lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două comunități Îi favoriza categoric pe sași. În contrast cu țăranii sași, harnici și cumpătați, românii erau considerați de către arendașul maghiar leneși, hoți, neglijenți, urmași cu totul degenerați ai romanilor, care dezonorau prin conduita lor contemporană numele ilustru al strămoșilor. În ceea ce privește femeile Însă, György inversează sensul comparației. Săsoaicele, scrie el, „sunt aspre, pline de riduri și put a sudoare”, În timp ce româncele sunt foarte atrăgătoare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Young, cu Omar Sharif, Catherine Deneuve). (Informații selectate din Fondul Adrian Marino, vol. 16, BCU Cluj) 1970-1980 Evoluții politice Tezele din iulie 1971 introduc un control politic mult mai strâns asupra producției culturale, educației și presei. Practic, este o revenire neglijent deghizată la realismul socialist dominant în epoca Dej, atât de dur criticată inițial de Ceaușescu. Se pune capăt libertății intelectualilor de a se exprima în dispute politice și publice, evocată de același Ceaușescu în 1968. Ultimul opozant de marcă al
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
spațiile verzi lăsate de compozițiile «urbanismului liber» și în locurile rezervate pentru echipamente urbane încă neconstruite (din lipsă de bani). Rezultatele sunt cât se poate de nocive în toate privințele. Noile blocuri sunt plasate inacceptabil de aproape de cele vechi; șantierele neglijente distrug peisajul și vegetația care ajunsese la maturitate; sunt ocupate spațiile pentru necesarele dotări publice complementare locuirii. Se consfințește astfel definitiv statutul de «cartiere dormitor» al acestor zone”<ref id=”1”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 60-61.</ref>. Proiectarea și construcția efectivă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
amânare, că nu au nici o clipă de pierdut, dând de înțeles vizitatorului că prezența sa este deranjantă. Dar cea mai la îndemână și uzuală modalitate de a scăpa de un oaspete inoportun este invocarea oboselii sau a unei suferințe. Ținuta neglijentă și câteva văicăreli bine spuse au efecte sigure în îndepărtarea musafirului. Am cunoscut o familie care avea o puzderie de prieteni pe care îi vizita la rând, săptămânal sau la două săptămâni, după informațiile pe care le culegea, astfel ca
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
dacă nu se atinge acel nivel, realmente se îngroapă talentul, valențe latente ale fiecărui individ. Această carență culturală decurge din lenea de a judeca dinamica realităților școlare, sociale - care interesează școala, noutățile. Indiferența în raport cu materialele didactice și manualele folosite, alegerea neglijentă a acestora converg în ultimă instanță către schilodirea unor suflete și uciderea spiritelor. „Parcursul educativ este o comuniune de destin, deci o comuniune potrivit totalității aspirațiilor și nevoilor, deci potrivit adevărului orizontului final” (L. Giussani). După reușita marcare a Km
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
pasaje de mare măiestrie și refuză să-1 considere autor al pasajelor care sunt sub nivelul stabilit de el sau care prezintă asemănări cu practica dramaturgilor contemporani. Nu vedem câtuși de puțin de ce Shakespeare n-ar fi putut scrie slab sau neglijent sau de ce n-ar fi putut să scrie în diferite stiluri imitându-și contemporanii. Pe de altă pante, nu credem că poate fi susținută fără nici o rezervă nici părerea mai veche potrivit căreia fiecare cuvânt din ediția in-folio i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/85057_a_85844]
-
persoanelor cu autism de a fi protejate împotriva sentimentului de teama sau amenințare cu închiderea arbitrara in spitale de psihiatrie sau orice alta instituție restrictiva. 17. DREPTUL persoanelor cu autism de a fi protejate împotriva tratamentului fizic abuziv sau a neglijentei. 18. DREPTUL persoanelor cu autism de a fi protejate împotriva abuzului sau utilizării greșite de produse farmaceutice. Sugestii pentru utilizarea schemei de zi pentru copilul cu autism * Copilul trebuie să o utilizeze activ o copilul ia obiectul semnificativ pentru activitate
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
permisiv reflectă un înalt grad de căldură și un control slab. Părinții permisivi sunt toleranți, afirmă o slabă autoritate, emițând puține cerințe față de copiii lor, care tind să fie impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fină a mâinii, mișcările efectuate căpătând o mai mare siguranță și stabilitate. Se accentuează caracterul ambidextru, dreptaci sau stângaci. Lăsați copilul să scrie cu mâna preferată, nu interveniți. În general, manifestă o relativă instabilitate motrică, fapt reflectat și in aranjarea neglijentă a lucrurilor, a servirii a mesei în fugă, etc, dând impresia că este tot timpul grăbit. B. Dezvoltarea cognitivă Prin exercițiu și antrenament, procesele senzorial-perceptive, prin care copilul extrage informații utile din mediu, devin tot mai eficiente. Astfel copilul poate
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
sau vocabular redus; exprimare frumoasă, exprimare greoaie sau exprimare foarte săracă; înțelege rapid sensul cuvintelor/frazelor sau decodifică mai greu; -12 foarte bune, bune, suficiente sau insuficiente; -13 organizat, depășind manualul; ritmic, fără a depăși manualul; cu perioade de delăsare; neglijent, improvizând răspunsuri; copiind temele; învățând numai pentru a trece clasa etc; -14 active; cu interes inegal; mai greu de antrenat; numai când este întrebat etc; -15 retras; participant din obligație; cel care face strictul necesar; fără opinie proprie; bun organizator
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
a unui tip particular de contract social, egalitar (Binmore 2001; Richerson & Boyd 2001). Însă, pentru obiectivele urmărite de noi, lucrurile apar mai complicate. Existența unor hominide cel puțin prezumtiv lipsite de abilitățile psiho-sociale ale lui Homo sapiens sapiens interzice extrapolarea neglijentă a modelelor sociale proprii acestuia, pentru simplul fapt că acestea din urmă sunt în întregime mediate simbolic. Dar, chiar și contextele climatice și de biotop paleolitice erau suficient de inedite pentru a putea stimula sau perpetua aranjamente sociale nedocumentate etnografic
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
regăsesc în categoria persoanelor cu manifestări neutre și ostile); b) manifestări neutre (persoane: plângăcioase, glumețe, lingușitoare, lăudăroase, ambigui, excesiv de agreabile, victime ale fricii, emotive, rușinoase, care se blochează, care pălăvrăgesc, nehotărâte, veșnic îngrijorate, tip martir, mofturoase, condescendente, indiscrete, copilăroase, lente, neglijente, dezordonate, uituce, visătoare, blazate, supra analitice) c) manifestări ostile (persoane: agresive, negativiste, nesociabile, care se eschivează, care tărăgănează lucrurile, prefăcute, sarcastice, perfide, mincinoase, sabotoare, bârfitoare, care dau vina pe alții, care nu greșesc, care se consideră unice, care critică nefondat
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ce-și maltratează copiii de cei care le asigură o îngrijire mai bună. Ea a analizat înregistrări video ale interacțiunii dintre mamă și copil și a descoperit că este posibil să diferențieze 5 categorii de părinți: mame adecvate, potrivite, marginale, neglijente și abuzive. Copiii au prezentat și ei 4 tipuri de interacțiuni pasivi, cooperanți, dificili și ascultători prin constrângere. Mamele "adecvate" erau flexibile, răspundeau inițiativelor copiilor, iar copiii colaborau cu ușurință. Mamele au primit feed back-ul necesar pentru a-și modifica
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
copiii pentru ai forța spre colaborare. Ele răspundeau la inițiativele copilului, dar nu atât de repede și cu aceeași recepție ca și mamele din primul grup, de asemenea aveau tendința de a fi mai rigide și erau și imprevizibile. Mamele "neglijente" înregistrau și răspundeau la puține semnale ale copilului. Ei manifestau o retragere și pasivitate. Cu greu manifestau semne de feed back, erau lăsați să se joace singuri într-un mediu nestimulant. Ca urmare se menținea o pasivitate reciprocă. Copiii deveneau
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
le comunicau. Copiii erau confuzi, plângeau, obiectând, respingând sau rezistând la activitățile propuse de mamă. În ciuda eforturilor lor, mamele abuzive se pare că simt plăcere la nefericirea copiilor. Modelul interacțiunii era caracterizat de o întâlnire reciprocă negativă. Mamele abuzive și neglijente erau furioase, dure și refuzau să ofere îngrijire copilului. Lipsa de abilitate a mamelor de a anticipa și a face planuri pentru ei a dus la crize frecvente în care mamele au manifestat comportamente abuzive și de neglijare, dar într-
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
abilitate a mamelor de a anticipa și a face planuri pentru ei a dus la crize frecvente în care mamele au manifestat comportamente abuzive și de neglijare, dar într-un grad mai mic decât mamele din grupele fie abuzive, fie neglijente. Modelele de interacțiune ale copiilor au fost caracterizate de Crittenden (1999) ca pasive, cooperante, dificile și ascultători prin constrângere. Comportamentul abuziv manifestat de mame a fost asociat cu copiii dificili și ascultători prin constrângere, iar neglijența maternă a fost asociată
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
Aspecte teoretice Caliniuc Alina Mădălina Editura PIM , 2014 Această cercetare urmărește să studieze rolul stilurilor parentale pornind de la teoria D. Baumrind conform căreia există patru stiluri parentale: autoritar, permisiv, neglijent și autorizat, în funcție de nivelul controlului și afecțiunii parentale - și al factorilor de personalitate asupra comportamentelor deviante. Această lucrare își propune să demonstreze că în funcție de stilul parental copiii recurg la acte deviante diferite și că există o legătură semnificativă între factorii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ca un element oare jenează. Foarte repede copiii se simt niște intruși în grupul părinților. Și iată că părinții care continuă să trăiască în luna de miere separă familia în două clanuri : cel al părinților și cel al copiilor. Părinți neglijenți De fapt, părinții cufundați în relațiile lor nu reprezintă decît un caz particular al imensei categorii a părinților care trăiesc în lumea lor, aparte, profund separată de cea a copiilor. Se pot numi neglijenți, fără ca denumirea să constituie neapărat o
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
părinților și cel al copiilor. Părinți neglijenți De fapt, părinții cufundați în relațiile lor nu reprezintă decît un caz particular al imensei categorii a părinților care trăiesc în lumea lor, aparte, profund separată de cea a copiilor. Se pot numi neglijenți, fără ca denumirea să constituie neapărat o acuzație. În această categorie intră : părinții hărțuiți de grijile materiale, cei care se consacră pe deplin vieții profesionale sau mondene, cei care sînt absorbiți de o pasiune (fie ea jocul, vânătoarea sau dragostea) și
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
din sarcinile de bază ale psihologiei constă în clasificarea și sintetizarea acestor diferențe, precum și în determinarea dacă și în ce măsură părinții participă la formarea personalității copiilor. Cele mai importante contribuții la analiza stilurilor parentale au identificat patru tipuri: autoritar (authoritarian), permisiv, neglijent și autorizat (authoritative), în funcție de nivelul controlului și afecțiunii parentale (D. Baumrind, E.E. Maccoby și J.A. Martin). Controlul este uneori exprimat și prin sintagma „cerințelor parentale", iar afectivitatea sau căldura și susținerea părintească este uneori numită și „simpatie parentală" (E.E.
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ale grupului și rezultate mai slabe în școală. Stilul permisiv admite, la rândul său două subtipuri: democratic, specific părinților care, deși sunt blânzi și indulgenți, sunt mai responsabili, mai angajați și mai devotați copilului lor decât părinții nondirectivi. 3. Stilul neglijent este mai problematic. El se caracterizează prin utilizarea limitată, în mică măsură, atât a controlului cât și a afecțiunii. Este cazul părinților centrați pe propriile lor interese, care „fug" de responsabilitățile lor parentale. Granița dintre subsistemul parental și cel al
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]